Lucrare pentru obtinerea certificatului

de competente profesionale

SELECTIA

I. Conceptul de selectie a fost folosit la inceput intr-o actiune de profil economico-social, fundamentata stiintific inca de la inceputul secolului al XX-lea pentru diagnosticarea precoce  a aptitudinilor profesionale si orientarea talentelor catre o profesie sau alta, pe baza unor teste si metode menite sa evidentieze dexteritatea manuala, receptionarea si invatarea corecta si rapida a unor scheme motrice. Nefiind un concept clar conturat, selectia sugera doar inceputul unei actiuni de pregatire sportiva, care de-a lungul anilor, a cunoscut diferite exprimari. Cea mai vehiculata expresie a fost specializare timpurie, care exprima preocuparea spre dirijarea copilului catre o proba sportiva inca din varsta frageda. Apoi in anii `60, a fost folosita expresia initierea precoce, care atenua directionarea specializarii sportive spre un proces premergator al viitoarei consacrari de la o varsta frageda. Mai tarziu, s-a utilizat sintagma selectia primara, care reprezinta momentul intrarii copilului pe baza unor criterii in unitatile sportive.

Institutionalizarea sistemului unic de selectie si pregatire a copiilor si juniorilor  se realizeaza in anul 1976, fiind precedata de analiza experientei acumulate pe plan national si international.

Astfel, s-a definit selectia ca un proces organizat si repetat de depistare timpurie a disponiblitatii innascute a copilului, juniorului, cu ajutorul unui sistem complex de criterii (medicale, bilogice, psiho-sociologice si motrice) pentru practicarea si specializarea lui ulterioara intr-o disciplina sau proba sportiva.

Centrul de Cercetari al MTS, impreuna cu Institutul de Medicina Sportiva au elaborat un sistem complex de testare a subiectilor si, derivat din acesta, un sistem de criterii si cerinte, care se aplica unitar in operatia efectiva de selectie a copilului  dintr-o masa eterogena, care prezinta certitudini in ceea ce priveste integrarea, stabilitatea, receptivitatea si capacitatea de afirmare in activitatea sportiva nationala sau intrenationala.

Acest sistem imbina intr-un tot uitar o multitudine de criterii care actioneaza intr-o ordine prestabilita, impusa de o metodologie verificata in practica. La actul de selectie participa o echipa intredisciplinara de specialisti, fiecare actionand in acord cu rigorile instrumentelor de masurat si evaluat.

In sistemul national de selectie actioneaza cinci tipuri  de criterii:

I.         Criterii medico-sportive

II.       Criterii somatofiziologice

III.     Criterii biochimice

IV.            Criterii psihologice

V.      Criterii motrice

VI.           

I. Din punct de vedere biologic si sportiv, se recomanda abordarea selectieie la trei niveluri:

PRIMAR (initial): unde se abordeaza o selectie la varsta de 4-5 ani si pana la 8-10 ani in functie de disciplina sau proba sportiva.

SECUNDAR (pubertana) intre 10-14 ani, de asemenea, cu variatii in functie de sport/proba, dar la un interval de timp de 3-5 ani fata de prima etapa.

SELECTIA FINALA (de performanta nationala sau internationala), care marcheaza de fapt trecerea spre sportul de performanta, fiind dominata in principal de criteriul valorii performantei sportive.

Ssanogeneza ramane criteriul cu cea mai mare stabilitate de-a lungul diverselor etape de selctie: maxima exigenta la nivelul primar al selectiei; exigenta la nivelul selectiei secundare, mai ales acolo unde apare elementul limitativ in performanta din motive de sanatate survenite pe parcursul pregatirii; indulgenta la nivelul selectiei finale, avand in vedere, pe de o parte, investigatiile morale si materiale, investigatiile morale si materiale. La selectia primara se va acorda atentie afectiunilor reumatice din copilarie, bacilare, neuropsihice (epilepsie, stari spastice), metabolice (diabet), cardiovasculare (congenitale sau dobandite), hepato-renale hepatita, insuficienta renala), deformari cu limitari functionale ale aparatului locomotor, afectiuni endocrine (hipofizare, tiroidiene, suprarenale, paratiroidiene), defectele analizatorilor vizual (miopie si strabism peste 5 dioptrii), auditiv.

Criteriul biotipului constitutional intervine in selectie intr-o noua viziune a acesteia: somatofiziologic, motric, psihic si biochimic. Acesti indici vor fi descrisi separat.

