Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice


Acasa » legislatie » administratie
Armonizarea regimului juridic al autorizațiilor de urbanism cu dreptul comunitar, in contextul integrarii considerațiilor de mediu

Armonizarea regimului juridic al autorizațiilor de urbanism cu dreptul comunitar, in contextul integrarii considerațiilor de mediu




Armonizarea regimului juridic al autorizațiilor de urbanism cu dreptul comunitar, in contextul integrarii considerațiilor de mediu

Post-aderarea la Uniunea Europeana implica pentru Romania continuarea procesului de armonizare a legislatiei interne cu dreptul comunitar al mediului, inclusiv prin dezvoltarea si adaptarea unor reglementari existente. In acest sens, unul din sectoarele care au cunoscut importante transformari este cel al evaluarii impactului asupra mediului, cu implicatii substantiale pentru legislatia din materia urbanismului.

Cerinta conformarii dreptului national cu exigentele dreptului comunitar privind evaluarea de mediu a determinat o serie de modificari si completari in materia legislatiei privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii.

Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile și completarile ulterioare, a avut in anul 2009 doua seturi de modificari importante: cele aduse prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 214/2008[1] pentru modificarea si completarea Legii 50/1991, care a intrat in vigoare, dupa 60 de zile de la publicare, la data de 14 februarie 2009, si cele aduse prin Legea nr. 261/2009 pentru aprobarea, cu modificari și completari, a O.U.G. nr. 214/2008, care a intrat in vigoare, dupa 90 de zile de la publicare, la data de 14 octombrie 2009.




Astfel, O.U.G. nr. 214 din 04.12008, aprobata, cu modificari și completari, prin Legea nr. 261/2009, a fost emisa din „necesitatea[3] modificarii și completarii Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile și completarile ulterioare, avand in vedere armonizarea legislatiei specifice autorizarii executarii lucrarilor de constructii prin adaptarea la prevederile Directivei Consiliului nr. 85/337/CEE din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, modificata prin Directiva nr. 97/11/CE a Consiliului European din 3 martie 1997 și prin Directiva nr. 2003/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 mai 2003 privind participarea publicului la elaborarea anumitor planuri și programe in legatura cu mediul, respectiv la modificarile aduse Directivei nr. 85/337/CEE și Directivei nr. 96/61/CE cu privire la participarea publicului și accesul la justitieˮ.

In fapt, actul normativ, emis de Guvern și aprobat de Parlament, transpune Directiva Consiliului 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (Directiva EIA), și aduce unele clarificari in procedura și practica obtinerii autorizatiilor de construire, aliniind legislatia romaneasca la nivelul legislației UE.

Ca urmare, pentru a reflecta noul cadru juridic de reglementare a autorizarii executarii lucrarilor de construcții și al emiterii actului administrativ final de autoritate corespunzator, astfel cum este stabilit in lumina amendamentelor recente aduse legii, au fost emise și noile Norme metodologice de aplicare a Legii 50/1991, aprobate prin Ordinul Ministrului Dezvoltarii Regionale și Locuinței nr. 839/2009.

O.U.G. nr. 214/2008, așa cum a fost ea aprobata prin Legea nr. 261/2009, introduce reglementari adecvate de compatibilizare cu directiva comunitara sus menționata, astfel incat emiterea punctului de vedere al autoritatii competente pentru protectia mediului pentru investitiile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, respectiv emiterea actului administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului privind investitiile evaluate din punctul de vedere al impactului asupra mediului, reprezinta etape distincte ale procedurii de emitere a autorizatiei de construire, iar documentul corespunzator (actul de reglementare de mediu) aferent se anexeaza și devine parte integranta din aceasta.

Daca, in mod formal si oficial, modificarile si completarile aduse Legii nr. 50/1991 au drept scop receptarea in dreptul intern a exigentelor directivelor comunitare privind evaluarea impactului asupra mediului al activitatilor economico-sociale, in plan mai larg ele se inscriu in tendinta generala de patrundere a dreptului mediului in dreptul urbanismului, cu consecinta sa, „environmentalizareaˮ acestuia din urma, tot mai evidenta in ultima perioada

Din aceasta perspectiva, prima a care a reactionat in acest sens a fost legislatia de urbanism, iar ca o particularizare si concretizare a sa, acum a venit randul legislatiei privind constructiile.

Astfel, in virtutea exigentelor principiului (preluat din dreptul comunitar, in contextul pregatirii aderarii Romaniei Ia UE), al integrarii considerentelor de mediu in celelalte politici sectoriale, exigentele environmentale trebuie avute in vedere si luate in calcul, inclusiv pe parcursul proceselor de elaborare si adoptare a programelor si documentatiilor de urbanism.

Principalul instrument de asigurare a integrarii consideratiilor cu privire la mediu in pregatirea si adoptarea programelor si planurilor de urbanism il reprezinta, in legislatia romaneasca, la fel ca și in cazul altor tari, avizul de mediu. Ca act administrativ (de reglementare) specific, acesta este un aviz conform, a carui solicitare si al carui continut au caracter obligatoriu pentru autoritatile statului care aproba respectivele acte administrative (autorizațiile) de urbanism.

El se emite in urma unei proceduri speciale, de evaluare de mediu, care cuprinde operatiuni si acte administrative succesive: elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si a autoritatilor și/sau instituțiilor publice interesate de efectele implementarii planurilor si/sau programelor de urbanism respective, luarea in considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultari in procesul decizional, precum si asigurarea informarii publice asupra deciziilor luate.

Evaluarea de mediu in domeniul lucrarilor de constructii.

Modificarile si completarile aduse legislatiei in materia autorizarii executarii lucrarilor de construcții, prin O.U.G. nr. 214/2008, respectiv prin Legea nr. 261/2009, vizeaza, in principal, atat individualizarea situațiilor, strict și limitativ prevazute, in care anumite investitii nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, cat și particularizarea cerintelor de evaluare si de luare in calcul a concluziilor rezultate in urma procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului al unor proiecte publice sau private, in procesul de adoptare al autorizatiilor de urbanism (de construire).

1.1. Aspecte generale.

„Environmentalizareaˮ incepe, astfel, chiar cu definiția legala – prevazuta la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile și completarile ulterioare - a notiunii de autorizatie de construire ce constituie acum „actul final de autoritateˮ, care asigura respectarea și aplicarea corespunzatoare a „masurilor prevazute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea constructiilorˮ.

Totodata, și definitia certificatului de urbanism este modificata in sensul ca acesta va cuprinde și va stabili si obligatia investitorului sau solicitantului autorizarii de a contacta autoritatea competenta pentru protectia mediului, in scopul solicitarii și obtinerii punctului de vedere (pentru investitiile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului) sau, dupa caz, in vederea solicitarii și obtinerii actului administrativ pentru investitiile evaluate din punctul de vedere al impactului asupra mediului), documente care fac parte din documentatia pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii și care se vor depune la autoritatea administrației publice competenta pentru emiterea actului administrativ final de autoritate de urbanism - autorizatia de construire.