Criteriile neuropsihice care se aplica la nivelul selectiei primare, de exemplu, biopsia musculara. Aceste criterii se aplica doar in mod exceptional.

Criteriile endocrinometabolice isi gasesc utilitatea atat in selectia initiala, cat mai ales in cea secundara, postpubertana. Profilul hipertiroidiana este favorabil eforturilor de viteza; cel android este compatibil cu eforturile de forta (atletica grea, aruncari); cel hiperhipofizar (tip gigantoid) este ideal pentru jocurile sportive (baschet), iar profilul hiperconrticosupararenalian e favorabil eforturilor de durata, de rezistenta (atletism).

Criteriile cardiorespiratorii sunt de maxima importanta in majoritatea disciplinelor sportive cu caracter predominant dinamic. Malformatiile congenitale si afectiunile congenitale  cardiovasculare exclud candidatul de la selectie, la fel ca si unele afectiuni cardiovasculare capatate (fibrilatie atriala, tahicardie paroxistica).

Criteriile radiologice se refera la radiografia coloanei vertebrale care evidentiaza unele anomalii vertebrale incompatibile cu practicarea anumitor sporturi (canotaj, gimnastica, haltere).

II. Criteriile somatifiziologice se refera la aparatul locomoator, la inaltimea sportivului, la proportiile segmentelor corporale si la tipologia somatosexuala.

Inaltimea corpului sau talia este o caracteristica antropometrica dintre cele mai reprezentative. S-au facut unele estimari la determinarea genetica a coeficientilor de corelatie dintre inaltimea corpului parintilor si aceea a urmasilor, dintre inaltimea descendentilor de diferite varste si cea a ascendentilor de grade diferite:

- coeficientii de corelatie dintre inaltimea corpului la parinti si la urmasi cresc o data cu varsta, atingand valorile maxime la grupele de varsta cele mai mari. Valorile grupei de varsta inferioara sunt relativ scazute si se formeaza la un nivel similar cu valorile analoage ale populatiilor din afara Europei.  

indicele eritabilitatii inaltimii corpului creste, o data cu varsta.

Cunoscand inaltimea corporala, se poate stabili valoarea celorlalte proportii ale segmentelor corporale. De asemenea, pentru stabilirea tipului somatic s-au facut cercetari, determinandu-se coeficinetii de eritabilitate ai dimensiunilor craniului. Exista diferite tipuri de craniu, de exemplu, cu diametrul antero- posterior mare sau mic.

Stabilirea tipului somatosexual conditionat ereditar, prezinta de asemenea, importanta pentru selectia sportiva. Astfel, la gimnastica sportiva-fete, nu va obtine performante superioare o sportiva care are diametrul biacromial-bitrohanterian mare, cu glande mamare voluminoase.

Exista si formule genetice de estimare a inaltimii adultului, pornind de la cunoasterea inaltimii parintilor si staturii:

(Im + It) × 1,08 (Im+It) x 0,923

Inaltimea baietilor = 2 Inaltimea fetelor= 2

Im= inaltimea tatalui

It= inaltimea mamei

Statura tatalui + Statura mamei

Media parintilor (M)= 2

Criterii biochimice - functionalitatea organismului in conditii de efort este conditionata de factorul energetic, implicat in formarea si refacera moleculelor complexe din cele simple, in producerea energiei termice si a celei mecanice atat pentru miscarile interne, cat si pentru cele externe.

Sursa de energie este unica, din radiatia solara, si este absorbita prin procesul de asimilatie clorofila din plante, in electronii atomilor de H din glucide, lipide, protide, intrand in circuitul lumii animale si vegetale. Aceasta energie este apoi transferata la nivelul adenozintrifosfatului (ATP) prin transportorii de electroni:

nicotinamid - adenin - dinucleotidul (NAD)

nicotinamid - adenin - dinucleotidul FOSFAT (NADP)

flavin- adenin- dinucleotidul (FAD)

Reactiile chimice energetice sunt dependente de o serie de factori care concura la realizarea homeostaziei organismului, respectiv la mentinerea in anumite limite constante a unor serii de parametri fizici, chimici, bilologici, enizmatici ce conditioneaza intreaga functionalitate a organismului.

Dintre factori mentionam:

-nivelul apei endogene, cu cat apa endogena este in cantitate mai mare, cu atat caile metabolice functioneaza mai bine.