In consens cu acestea, regimul juridic al acestui act administrativ (autorizație) de urbanism (de construire), cuprinde o serie de elemente adecvate.

Ca urmare a modificarilor aduse prin noile reglementari, termenul „proiect” corespunzator sintagmelor „Proiect pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii”, “Proiect de organizare a executiei lucrarilor” și „Proiect pentru autorizarea executarii lucrarilor de desfiintare” a fost inlocuit cu termenul „documentatie tehnica - DT”, corespunzator sintagmelor „Documentatie tehnica pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii”, „Documentatie tehnica de organizare a executiei lucrarilor” și „Documentatie tehnica pentru autorizarea executarii lucrarilor de desfiintare”. Astfel, abrevierile „PAC”, „POE” și „PAD” au fost inlocuite cu abrevierile „DTAC”, „DTOE” și „DTAD”.

Fata de prevederile initiale ale Legii 50/1991, o alta modificare adusa in materie este și cea privind extinderea sferei persoanelor care pot solicita eliberarea autorizatiei de construire. Astfel, in loc de deținatorul titlului care sa ateste dreptul de proprietate asupra unui imobil sau deținatorul altui titlu, care sa ateste un drept de creanta asupra unui imobil, dar care sa-i confere titularului dreptul de a obtine, potrivit legii, din partea autoritatii competente, autorizatia de construire sau de desfiintare, așa cum se prevedea anterior operarii acestor modificari, acest drept se extinde, conform noului alin. (1) al art. 1 din lege, la titularul unui drept real asupra unui imobil - teren si/sau constructii - identificat prin numar cadastral, in cazul in care legea nu dispune altfel.

Totuși, menționam faptul ca, Anexa nr. 2 la lege, definește dreptul de executie a lucrarilor de constructii, ca fiind acel drept asupra constructiei si/sau terenului care confera titularului dreptul de a obtine, potrivit legii, din partea autoritatii competente, autorizatia de construire/desfiintare, și care poate fi un drept real principal - de exemplu drept de proprietate, de uz, de uzufruct, de superficie, de servitute (dobandit prin: contract de vanzare-cumparare, de schimb, de donatie, certificat de mostenitor, act administrativ de restituire, hotarare judecatoreasca), sau un drept de creanta (dobandit prin: contract de cesiune, concesiune, comodat, locatiune).

Singura limitare este aceea potrivit careia, in baza unui contract de comodat sau de locatiune, emiterea autorizatiei de construire se poate face numai pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii cu caracter provizoriu si numai cu acordul expres al proprietarului de drept. Pe cale de consecința, titularul unui drept de creanta, dobandit printr-un contract de cesiune sau de concesiune, va putea solicita și obține, in condițiile legii, emiterea unei autorizatii de construire pentru autorizarea executarii unor lucrari de constructii cu caracter definitiv.

Este important de mentionat aici, și faptul ca drepturile reale sunt exhaustiv enumerate de lege, neexistand posibilitatea ca partile unui contract sa suplimenteze in vreun fel aceasta enumerare. Prezinta deci interes sa precizam starea de drept pozitiv actuala, in care, potrivit legii romane, drepturile reale sunt doar urmatoarele: dreptul de proprietate si dezmembramintele sale (dreptul de uz, dreptul de uzufruct, dreptul de abitatie, dreptul de superficie si dreptul de servitute). Evidențiem așadar, inca de la bun inceput, faptul ca unele dintre dezmembramintele dreptului de proprietate, cum sunt, de exemplu, dreptul de abitatie sau dreptul de servitute, apar ca fiind improprii pentru scopul autorizarii executarii lucrarilor de construcții de catre un neproprietar.

Reglementarea procedurii de obtinere a autorizatiei de construire/desființare este, de asemenea, modificata prin O.U.G. nr. 214/2008 si prin Legea nr. 261/2009. Din acest punct de vedere, intentia legiuitorului pare a fi, pe de o parte, aceea de clarificare si detaliere, iar pe de alta parte, aceea de a atribui o mai mare atentie impactului pe care autorizarea, respectiv executarea lucrarilor de construcții, le-ar putea avea asupra mediului. Asadar, prevederile O.U.G. nr. 214/2008 - prin care se stabilea fiecare etapa ce trebuia parcursa in vederea obtinerii autorizatiei de construire, prima fiind cea de emitere a certificatului de urbanism, in urma depunerii, de catre solicitant, a cererii pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii - au fost modificate semnificativ dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 261/2009, prin care s-a prevazut in mod expres faptul ca procedura de autorizare a executarii lucrarilor de constructii debuteaza odata cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism in scopul obtinerii, ca act final, a autorizatiei de construire.

In acest sens, noile reglementari instituie existența unei proceduri de autorizare, distingand și etapele, corespunzatoare acesteia, care urmeaza a fi parcurse in vederea obtinerii autorizatiei de construire - procedura (pe etape, ulterioare depunerii cererii pentru emiterea certificatului de urbanism) neprecizata in vechea reglementare - și care se desfașoara dupa cum urmeaza:

a) emiterea certificatului de urbanism;

b) emiterea punctului de vedere al autoritatii competente pentru protectia mediului pentru investitiile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului;

c) notificarea de catre solicitant a autoritatii administratiei publice competente cu privire la mentinerea solicitarii de obtinere, ca act final, a autorizatiei de construire, pentru investitiile la care autoritatea competenta pentru protectia mediului a stabilit necesitatea evaluarii impactului asupra mediului si a emis indrumarul conform legislatiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului;

d) emiterea avizelor si acordurilor, precum si a actului administrativ al autoritatii pentru protectia mediului competente privind investitiile evaluate din punctul de vedere al impactului asupra mediului;

e) elaborarea documentatiei tehnice necesare pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, denumita in continuare documentatie tehnica - D.T.;

f) depunerea documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii la autoritatea administratiei publice competente;

g) emiterea autorizatiei de construire.

Pe cale de consecința, și instituția (conceptul) Acord Unic se considera a fi abrogata implicit, prin prevederile O.U.G. nr. 214/2008, inca dinainte de aprobarea ei, cu modificari și completari, prin Legea nr. 261/2009.

Cu titlu de noutate, se observa ca, și la enumerarea etapelor de parcurs ale procedurii pentru obtinerea unei autorizatii de construire, forma actuala a Legii nr. 50/1991, așa cum a fost ea modificata prin O.U.G. nr. 214/2008 și Legea nr. 261/2009, face mai intai referire la necesitatea emiterii unui „punct de vedere” al autoritatii competente pentru protectia mediului, solicitat in cazul in care investitia nu este supusa procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, dupa care face referire la necesitatea emiterii unui „act administrativ” al autoritatii pentru protectia mediului, pentru cazul in care a fost stabilita necesitatea supunerii investiției la procedura de evaluare a impactului asupra mediului. In primul caz, este vorba despre documentul scris, emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, dupa etapa de evaluare initiala a investitiei, respectiv dupa etapa de incadrare a investitiei in procedura de evaluare a impactului efectelor acesteia asupra mediului, iar in cel de-al doilea caz este vorba fie de acordul de mediu, fie de avizul Natura 2000, in functie de situatia concreta, stabilita de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului

Precizand care sunt actele administrative ale autoritatii competenta pentru protectia mediului - acordul de mediu și avizul Natura 2000 – noile reglementari nu aduc și o distinctie clara a situatiilor in care aceste documente sunt cerute. Autoritatea competenta pentru protectia mediului va fi cea care va stabili, de la caz la caz, care va fi actul administrativ emis. In cazul in care actul administrativ ce trebuie emis de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului lipseste, autorizatia de construire nu va putea fi emisa.

Desi este prevazut faptul ca autorizatia de desfiintare se emite in aceleasi conditii ca și cele ale emiterii autorizatiei de construire, totuși, noile reglementari excepteaza cu privire la autorizatia de desfiintare necesitatea emiterii punctului de vedere sau, dupa caz, a actului administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului.

Noua ordine juridica in materie mai dispune și faptul ca masurile specifice pentru protectia mediului, stabilite prin actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului - document corespunzator (act de reglementare de mediu) aferent, care se anexeaza și devine parte integranta din autorizația de construire - vor fi avute in vedere la elaborarea documentatiei tehnice - D.T. si nu pot fi modificate prin procedura de autorizare ori prin autorizatia de construire, iar in situatia in care o investitie urmeaza sa se realizeze etapizat sau sa se amplaseze pe terenuri aflate in raza de competența a mai multor unitati administrativ-teritoriale invecinate, evaluarea efectelor acesteia asupra mediului se realizeaza pentru intreaga investitie (in ansamblu).

In transpunerea prevederilor Directivei nr. 85/337/CEE (Directiva EIA), procedura de evaluare a impactului investitiei asupra mediului și, implicit, emiterea actului administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, se realizeaza ulterior depunerii de catre solicitant a notificarii, prin care acesta confirma autoritatii administratiei publice competenta mentinerea solicitarii de obtinere, ca act final, a autorizatiei de construire, pentru investitiile la care autoritatea competenta pentru protectia mediului a stabilit necesitatea evaluarii impactului asupra mediului si a emis indrumarul conform legislatiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului.



In aceste conditii, emiterea punctului de vedere al autoritatii competente pentru protectia mediului pentru investitiile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului sau, dupa caz, procedura de evaluare a impactului investitiei asupra mediului și emiterea actului administrativ de mediu corespunzator al autoritatii competenta pentru protectia mediului - care poate fi, acordul de mediu (EIA) ori avizul Natura 2000 - se vor realiza ulterior emiterii certificatului de urbanism și anterior elaborarii documentatiei tehnice - DT, respectiv anterior depunerii documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii la autoritatea administratiei publice competenta.

Ca urmare, pentru obtinerea autorizatiei de construire, solicitantii vor trebui sa includa in documentatie, pe langa celelalte documente prevazute de legislatia anterioara, și punctul de vedere sau, dupa caz, actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului.

Astfel ca, autorizatia de construire pentru executarea lucrarilor de baza si a celor aferente organizarii executarii lucrarilor, se emite in cel mult 30 de zile de la data depunerii documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, care cuprinde, in copie, urmatoarele documente:

a) certificatul de urbanism;

b) dovada, in copie legalizata, a titlului asupra imobilului, teren si/sau constructii si, dupa caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi si extrasul de carte funciara de informare actualizat la zi, in cazul in care legea nu dispune altfel;

c) documentatia tehnica - D.T.;

d) avizele si acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autoritatii competente pentru protectia mediului si, dupa caz, actul administrativ al acesteia;

e) dovada privind achitarea taxelor aferente certificatului de urbanism si autorizatiei de construire

O alta modificare, pe care o observam aici, priveste taxele legale ce trebuie platite in procedura de autorizare a executarii lucrarilor de constructii. Urmand intentia de clarificare a dispozițiilor anterioare, noua voința a legiuitorului este aceea de a distinge faptul ca aceste taxe sunt aferente atat emiterii certificatului de urbanism, cat si emiterii autorizatiei de construire. Prevederile legale anterioare nu faceau mentiunea exacta, precizand doar ca este vorba de achitarea „taxelor legale”.

Documentatia tehnica – DT este definita ca fiind actul prin care sunt stabilite principalele coordonate privind incadrarea in indicii urbanistici avizați și aprobati potrivit legii, amplasarea constructiilor și relatiile acestora cu vecinatatile, schemele și fluxurile functionale, compozitia spatiala, structura de rezistența, expresia de arhitectura, dotarea și echiparea constructiilor, precum și, dupa caz, solutiile de asigurare, bransare și racordare a acestora la infrastructura edilitara (urbana).

In virtutea principiului „independentei legislatiilorˮ de mediu si de urbanism, masurile specifice pentru protectia mediului stabilite prin actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului vor fi avute in vedere la elaborarea documentatiei tehnice - D.T., pe baza careia se emite autorizatia de construire, si nu pot fi modificate prin procedura de autorizare ori prin autorizatia de construire. Pe cale de consecința, aceste masuri vor trebui respectate intocmai cum au fost prevazute in actul emis de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului, celelalte autoritati sau instituții publice implicate in procedura de autorizare neavand nicio prerogativa de aducere a vreunei modificari cu privire la acestea. In situatia in care o investitie urmeaza sa se realizeze etapizat sau sa se amplaseze pe terenuri aflate in raza teritoriala a mai multor unitati administrativ-teritoriale invecinate, evaluarea efectelor asupra mediului se realizeaza pentru intreaga investitie

Documentatiile tehnice - D.T. aferente investitiilor pentru care autoritatea competenta pentru protectia mediului a evaluat efectele asupra mediului si a emis actul administrativ se verifica in mod obligatoriu pentru cerinta esentiala de calitate in constructii „igiena, sanatate si mediu”, potrivit legii. Documentatiile tehnice - D.T. pentru reabilitarea termica a cladirilor se verifica in mod obligatoriu pentru cerinta esentiala de calitate in constructii „economie de energie si izolare termica”, potrivit legii

Astfel, o relatie speciala, in spiritul dreptului comunitar, se stabileste intre actul administrativ de mediu si celelalte elemente componente ale documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii.

In consecința, și in situatia in care, dupa emiterea actului administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului si inaintea depunerii documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, investitia sufera modificari care nu au facut obiectul evaluarii privind efectele asupra mediului, acestea vor fi mentionate de catre verificatorul de proiecte atestat pentru cerinta esentiala „igiena, sanatate si mediu” in raportul de verificare a documentatiei tehnice aferente investitiei, iar solicitantul sau investitorul au obligatia de a notifica autoritatea publica pentru protectia mediului emitenta, cu privire la aceste modificari, potrivit prevederilor legislatiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice sau private asupra mediului.