-nivelul pH, respectiv al gradului de aciditate al diferitelor umori si structuri ale organismului. O scadere a pH-lui in sange sub 5,9 - 7 unitati provoaca o crestere a aciditatii, cum se intampla in cazul acumularii acidului lactic in efortul anaerob, tulbura caile metabolice, diminuand nivelul capacitatii de efort.

-viteza diferitelor reactii enzimatice, care depind de concentratia substantelor (in general glucide, lipide si proteine).

III. Criterii psihologice selectia psihologica urmareste sa asigure corespondenta dintre aptitudinile si atitudinile individului , pentru ca pe aceasta baza sa se asigure adaptarea la efort si eficienta in antrenemente si competitii. Pentru activitatea de mare performanta, actul selectiei sportive trebuie sa urmareasca depistarea potentialitatilor de exceptie, a sportivilor superdotati sub raportul unor cerinte si particularitati specifice fiecarei discipline sportive. 

Gradul de inteligenta exprimat prin coeficientul de inteligenta se afla intr-o puternica corelatie cu capacitatea de a rezolva sarcini motrice, temperamentul, flexibilitatea mintala sunt parametri psihici cu rol important in selectie. Dupa Paul Popescu -Neveanu, contributia ereditatii este mai mare in ce priveste insusirile de sistem nervos ale analizatorilor si structurilor senzomotorii, in timp ce pentru aptitudini ce implica organizarea intelectuala si adaptarea sociala, decisive sunt exercitiile si educatia.

Selectia se realizeaza la varsta de crestere, pentru unele sporturi chiar 6-8 ani pentru cunoasterea caracteristicilor psihocomportamentale. Unele calitati manifestate in copilarie se mentin si se afirma apoi in adolescenta si tinerete. Altele nu pot fi depistate de timpuriu, asteptandu-si evidentierea in pragul si pe durata adolescentei. Antrenorul are un rol foarte important deoarece experienta si maiestria lui va dubla si inlocui chiar tehnicile de testare psihologica de laborator.

IV. Criterii motrice sunt criterii de baza in selectia sportivilor pentru majoritatea ramurilor sportive. Intalnite sub denumirea: forta-viteza, forta-rezistenta, viteza-forta, viteza-rezistenta. 

V. Probe si norme de control

Probe si norme de control pentru selectia primara (grupele de incepatori)- pot fi selectionati copii proveniti din grupele de pregatire sportiva din ciclul gimnazial, din cercurile sportive ale ciclului primar sau cei care dovedesc aptitudini reale pentru activitatea sportiva.

Aprecierea motricitatii acestor copii se face pe baza rezultatelor obtinute la probele incluse intr-o baterie care are la baza testul international de capacitate fizica cunoscut sub denumirea de STANDARD FITNESS TEST, adoptat de Federatia Internationala de Educatie Fizica. Durata pregatirii in grupele de incepatori este in medie de 3 ani. Ea variaza de la o ramura la alta, in functie de complexitatea tehnicii si a efortului, intre 2 si 4 ani. La sfarsitul fiecarui an de pregatire se trec probe de control.

Pentru o apreciere unitara a rezultatelor s-a stabilit un sistem de scalare a performantelor pentru fiecare varsta in parte, separat pentru baieti si fete. Acest sistem de scalare este denumit Hull, in care media primeste 50 de puncte., prezinta urmatorele avantaje:

-permite antrenorului sau profesorului compararea nivelului general al grupei si al fiecarui elev in parte.

-face posibila raportarea grupei la cele avute anterior in pregatire si aprecierea potentialului de care dispune aceasta.

-permite aprecierea evolutiei in timp a fiecarui copil.

In afara acestor probe care testeaza pregatirea fizica generala, la unele ramuri sportive au fost introduse si probe care vizeaza calitati specifice, si anume:

-la gimnastica sportiva: probe de mobilitate, echilibrare si orientare in spatiu, viteza de rotatie si executie a miscarilor singulare ;

-la gimnastica ritmica sportiva: proba de mobilitate, echilibrare si orientare in spatiu, viteza de reactie si de executie, ritmicitate.

-la patinaj artistic: orietare in spatiu si viteza de rotatie (proba Matorin)

Probele si normele de control pentru selectia secundara (grupele de avansati) se ocupa cu promovarea juniorilor si mentinerea lor in aceste grupe de pregatire. Durata pregatirii in grupele de avansati este de 5 ani, in functie de natura sportului respectiv. Aceste probe de control obiectiveaza:

-gradul de insusire a procedeelor tehnico-tactice de baza si a unor combinatii tactice de atac si aparare.