Mai mult, dupa emiterea autorizatiei de construire, documentatia tehnica - DT se dezvolta in proiectul tehnic – PTh, si constituie parte integranta a acestuia, respectiv a detaliilor de executie - DE, fiind interzisa modificarea prevederilor documentatiei tehnice - DT, sub sanctiunea nulitatii autorizatiei de construire.

De asemenea, sunt definite și detaliile de execuție – DE, ca fiind acele documentatii tehnice care cuprind reprezentari grafice realizate la anumite scari grafice, in functie de necesitatile de redactare, precum si piese scrise pentru explicitarea reprezentarilor grafice, elaborate in baza proiectului tehnic si cu respectarea stricta a prevederilor acestuia, care detaliaza solutiile tehnice de alcatuire, asamblare, executare, montare si alte asemenea operatiuni, privind parti/elemente de constructie ori de instalatii aferente acesteia si care indica dimensiuni, materiale, tehnologii de executie, precum si legaturi intre elementele constructive structurale/nestructurale ale obiectivului de investitii. Detaliile de execuție – DT, elaborate in conditiile legii si verificate pentru cerintele esentiale de calitate in constructii de catre verificatori de proiecte atestati in conditiile legii, detaliaza proiectul tehnic, in vederea executarii lucrarilor de constructii autorizate.

In vederea simplificarii procedurii de autorizare a executarii lucrarilor de constructii provizorii, actualul alin. (2) al art. 3 din lege statueaza existența documentatiilor tehnice - DT cu continut simplificat in baza carora se poate emite autorizatia de construire pentru:

realizarea de imprejmuiri si mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri, locuri de joaca si agrement, piete si alte lucrari de amenajare a spatiilor publice;

organizarea de tabere de corturi, casute sau de rulote;

realizarea de chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, copertine si pergole situate pe caile si spatiile publice, anexe gospodaresti, precum si anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole situate in extravilan.

Un alt text nou adaugat la lege, și anume lit. m) a alin. (1) al art. 11, incadreaza in categoria lucrarilor pentru care nu este necesara obtinerea unei autorizatii de construire, pe langa cele deja existente, și lucrarile de compartimentare provizorie nestructurala.

La fel, modificarile și completarile operate in lege, introduc in categoria lucrarilor pentru care se pot emite autorizatii de construire si fara documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism avizate aprobate potrivit legii, pe langa cele deja existente, trei noi tipuri de lucrari:

de supraetajare a cladirilor cu inca un nivel, o singura data, in suprafata de maximum 20% din suprafata construita desfasurata a cladirilor, cu conditia situarii acestora in afara zonelor construite protejate sau a zonelor de protectie a monumentelor, dupa caz;

de extindere a cladirilor sociale, de invatamant, de sanatate, de cultura si administrative apartinand domeniului public si privat al statului si unitatilor administrativ-teritoriale, daca extinderea se incadreaza in prevederile regulamentului local de urbanism aferent PUG sau PUZ, aprobat, in vigoare;

de schimbare a folosintei constructiilor existente, daca noua folosinta corespunde prevederilor regulamentului local de urbanism aferent PUG sau PUZ, aprobat, in vigoare.

Se observa, de asemenea, clarificarea intr-o oarecare masura a dispozitiilor privind situatiile in care este necesara eliberarea unei noi autorizatii de construire, chiar in termenul de valabilitate al unei autorizatii existente. Astfel, in situatia in care in timpul executarii lucrarilor si numai in perioada de valabilitate a autorizatiei de construire survin modificari de tema privind lucrarile de constructii autorizate, care conduc la necesitatea modificarii acestora, titularul are obligatia de a solicita o noua autorizatie de construire, potrivit prevederilor legale. Modificarea de tema este definita ca fiind orice schimbare initiata de catre investitor/proprietar care are in vedere functiunile si/sau capacitatile functionale caracteristice, indicatorii tehnico-economici aprobati, solutiile spatiale si/sau de amplasament si alte asemenea cerinte, care au fundamentat elaborarea documentatiei tehnice - D.T., care a stat la baza emiterii autorizatiei de construire. Pentru obtinerea unei noi autorizatii de construire, ca urmare a modificarii de tema, solicitantul trebuie sa depuna o noua documentatie tehnica - DT, elaborata in conditiile modificarilor de tema survenite, urmand ca autoritatea administratiei publice locale competente sa decida, fie emiterea noii autorizatii de construire, daca lucrarile corespunzatoare modificarilor de tema se inscriu in limitele actului administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, precum si ale avizelor si acordurilor obtinute pentru autorizatia de construire initiala, fie reluarea procedurii de autorizare in conditiile legii, daca lucrarile corespunzatoare modificarilor de tema depasesc limitele actului administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, precum si ale avizelor si acordurilor obtinute pentru autorizatia de construire initiala (situație care nu exclude necesitatea eliberarii unui nou certificat de urbanism, așa cum se prevedea in forma initiala a art. 15 din lege). In acest sens, ultimele evenimente legislative, stabilesc atribuțiile și competențele de verificare a incadrarii lucrarilor corespunzatoare modificarilor de tema in limitele avizelor si acordurilor obtinute pentru autorizatia de construire initiala, in sarcina structurilor de specialitate ale autoritatilor administratiei publice competente, precum si a verificatorilor de proiecte atestati in conditiile legii, pentru fiecare cerinta esentiala de calitate in constructii, cu participarea reprezentantilor autoritaților și/sau institutiilor publice avizatoare, iar atribuțiile și competențele de verificare a incadrarii in limitele actului administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului revin acesteia, și se realizeaza in condițiile prevederilor legislatiei in vigoare referitoare la evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului.

In lumina noilor reglementari, conform prevederilor cuprinse in art. 7 alin. (21) - (22) din Legea nr. 50/1991, dupa emitere, autorizatia de construire si anexele acesteia au caracter public si se pun la dispozitia publicului spre informare pe pagina proprie de internet a autoritatii administratiei publice emitente sau, dupa caz, prin afisare la sediul acesteia, dar numai sub condiția indeplinirii, de catre autoritațile administrației publice emitente, a obligatiei de a respecta restrictiile impuse de legislatia in vigoare in legatura cu secretul comercial si industrial, proprietatea intelectuala, protejarea interesului public si privat, precum si de a nu aduce atingere garantarii si protejarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor fizice cu privire la dreptul la viata intima, familiala si privata, potrivit legii. Astfel, potrivit dispozițiilor alin. (23) al aceluiași articol, autoritațile administrației publice emitente au obligația de a face publica emiterea autorizatiei de construire sau, dupa caz, a actului de respingere a cererii pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii si de a pune la dispozitia publicului urmatoarele informatii:

a) continutul autorizatiei de construire si al anexelor aferente, care includ toate conditiile necesare a fi indeplinite de solicitanti, sau, dupa caz, continutul actului de respingere a cererii pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii;

b) principalele motive si considerente pe care se bazeaza emiterea autorizatiei de construire sau, dupa caz, a actului de respingere a cererii pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, ca urmare a examinarii comentariilor si opiniilor exprimate de public, inclusiv informatii cu privire la desfasurarea procesului de consultare a publicului;

c) descrierea, dupa caz, a principalelor masuri pentru evitarea, reducerea si, daca este posibil, compensarea efectelor negative majore, conform actului administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului

Pentru a asigura indeplinirea cerintelor de participare a publicului la luarea deciziei, respectiv de acces la justitie, in cadrul procedurii de autorizare a executarii lucrarilor de constructii aferente investitiilor pentru care autoritatea competenta pentru protectia mediului a stabilit necesitatea evaluarii efectelor acestora asupra mediului, ca urmare a ultimelor modificari si completari aduse, noua forma a Legii nr. 50/1991, prin conținutul art. 431 alin. (2), dispune ca informarea si consultarea publicului se realizeaza in conformitate cu prevederile legislatiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice sau private asupra mediului.

Totodata, prin alin. (1) al aceluiași articol, s-a instituit posibilitatea publicului de a uza de dreptul de participa efectiv și din timp la procedura de autorizare a executarii lucrarilor de constructii, precum și de dreptul de a se documenta și de a transmite comentarii și opinii autoritatilor administratiei publice locale competente. In acest sens, s-a introdus chiar și posibilitatea respingerii cererii de emitere a autorizatiei de construire, ca urmare a examinarii comentariilor și opiniilor exprimate de public.

Astfel, in urma recentei introduceri a art. 431 alin. (1) in cuprinsul Legii nr. 50/1991, legislatia romaneasca in domeniu consacra in mod expres dreptul publicului de a participa „efectiv si din timpˮ la procedura de autorizare a executarii lucrarilor de constructii, avand in acest scop posibilitatea „sa se documenteze si sa transmita comentarii si opiniiˮ autoritatilor administratiei publice locale competente, „inaintea luarii unei decizii asupra cererii pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii aferente investitiilor pentru care autoritatea competenta pentru protectia mediului a stabilit necesitatea evaluarii efectelor acestora asupra mediului. Intrucat, in alineatul (2) al aceluiași articol, se mentioneaza faptul ca informarea si consultarea publicului „se realizeaza in conformitate cu prevederile legislatiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediuluiˮ, se pune intrebarea daca informarea si consultarea privesc numai aspectele privind impactul ecologic si/sau ale procedurii de emitere a actului administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului sau privesc intreaga procedura de autorizare a executarii lucrarilor de constructii. Fiind vorba de transpunerea și aplicarea Directivei Consiliului nr. 85/337/CEE din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (modificata prin Directiva Consiliului European nr. 97/11/CE din 3 martie 1997 și prin Directiva Parlamentului European și a Consiliului nr. 2003/35/CE din 26 mai 2003), raspunsul corect, intr-o interpretare teleologica, ar fi acela ca participarea publicului vizeaza procedura desfasurata de autoritatile competente pentru protectia mediului in privinta investitiilor care presupun evaluarea impactului acestora asupra mediului. Dar, din formularea mult prea generala a cuprinsului alin. (1) al art. 431 (referitoare la „procedura de autorizare a executarii lucrarilor de constructiiˮ), coroborata cu prevederile art. 432 (referitoare la contenciosul administrativ legat de investitiile care necesita evaluarea impactului acestora asupra mediului si participarea publicului), se poate ajunge și la concluzia ca este vorba de procedura de autorizare „a executarii lucrarilor de constructii aferente investitiei pentru care autoritatea pentru protectia mediului a stabilit necesitatea evaluarii efectelor acesteia asupra mediuluiˮ. Aceasta confuzie, intre aspectele specifice mediului si cele specifice urbanismului, respectiv cele specifice constructiilor, cu siguranța va genera considerabile complicatii, atat in practica administrativa, cat și in cea judiciara.



De asemenea, tot aici, consideram și notam faptul ca și alte complicații, tot atat de incisive - care releva, fie omisiunea intenționata, fie inconsecvența legiuitorului - vor fi suscitate, la nivel de practica, prin prezența termenului „locale” in conținutul art. 431 – 432 din noua forma a legii, cu toate consecințele corespunzatoare care vor decurge, prin efectul reglementarii cu caracter limitativ care, potrivit interpretarii gramaticale, ar putea conduce, in mod eronat in opinia noastra, la concluzia ca drepturile publicului de participare, respectiv al accesului la justitie, ar putea fi satisfacute doar in cazurile in care procedurile in discuție, precum și actele administrative finale de autoritate in cauza, ar fi organizate și desfașurate, respectiv emise, numai la nivelul autoritatilor administratiei publice locale competente, nu și la nivelul acelor organe de specialitate ale administratiei publice centrale carora, prin excepție, le-au fost acordate competențe in domeniu, potrivit ultimelor modificari și completari ale legislației in materie, așa cum au fost ele introduse prin dispozițiile art. 4 alin. (5) și art. 43 din Legea nr. 50/1991 (autoritatea administratiei publice centrale competenta – pentru lucrarile executate in mediul submarin; ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale interesate – pentru lucrarile cu caracter militar; Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, prin directia de specialitate - pentru lucrarile aferente infrastructurii de transport rutier de interes national . Cu atat mai mult, cu cat, luand in considerare faptul ca, autorizarea și executarea respectivelor lucrari de construcții cu caracter special, atat prin amploarea, cat și prin locațiile specifice de amplasare ale acestora, in mod evident și neechivoc implica efecte semnificative asupra mediului inconjurator, apreciem ca, aici, trebuie sa intervina aplicarea interpretarii sistematice, cu executarea dispozițiilor corespunzatoare, cuprinse in celelalte acte normative de nivel superior in vigoare in materia mediului, care garanteaza drepturile publicului de participare, respectiv al accesului la justitie

Referitor la accesul la justitie, noile reglementari preiau, cu adaptari minime, dispozitiile generale ale contenciosului administrativ cuprinse in Legea nr. 554/2004.