-nivelul pregatirii fizice.

Probele si normele de control pentru selectia finala (grupele de performanta) - promovarea in grupele de performanta se face pe baza rezultatelor de la probele de control specifice pentru fiecare ramura de sportv, precum si a rezultatelor din competitii. Pregatirea in aceste grupe dureaza doi ani si vizeaza in principal:

-cresterea ponderii lucrului specific -pregatirea tehnico-tactica;

-cresterea capacitatii sportivului.

Astfel, selectia este un fenomen continuu bine organizat pentru depistarea timpurie a disponibilitatii innascute a copilului, juniorului, specializandu-l intr-o disciplina sau proba sportiva.

XIII. Antrenamentul

Pe taram sportiv, ultima perioada de timp se caracterizeaza prin performante deosebite, recordurile au crescut vertiginos, numarul pretendentilor la medaliile olimpice, mondiale, europene s-a inmultit considerabil. Acest fenomen, precum si cresterea in continuare a capacitatii de performanta, depind direct de o serie de factori si directii de perfectionare a antrenamentului sportiv.

In urma cu cativa ani, la un Congres al FIMS (Federatia Internationala de Medicina Sportiva) care a avut loc la Roma, s-a conchis ca in obtinerea performantei, 70% revine selectiei si numai 30% antrenamentului. Prin urmare, obtinerea rezultatelor de varf se realizeaza numai de catre subiectii cu un echipament genetic de exceptie, cu aptitudini deosebite. Pentru depistarea acestora lucreaza selectia cu strategiile ei, care trebuie sa raspunda unor cerinte, prezentate mai jos.

Varsta optima pentru selectie. Gimnastica, inotul, patinajul artistic, tenisul de camp s.a. incep selectia la 5-6 ani, urmand ca o sportiva sa obtina performante de varf (olimpice, mondiale etc.) la 16-17-18 ani. in canotajul feminin varsta optima de selectie este de 16-17 ani, ca numai dupa 4 ani de pregatire intensa sportivele sa fie candidate la medaliile olimpice sau mondiale.

Asadar, varsta optima este diferita de la o ramura sportiva la alta.

Practica sportiva, autorii romani si straini arata ca uneori selectia timpurie este riscanta. in primul rand, ea poate lasa in afara procesului de pregatire copii foarte bine dotati si, in al doilea rand, ca antrenamentele sportive introduse de timpuriu aduc rezultate bune doar pe termen scurt si riscul de a afecta serios, mai tarziu, echilibrul organismului.

VII. Riscurile selectiei

Selectia timpurie, pentru a reduce cat mai mult din aceste riscuri, trebuie sa-si propuna:

a) largirea bazei de selectie, prin cuprinderea tuturor copiilor, cunoscandu-se ca aptitudinile au o dinamica diferita de dezvoltare de la un individ la altul;

b) sa aiba in vedere ca largirea bazei de selectie favorizeaza depistarea indivizilor purtatori de gene alele (forme diferite de gene pentru exprimarea aceluiasi caracter), cu capacitati mari de adaptare in procesul de antenament;

c) sa se tina cont ca sportul, ca fenomen social, determina pe tineri, subiecti exceptional dotati, sa se decida in favoarea sportului de performanta;

d) fenomenul de 'secular trend' (tendinta seculara), concretizat in cresterea accelerata a unor indici (inaltime, anvergura etc) in ultimele decenii ale secolului, acest interesant fenomen biologic, se constituie intr-un real sprijin;
sa tina cont ca selectia timpurie impune efectuarea antrenamentului cu multa atentie, fiecare individ selectionat trebuie tratat diferentiat, functie de dezvoltarea fizica si psihica, de etapa in care se afla.

Datorita unor deprinderi gresite, a unei lipse de experienta, unii copii dotati pot ramane in afara selectiei. Se impune pentru aceasta o pregatire comuna, prealabila de 2-3 luni si numai dupa aceea o testare serioasa si includerea lor in grupele de incepatori, in unele sporturi aceasta pregatire prealabila dureaza 1 -2 ani.

Copiii selectionata sa aiba o stare de sanatate perfecta. Este imperios necesara efectuarea unei anamneza complexe si a unui control medical complet, imediat,dupa,selectie.

Probele de selectie sa fie cele mai semnificative. La stabilirea lor sa se aiba in vedere existenta parametrilor morfofunctionali si motrici determinati genetic [inaltimea, anvergura, viteza, indemanarea) ce pot fi dezvoltati mai putin prin antrenamente.