Astfel, prin recentele acte normative (O.U.G. nr. 214/2008 si Legea nr. 261/2009), emise in scopul modificarii si completarii Legii nr. 50/1991, s-a dat o reglementare expresa - pe calea introducerii art. - contenciosului administrativ privind autorizatia de construire sau actul de respingere a cererii pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, emise pentru investitiile pentru care autoritatea competenta pentru protectia mediului a stabilit necesitatea evaluarii efectelor acesteia asupra mediului. In deplina concordanta cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 si urmarind, cu precadere, asigurarea dreptului publicului de a participa efectiv si din timp la procedura de autorizare a executarii lucrarilor de constructii, la informare si consultare in privinta și inaintea luarii unei decizii asupra cererii pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii aferente investitiilor pentru care autoritatea competenta pentru protectia mediului a stabilit necesitatea evaluarii impactului environmental, art. 432 instituie o serie de masuri specifice in materie. Așadar, orice persoana interesata, care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, se poate adresa instantei de contencios administrativ competenta, potrivit legii, pentru a ataca (anula) autorizatia de construire sau, dupa caz, actul de respingere a cererii pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, emise de catre autoritatea administratiei publice locale competenta, pentru investitiile pentru care autoritatea competenta pentru protectia mediului a stabilit necesitatea evaluarii efectelor acesteia asupra mediului, evident, in caz de nevoie, si pentru a i se raspunde la o asemenea cerere, in condițiile legii De asemenea, este retinuta si procedura administrativa prealabila, conform careia, inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competenta, in termen de 30 de zile de la data aducerii Ia cunostinta publicului a autorizatiei de construire sau, dupa caz, a actului de respingere a cererii pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, persoanele interesate, indreptatite, sunt tinute sa solicite autoritatii administrației publice locale emitenta revocarea actului, in tot sau in parte, daca acesta nu a produs efecte juridice. Ordinea pasilor descrisi are caracter imperativ, conform exprimarii folosita in textul legii. In condițiile art. 432 alin. (3) din lege, aceasta procedura administrativa prealabila este scutita de taxa de timbru si trebuie sa fie, in același timp, echitabila, rapida si corecta.

Noua legislație, prin art. 7 alin. (31) din Legea nr. 50/1991, mai introduce și raspunderea materiala, contraventionala, civila si penala, dupa caz, a persoanelor fizice cu atributii in verificarea documentatiilor si elaborarea/emiterea autorizatiilor de construire, pentru nerespectarea termenelor, de cel mult 30 de zile, de la data depunerii documentatiei, pentru emiterea autorizației de construire, respectiv de 5 zile, de la data inregistrarii, pentru notificarea in scris a solicitantului care a depus o documentatie tehnica incompleta.

Alta noutate, adusa prin actele normative de modificare și completare in materie, o constituie lit. d) a alin. (1) al art. 24 din lege, care realizeaza incriminarea penala a refuzului emiterii certificatului de urbanism, sancționata cu aceeasi pedeapsa aplicata de lege pentru savarșirea celorlalte fapte penale stabilite in domeniu, respectiv cu pedeapsa inchisorii, de la 3 luni la 3 ani, sau cu amenda, de la 1.000 lei la 5.000 lei.

Mai mult, conform noii exprimarii a textului art. 33 din lege, prin excepție, atat constructiile executate fara autorizatie de construire pe terenuri apartinand domeniului public sau privat al statului, cat si constructiile, lucrarile si amenajarile cu caracter provizoriu executate pe terenuri apartinand domeniului public sau privat al judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor vor putea fi desfiintate pe cale administrativa de autoritatea administratiei publice de pe raza unitatii administrativ-teritoriale unde se afla constructia, fara emiterea unei autorizatii de desfiintare, fara sesizarea instantelor judecatoresti si pe cheltuiala contravenientului. De asemenea, prin excepție, constructiile executate fara autorizatie de construire pe terenuri apartinand domeniului public sau privat al judetelor, oraselor ori comunelor vor putea fi desfiintate pe cale administrativa de autoritatea administratiei publice competente, fara sesizarea instantelor judecatoresti si pe cheltuiala contravenientului. Aici, legea mai precizeaza posibilitatea ca, in executarea acestor prevederi legale, autoritatile publice competente procedeze la contractarea efectuarii acestor servicii cu societati comerciale specializate in astfel de lucrari, in conditiile legii (in domeniul achizițiilor publice).

Tot cu titlu de noutate, observam o clarificare, introdusa prin alin (6) al art. 26 din Legea nr. 50/1991, potrivit careia, in condițiile acestui act normativ - prin excepție de la prevederile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare - nu se poate aplica sanctiunea contravenționala „avertisment”. Consideram ca, datorita importanței interesului și domeniului general de reglementare al acestei legi, aplicarea corespunzatoare a acestei dispoziții exprese, cu caracter imperativ, va conduce, implicit, la schimbarea practicii judiciare in materia contenciosului contravențional, și va obliga instanțele judecatorești competente sa se abțina de la frecventa „inlocuire” a sancțiunii contravenționala amenda cu sancțiunea contravenționala avertisment, deși, apreciem ca, și in reglementarea anterioara, sintagma, de asemenea cu caracter imperativ, „se sanctioneaza cu amenda”, era suficienta, cu atat mai mult, cu cat, dispoziția referitoare la aplicarea prevederilor O.G. nr. 2/2001, in masura in care prin Legea nr. 50/1991 nu se dispune altfel, era și la acea vreme in vigoare.

Nu in ultimul rand, remarcam și amendarea alin. (2) al art. 35 din lege, potrivit caruia, plangerea formulata, in termenul de prescripție de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii, impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, suspenda executarea sanctiunii amenzii, dar nu suspenda și masura de oprire a executarii lucrarilor, dispusa o data cu aplicarea sanctiunii contraventionale și nici masura desfiintarii dispusa in cazul lucrarilor de constructii executate fara autorizatie pe terenuri apartinand domeniului public sau privat al judetelor, municipiilor, oraselor sau comunelor ori a constructiilor, lucrarilor si amenajarilor cu caracter provizoriu executate pe terenuri apartinand domeniului public sau privat al judetelor, municipiilor, oraselor ori comunelor al caror termen prevazut prin autorizatie este expirat.

Particularitati ale contenciosului privind autorizatia de construire.

Prin ultimele reglementari, s-a creat un regim juridic distinct in materia autorizarii executarii lucrarilor de constructii aferente investitiilor pentru care autoritatea competenta pentru protectia mediului a stabilit necesitatea evaluarii efectelor acestora asupra mediului. El se exprima, mai ales, prin dreptul publicului de a participa efectiv si din timp, prin informare și consultare, la procedura de autorizare a executarii lucrarilor de constructii, de a se documenta si transmite comentarii si opinii autoritatilor publice locale competente, inaintea luarii unei decizii asupra cererii pentru autorizarea acestei categorii de lucrari de constructii si de a avea acces la justitie, in conditiile contenciosului administrativ. Problema care se ridica este aceea de a sti daca, prin punerea in executare a noilor reglementari, se creeaza posibilitatea de a contesta in justitie punctul de vedere sau, dupa caz, actul administrativ al autoritatii competenta pentru protectia mediului, separate de autorizatia de construire, sau numai odata cu aceasta din urma, din care și fac parte integranta, potrivit legii.