Utilizarea celor mai potrivite cai precum asistenta la lectiile de educatie fizica, discutii cu invatatoarea si profesorii, concursuri de selectie, trialuri, trecerea probelor,fizice,(fitness),etc.

Selectia sa devina cat mai eficienta. Daca in prezent se realizeaza in procent de 1 subiect din 100, in viitor trebuie sa devina 1/1000-1/10000, pentru a evita investirea de capital de munca, moral si material in subiecti care mai tarziu nu vor confirma si care in marile confruntari nu vor fi competitivi.

Selectia are un caracter permanent, diferentiat pe stadii (copiii, juniori, sportivi consacrati) si pe nivele valorice (divizii, loturi nationale, olimpice, etc). Pentru clasele sportive, normele de control anuale trebuie sa-i inlature pe cei necorespunzatori, care vor fi imediat inlocuiti cu altii, altfel sistemul este inchis si antrenorii vor fi obligati sa lucreze cu copii necompetitivi.

VIII. Etapele metodologiei

Cunoasterea fondului ereditar. Scaderea 'necunoscutei' se poate realiza numai printr-o selectie (atat la copii cat si la adulti) desfasurata pe baze antropologice si genetice. Metodologia acestor discipline obiectiveaza intr-un grad ridicat metodele de selectie, care devin cu adevarat stiintifice si care se realizeaza pe parcursul a catorva etape (procedee, metode):

1. Analiza biochimica a tipului constitutional, furnizeaza informatii deosebite:

a) viteza potentiala de producere a insulinei, factor important in randamentul sportiv, variaza in limite foarte largi, de la10 la 40%;

b) cu rezonanta in eficienta antrenamentului sportiv se prezinta concentratia iodului (2,5-11,5%), variatiile catalizei plasmatice, lipazei serice, anhidrazei carbonice s.a.;

c) cunoasterea unor individualitati - tip constitutional endocrin - are o insemnatate covarsitoare pentru realizarea cu randament maxim a antrenamentului sportiv.

2. Cariograma este evidentierea la microscop, sau cu timidina marcata a celor 46 de cromozomi (corpusculi de substanta din nucleul celulei). Organismul feminin ca si cel masculin poseda atat hormoni androgeni - masculini - cat si estrogeni - feminini - variind doar proportia la cele doua sexe. Se intelege usor avantajul tipului androgen pentru sportul de performanta (la femei, rata mai mare de masculinitate). Se poate de asemenea stabili sexul genetic normal caracterizat prin prezenta cromozomilor XX la femei si XY la barbati.

La barbati exista si posibilitatea formulei XYY, care se incadreaza in normalitate. S-a dovedit ca au o determinare de talie de peste 1,90 m, au parametrii foarte ridicati la calitatile motrice forta si rezistenta. Determinarile cariometrice dau indicatii pretioase si in privinta dinamicii anumitor caractere somatofunctionale (spre exemplu, inaltimea, care prezinta corelatii cu forma si dimensiunile cromozomului U).

3. Ancheta familiala, corelata cu caracteristicile somatofiziologice ale individului. Investigarea arborelui genealogic urmareste calitatile somatice, motrice si psihice la nivelul ascendentilor (parinti, bunici) si rudelor colaterale (frati, surori etc). Studiul gemenilor este o metoda de mare valoare asupra evolutiei caracterelor morfologice ale gemenilor monozigoti comparativ cu cei dizigoti.

Se poate aprecia conditionarea ereditara asupra unor caractere morfofunctionale luand ca baza diferentele dintre partenerii gemeni. Pentru fiecare caracter exista o limita superioara de adaptibilitate genetica, care nu poate fi depasita.

Fenomenul de consanghinitate cu coeficient de rudenie mare (Malecot) se caracterizeaza prin subiecti (proveniti din asemenea casatorii) umani cu boli ereditare si potential psihomotric mai scazut. Fenomenul de heterozis (cand urmasii provin din indivizi cat mai indepartati geografic, sau chiar rasial) conduce la nasterea unor descendenti cu capacitati psihomotrice net superioare.

4.Investigatii antropice si genetice.

Procesele aerobe si anaerobe sunt determinate preponderent genetic, fenomen demonstrat si de determinismul genetic al procentului de fibre albe cu bogat aparat mitocondrial si fibre rosii incarcate cu o cantitate sporita de mioglobina.

Biopsia musculara este metoda care investigheaza muschiul din punct de vedere al proportiei fibrelor albe (de viteza] si fibrelor rosii (de forta si rezistenta]. Rasa neagra are un procent ridicat de fibre albe in muschi, conferindu-i calitati superioare de viteza. Stadiul de investigare numai a proceselor aerobe si anaerobe incepe sa fie depasit, trecandu-se tot mai mult la determinari ale unor componente ale echipamentelor energetice semnificative in efort (M. Ifrim).

Studiul particularitatilor dermatoglifice (studiul pielii, amprentele degetelor, desenele si liniile palmelor, pernitele palmei) poate sa ne dea date pretioase despre motricitatea si posibilitatile de performanta ale individului.

Selectionarea profesorilor (antrenorilor) care pregatesc sportivi de inalta performanta in institutiile scolare specializate - cluburi sportive scolare, licee (clase) sportive. in viitorul foarte apropiat se va pune si in sport problema 'investitii-beneficii-profit', mai cu seama in cel de performanta. S-ar putea ca modelul occidental privind selectia, initierea si pregatirea copiilor si juniorilor pentru marea performanta sa patrunda si la noi.

Nu in totalitate, oamenii scolii, profesorii de educatie fizica inteleg dificultatile si dimensiunile acestei raspunderi. Nu intotdeauna oamenii scolii se straduiesc sa ridice activitatea la clasa, grupa, echipa, pe treapta cea mai de sus a onoarei si demnitatii profesionale. Se intalnesc profesori care prin calitatile proprii, prin iubire si pasiune au stiut sa dea profesiunii lor intreaga splendoare si stralucire pe care le merita, au facut perforamanta de-a lungul timpului.

Din intamplare sau din ratiuni silite, au ajuns in invatamant oameni fara pic de vocatie (echipe retrogradate, numar redus de sportivi la antrenamente, numeroase accidente, sportivi mediocri, locuri modeste in clasamente, fara promovari la esaloanele superioare etc), fara umbra de interes si buna vointa pentru sportul scolar de performanta si mai ales, fara nici cel mai palid semn de respect fata de sine si fata de institutia educatiei, oameni care au incercat si incearca mereu sentimentul incompatibilitatii naturale cu profesia celui chemat in invatamant pentru clase, licee, sali de sport sau cluburi sportive.

Prin urmare se pune problema rigurozitatii in selectia profesorilor 'facatori de performeri'. Stim ca Platon il plasa pe pedotrib sau pe gimnast imediat dupa oamenii de stat, pentru ca ei posedau o cultura academica si o pricepere deosebita.

Anexa nr. 1 la Decizia nr.153 / 30.01.2007

Capitolul I. Procedura de finantare a proiectelor/actiunilor sportive

Art. 1. - (1) Data la care se va organiza selectia proiectelor pentru activitatea sportiva, depuse pentru finantare de catre structurile sportive va fi stabilite de catre conducerea D.S.J. Maramures la propunerea fundamentata a compartimentului de specialitate.

(2) Anuntarea publica a selectiilor de proiecte se face obligatoriu prin intermediul a doua ziare locale, publicarea pe pagina de web a institutiei si prin afisarea la sediul institutiei.

(3) Data aparitiei anuntului va fi cu cel putin 30 zile inainte de data organizarii selectiei de proiecte. In cazul in care, din motive de urgenta, respectarea termenului prevazut de 30 de zile ar cauza intarzieri de finantare a programelor cuprinse in Planul anual de finantare al D.S.J. Maramures, aceasta are dreptul de a accelera aplicarea procedurii de selectie de proiecte prin reducerea numarului de zile, dar nu la mai putin de 15 zile.

(4) Anuntul va cuprinde data, ora si locul de desfasurare a selectiei de proiecte, precum si termenul limita pana la care se pot depune proiectele.

(5) Termenul limita pentru depunerea proiectelor este cu cel putin o zi inainte de data la care va avea loc selectia proiectelor.

Art. 2. Selectia proiectelor sportive de catre comisie se va face in baza criteriilor de evaluare si a punctajelor prevazute in capitolul art. 12.

Art. 3. Comunicarea rezultatelor evaluarii proiectelor se va face in termen de 5 zile de la data organizarii selectiei de programe.

Art. 4. Pentru finantarea proiectelor sportive selectate se va incheia un contract intre D.S.J. Maramures si structurile sportive, pe baza unui referat de finantare. Contractul de finantare se inainteaza spre aprobare cu cel putin trei zile lucratoare inainte de inceperea actiunii.