Intr-o prima pozitie, in considerația prevederilor O.U.G. nr. 214/2008, respectiv ale Legii nr. 261/2009, care modifica si completeaza Legea nr. 50/1991, și avand in vedere faptul ca:

in condițiile art. 5 alin. (2) – (3), actele de autoritate - punctul de vedere sau, dupa caz, actul administrativ - emise de autoritatile competente pentru protectia mediului, impreuna cu celelalte avize si/sau acorduri stabilite prin certificatul de urbanism - solicitate si obtinute in conditiile legii de catre investitor sau solicitant – se anexeaza și devin „parte integranta din autorizatia de construireˮ,

in conformitate cu art. 2 alin. (21) lit. b) și lit. d), emiterea punctului de vedere al autoritatii competente pentru protectia mediului pentru investitiile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, respectiv emiterea actului administrativ al autoritatii pentru protectia mediului competente privind investitiile evaluate din punctul de vedere al impactului asupra mediului, constituie - la fel ca și emiterea autorizatiei de construire (care reprezinta „actul final de autoritateˮ al autoritații administratiei publice competenta) - etape ale procedurii de autorizare a executarii lucrarilor de constructii

potrivit art. 431 alin. (1), participarea publicului se refera la „procedura de autorizare a executarii lucrarilor de constructiiˮ,

prevederile art. art. 432 alin. (1) disting in mod expres posibilitatea oricarei persoane interesata, care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de a se adresa instantei de contencios administrativ competenta, potrivit legii, pentru „a ataca autorizatia de construire sau actul de respingere a cererii pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructiiˮ, acte administrative fata de care, in condițiile art. 432 alin. (2), este necesara derularea procedurii administrative prealabile de solicitare a revocarii, in tot sau in parte, daca acestea nu au produs efecte juridice,

s-ar putea aprecia, ca actele de autoritate - punctul de vedere sau, dupa caz, actul administrativ - emise de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului nu ar putea fi atacate decat odata cu autorizatia de construire si fiind parte integranta a acesteia.

Totusi, in privinta acestei teze sunt rezerve serioase. Mai intai, actele de autoritate - punctul de vedere sau, dupa caz, actul administrativ - emise de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului, nu pot fi contestate cu eficienta juridico-administrativa, decat in mod separat, si la momentul emiterii lor.

Totodata, in acest sens pledeaza și principiul „independentei legislatiilorˮ de mediu si de urbanism, care isi croieste drum si in Romania, si se reflecta, atat in mod direct, prin dispozitiile exprese ale art. 61 alin. (1) din lege (potrivit carora, „masurile specifice pentru protectia mediului stabilite prin actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului (…) nu pot fi modificate prin procedura de autorizare ori prin autorizatia de construireˮ), cat și in mod indirect, prin prevederile art. 61 alin. (2) din lege (potrivit carora „in situatia in care o investitie urmeaza sa se realizeze etapizat sau sa se amplaseze pe terenuri aflate in raza teritoriala a mai multor unitati administrativ teritoriale invecinate, evaluarea efectelor asupra mediului se realizeaza pentru intreaga investitieˮ), emitandu-se deci un singur act administrativ de mediu.

In aceeasi perspectiva a independentei celor doua categorii de acte administrative, de mediu, respectiv, de urbanism, a regimului lor juridic, precum si a posibilitatii contestarii lor separate in justitie, pledeaza si alte argumente de text, precum:

- faptul ca, pentru asigurarea respectarii legislatiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, conform art 7 alin. (13), in situatia in care apar modificari pentru care este necesara emiterea unei autorizatii de construire distincta pentru organizarea executarii lucrarilor, aceasta se emite numai daca autoritatea competenta pentru protectia mediului constata ca modificarile aduse se inscriu in limitele actului administrativ emis anteriorˮ, iar in caz contrar, „autoritatea competenta pentru protectia mediului reface evaluarea efectelor lucrarilor de baza si a celor aferente organizarii executarii lucrarilor si emite un nou act administrativˮ,

potrivit art. 7 alin. (21) din lege, documentatiile tehnice - D.T. aferente investitiilor pentru care autoritatea competenta pentru protectia mediului a evaluat efectele asupra mediului si a emis actul administrativ se verifica in mod obligatoriu pentru cerinta esentiala de calitate in constructii „igiena, sanatate si mediuˮ, potrivit legii,

in conditiile art. 7 alin. (22) din lege, in situatia in care, dupa emiterea actului administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului si inaintea depunerii documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, investitia sufera modificari care nu au facut obiectul evaluarii privind efectele asupra mediului, acestea vor fi mentionate de catre verificatorul de proiecte atestat pentru cerinta esentiala „igiena, sanatate si mediuˮ in raportul de verificare a documentatiei tehnice aferente investitiei, iar solicitantul/investitorul are obligatia sa notifice autoritatea publica pentru protectia mediului emitenta, cu privire la aceste modificari, potrivit prevederilor legislatiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului,



- potrivit art. 431 alin. (2), informarea si consultarea publicului se realizeaza in conformitate cu prevederile legislatiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului.

Toate aceste elemente subliniaza caracterul independent al regimului juridic al actelor de autoritate - punctul de vedere sau, dupa caz, actul administrativ - emise de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului, pe care si-l pastreaza si in situatia incorporarii lui in cadrul unor alte regimuri juridice complexe, așa cum este și cel al autorizarii executarii lucrarilor de constructii, aflat la intersectia reglementarilor legale specifice de urbanism, de mediu si de calitate a constructiilor. Acest caracter independent se exprima, deopotriva, atat in privinta autoritatilor administrației publice competente sa-l elibereze, cat și in privinta procedurii de emitere, inclusiv in ceea ce privește participarea publicului, prin informare si consultare, respectiv, modalitatea de contestare in fata justitiei.

Ca atare, apreciem ca actele de autoritate - punctul de vedere sau, dupa caz, actul administrativ - emise de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului, aferente autorizarii executarii lucrarilor de constructii, raman o figura juridica aparte, separata de autorizatia de construire si, in aceasta calitate, po fi supuse in mod separat controlului de legalitate din partea instantelor judecatoresti. Desigur, in masura in care autorizatia de construire este contestata si pentru elemente ale documentatiei tehnice - DT, rezultate din obligatia de a avea in vedere masurile specifice pentru protectia mediului, stabilite prin actul administrativ al autoritatii competenta pentru protectia mediului, in conditiile art. 61 din Legea nr. 50/1991, ea va putea fi anulata in intregime.

Problema aprobarii tacite.

In acelasi context al raportului dintre actele de autoritate - punctul de vedere sau, dupa caz, actul administrativ - emise de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului, si autorizatia de construire (act administrativ final de autoritate, de urbanism), la care „se anexeaza și devin parte integrantaˮ, in cazul investitiilor pentru care este necesara evaluarea impactului asupra mediului inconjurator, trebuie lamurita si problema posibilitatii intervenirii aprobarii tacite a acestor acte administrative. Ca regula, in dreptul romanesc, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 27 din 18 aprilie 2003 privind procedura aprobarii tacite, aprobata, cu modificari și completari, prin Legea nr. 486/2003, autorizatiile de construire fac parte din categoria autorizatiilor a caror emitere sau, dupa caz, reinnoire, de catre autoritatile administratiei publice competente, poate forma obiectul procedurii aprobarii tacite.