Art. 5. Structura sportiva trebuie sa faca dovada existentei altor surse de finantare, in cuantum de cel putin 10% din valoarea totala a proiectului, cu mentionarea explicita a acestora in cererea de finantare.

Art. 6. (1) Pentru finantarea actiunilor sportive se pot acorda avansuri de pana la 30 % din valoarea contractului, in conditiile legii

(2) Diferenta va fi virata structurii sportive in 3 zile de la data depunerii decontului si a insusirii de catre D.S.J. Maramures a referatului de evaluare a actiunii.

Art. 7. Actiunile sportive desfasurate se monitorizeaza/evalueaza de reprezentanti ai D.S.J. Maramures.

Art. 8. Structurile sportive trebuie sa prezinte un raport de evaluare a proiectului finantat si decontul de cheltuieli in termen de 5 zile lucratoare de la data incheierii actiunii.

Art. 9. Fondurile ramase nealocate in urma selectiei proiectelor pot fi alocate de catre D.S.J. Maramures pentru proiecte depuse de structuri sportive, proiecte considerate importante pentru activitatea sportiva, pe baza unui referat de oportunitate al biroului sport, aprobat de conducerea DSJ Maramures. Si in acest caz proiectele depuse vor indeplini criteriile de eligibilitate conf. art.10 lit.b) si vor fi evaluate conform criteriilor de evaluare prevazute la art 12.

Capitolul II. Selectia proiectelor sportive depuse de structurile sportive

Art. 10. Conditiile si criteriile eliminatorii, fara punctaj sunt urmatoarele:

a)     nerespectarea termenului de depune a documentatiei de catre stucturile sportive.

b)     neindeplinirea criteriilor de eligibilitate de catre structurile sportive (prevederile anexei nr. 2 din Ordinul nr. 130/28.03.2006 al Presedintelui Agentiei Nationale pentru Sport.

c)     nerespectarea de catre structurile sportive a contractelor anterioare semnate cu DSJ Maramures, respectiv daca nu au respectat termenele pentru depunerea deconturilor de cheltuieli si a documentelor justificative la actiunile sportive finantate anterior, nu au indeplinit angajamentele de mediatizare.

Art. 11. In conditiile in care proiectul nu indeplineste una din conditiile prevazute la art. 10, acesta este eliminat din procedura de evaluare.

Art.12. Criteriile de evaluare si punctajele maxime aprobate de catre D.S.J. Maramures sunt urmatoarele:

a) Criterii de evaluare a asociatiilor judetene pe ramura de sport

Criteriul 1 (punctaj maxim 9p): numarul de structuri sportive afiliate la asociatia judeteana - in cazul in care prezinta proiecte mai multe asociatii judetene cea care are mai multe structuri sportive afiliate va primi punctajul cel mai mare;

Criteriul 2 (punctaj maxim 7p): nummarul de sportivi legitimati cu viza anuala la zi - se iau in considerare toti sportivii de la toate structurile afiliate la asociatia judeteana.care indeplinesc cerinta mentionata;

Criteriul 3 (punctaj maxim 7p): numarul de sportivi componenti ai loturilor nationale - se iau in calcul sportivii de la toate structurile sportive afiliate;

Criteriul 4 (punctaj maxim 20p): performantele obtinute in competitiile internationale oficiale - locurile I-VI la Jocuri Olimpice, Campionate Mondiale, Campionate Europene, Campionate Balcanice, Cupe Mondiale si Europene oficiale, punctajul acordandu-se descrescator in functie de importanta competitiei in ordinea mentionata mai sus;

Criteriul 5 (punctaj maxim 10p): performantele obtinute in competitiile nationale - locurile I-III la Campionate Nationale si Cupa Romaniei;

Criteriul 6 (punctaj maxim 10p): capacitatea asociatiei judetene de a implementa proiectul - experienta dobandita in implementarea altor proiecte (daca a mai organizat si modul de organizare) si numarul de specialisti implicati in derularea proiectului;

Criteriul 7 (punctaj maxim 10p):buna colaborare cu Directia pentru Sport a Judetului Maramures - desfasurarea de activitati sportive altele decat cele din proiectele prezentate spre finantare si furnizarea de informari privind rezultatele in competitiile oficiale;

Criteriul 8 (punctaj maxim 10p):relevanta proiectului pentru obiectivele stabilite in strategia judeteana a activitatii sportive - daca proiectul se incadreaza in strategia judeteana de dezvoltare a activitatii sportive;

Criteriul 9 (punctaj maxim 10p): cuantumul contributiei financiare proprii a structurii sportive - atragerea si a altor surse de finantare (excluzand cea minim obligatorie de 10%) justificata prin documente;

b) Criterii de evaluare a cluburilor sportive

Criteriul 1 (punctaj maxim 9p): numarul de sectii afiliate - in cazul in care prezinta proiecte mai multe structuri sportive va primi punctajul cel mai mare structura care are cel mai mare numar de sectii afiliate la federatiile de specialitate;

Criteriul 2 (punctaj maxim 7p): nummarul de sportivi legitimati cu viza anuala la zi - se iau in considerare sportivii de la toate sectiile afiliate la federatii cu viza anuala la zi;

Criteriul 3 (punctaj maxim 7p): numarul de sportivi componenti ai loturilor nationale - se iau in calcul sportivii de la toate sectiile afiliate la federatii;

Criteriul 4 (punctaj maxim 40p): performantele obtinute in competitiile internationale oficiale - locurile I-VI la Jocuri Olimpice, Campionate Mondiale, Campionate Europene, Campionate Balcanice, Cupe Mondiale si Europene oficiale, punctajul acordandu-se descrescator in functie de importanta competitiei in ordinea mentionata mai sus;

Criteriul 5 (punctaj maxim 20p): performantele obtinute in competitiile nationale - locurile I-III la Campionate Nationale si Cupa Romaniei;

Criteriul 6 (punctaj maxim 10p): capacitatea structurii sportive de a implementa proiectul - experienta dobandita in implementarea altor proiecte (daca a mai organizat si modul de organizare) si numarul de specialisti implicati in derularea proiectului;

Criteriul 7 (punctaj maxim 10p):buna colaborare cu Directia pentru Sport a Judetului Maramures - desfasurarea de activitati sportive altele decat cele din proiectele prezentate spre finantare si  furnizarea de informari privind rezultatele in competitiile oficiale;

Criteriul 8 (punctaj maxim 10p):relevanta proiectului pentru obiectivele stabilite in strategia judeteana a activitatii sportive - daca proiectul se incadreaza in strategia judeteana de dezvoltare a activitatii sportive;

Criteriul 9 (punctaj maxim 10p): cuantumul contributiei financiare proprii a structurii sportive - atragerea si a altor surse de finantare (excluzand cea minim obligatorie de 10%) justificata prin documente;

c) Criterii de evaluare a structurilor sportive care solicita finantari in cadrul Programului National "Sportul pentru Toti"

Criteriul 1 (punctaj maxim 10p): Numar de actiuni derulate in anul precedent si numarul de participanti in cadrul actiunilor

Criteriul 2 (punctaj maxim 10p): Numarul de specialisti si de voluntari implicati in derularea proiectului;

Criteriul 3 (punctaj maxim 10p): Aria geografica de acoperire a proiectului - vor obtine un punctaj superior structurile sportive care desfasoara actiuni preponderent in mediul rural;

Criteriul 4 (punctaj maxim 10p):promovarea sporturilor traditionale - incurajarea practicarii  sporturilor traditionale in judet;

Criteriul 5 (punctaj maxim 10p): Capacitatea structurii sportive de a implementa proiectul - experienta dobandita in implementarea altor proiecte (daca a mai organizat si modul de organizare) si numarul de specialisti implicati in derularea proiectului;

Criteriul 6 (punctaj maxim 10p): Planificarea riguroasa a activitatilor - date de desfasurare si responsabili pe fiecare activitate;

Criteriul 7 (punctaj maxim 10p): Relevanta proiectului - in concordanta cu obiectivele stabilite in strategia  judeteana a activitatii sportive din cadrul ProgramuluiNational "Sportul pentru Toti";

Criteriul 8 (punctaj maxim 10p): Contributia financiara proprie a structurii sportive - vor primii punctaj superior structurile sportive care prezinta acte justificative pentru sumele suplimentare atrase in derularea proiectului (excluzand cea minim obligatorie de 10%);

Criteriul 9 (punctaj maxim 10p): Gradul de implicare a comunitatii locale - vor primii punctaj superior structurile sportive care semneaza protocoale de colaborare cu autoritatile locale in raza carora se deruleaza proiectul.

Centralizator :

a) Criterii de evaluare a asociatiilor judetene pe ramura de sport

b) Criterii de evaluare a cluburilor sportive

c) Criterii de evaluare a structurilor sportive care solicita finantari in Programul National "Sportul pentru Toti"