Pe cale de consecința, autorizatia de construire ar fi considerata ca fiind acordata daca autoritatea administrației publice nu raspunde solicitantului, sau nu-i raspunde acestuia in termenul prevazut de lege pentru emiterea respectivei autorizatii (in cazul autorizatiilor de construire/desființare, termenul de emitere este de cel mult 30 de zile calendaristice, cu excepția situațiilor strict și limitativ prevazute de Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile și completarile ulterioare

Numai ca, jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene (C.J.C.E.), a statuat faptul ca sistemul procedurii autorizarii tacite este vadit și total incompatibil cu cerintele Directivei nr. 85/377/CEE (Directiva EIA), ale carei exigente sunt transpuse (și aplicate) in legislatia interna privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii prin OUG nr. 214/2008, respectiv Legea nr. 261/2009. Potrivit jurisprudentei instantei de la Luxemburg, obiectivul esential al acestei directive este acela ca, inainte de acordarea oricarui tip de autorizatii sau permise, proiectele care, indeosebi prin natura, dimensiunile sau amplasarea lor, sunt susceptibile de a avea incidente notabile (semnificative) asupra mediului inconjurator, sa fie supuse in mod obligatoriu unei evaluari cu privire la impactul acestora asupra mediului, aspect care nu se poate realiza in cadrul regimului juridic (sistemului) al procedurii aprobarii tacite[8]. Drept urmare, se impune ca, prin hotarare de guvern, autorizatiile de construire care vizeaza investitiile pentru care s-a stabilit obligatia de evaluare a efectelor acestora asupra mediului inconjurator sa fie inscrise pe lista categoriilor de autorizatii administrative care nu pot face obiectul regimului juridic (sistemului) al procedurii aprobarii tacite, ca modalitate alternativa de emitere sau reinnoire a autorizatiilor de catre autoritatile administratiei publice

Concluzii

Modificarile si completarile introduse, prin O.U.G. nr. 164/2008, respectiv prin O.U.G. nr. 214/2008 și prin Legea nr. 261/2009, in legislatia romaneasca din materiile mediului si urbanismului, din perspectiva transpunerii corecte si depline in dreptul național, in principal, a directivelor referitoare la evaluarea impactului asupra mediului (Directiva nr. 85/377/CEE, Directiva nr. 97/11/CE si Directiva nr. 2003/35/CE) si, intr-o oarecare privinta, a celor privind conservarea naturii (Directiva nr. 92/43/CEE si Directiva nr. 2006/105/CE), se inscriu, in plan formal, procesului de aderare si integrare a Romaniei la si in UE, iar pe fond, exprima un fenomen mai general, și anume acela de „environmentalizareˮ a tuturor ramurilor dreptului, in cazul de fata, a dreptului urbanismului, si de sporire a garantiilor procedurale de respectare a exigentelor ecologice. Specificul conceptual si de actiune al normelor apartinatoare, precum si principiul, devenit regula, al „independentei legislatiilorˮ, care isi croieste drum si in ordinea juridica romaneasca, ingreuneaza compatibilizarea si integrarea, intr-un cadru coerent, bine articulat, a procedurilor si regimului juridic al actelor administrative pe care le implica un asemenea proces.

Exemplul cel mai elocvent il reprezinta situatia rezultata in ceea ce privește autorizatia de construire vizand investitiile pentru care sunt necesare evaluarea efectelor proiectelor asupra mediului si actele de autoritate - punctul de vedere sau, dupa caz, actul administrativ (acordul de mediu, avizul Natura 2000) - emise de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului, referitor la care au aparut elemente noi, legate de asigurarea participarii (informarea, consultarea) publicului, efectiv și din timp, la procesul de luare a deciziei si de asigurarea accesului la justitie in aceasta materie, cu implicatiile corespunzatoare asupra contenciosului aferent. In acelasi timp, ca aspect pozitiv, se remarca receptarea cu interes, si la nivelul jurisprudentei, a fenomenului „intersectariiˮ mediului cu urbanismul, in sensul crearii unui „imperialismˮ al legislatiei environmentale.[9]



Publicata in „Monitorul Oficial al Romaniei', Partea I, nr. 847 din 16.12008.

Publicata in „Monitorul Oficial al Romaniei', Partea I, nr. 493 din 16.07.2009.

Expunerea de motive la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 214 din decembrie 2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Despre acest fenomen a se vedea si volumul L'environnement dans le droit de l'urbanisme en Europe, in Les Cahiers du Gridauh, Paris, 2008. care valorifica lucrarile, cu aceeasi tema, ale colocviului Asociatiei Internationale de Dreptul Urbanismului (AIDRU), de la Paris, din 27 septembrie 2007, si cuprinde inclusiv situatia din Romania.

Duțu M., Dezvoltari legislative și jurisprudențiale ale dreptului mediului in Romania in Revista romana de dreptul mediului nr. 1/2009, Ed. Universul Juridic, București, 2009.

Duțu M., Dezvoltari legislative și jurisprudențiale ale dreptului mediului in Romania in Revista romana de dreptul mediului nr. 1/2009, Ed. Universul Juridic, București, 2009.

Duțu M., Tratat de dreptul mediului, ediția a III-a, Ed. C.H. Beck, București, 2007.

De ex., CJCE, C-287/98, Marele Ducat al Luxemburgului c. B. Linster, A. Linster si J. Linster, Decizia din 19 septembrie 2000.

Intr-o recenta decizie in speta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal (nr. 4607 din 9 decembrie 2008, nepublicata) s-a facut o interesanta interpretare a injonctiunii reglementarilor legale privind protectia patrimoniului arheologic in dreptul mediului, spre a justifica interesul legitim al unei asociatii neguvernamentale de a actiona in justitie si, astfel, calitatea sa procesuala activa. Astfel, instanta suprema a statuat, mai intai, ca obiectul actiunii il constituie anularea unui certificat de descarcare arheologica (act administrativ prin care se anuleaza regimul de protectie instituit anterior asupra terenului in care a fost evidentiat patrimoniul arheologic) si apoi ca situl in cauza este enumerat printre zonele protejate cuprinzand valori ale patrimoniului cultural de interes national (prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a IlI-a - Zone protejate). Trecerea la domeniul environmental a fost realizata prin luarea in considerare a faptului ca definitia notiunii de mediu prevazuta in O.U.G. nr. 195/2005, cuprinde „inclusiv valorile materiale si spiritualeˮ, si deci „si componenta de patrimoniu culturalˮ, iar legatura cu materia dreptului procesual, a fost efectuata pe calea recunoasterii legislative a principiului participarii publicului la luarea deciziilor privind mediul si, respectiv, a aceluia potrivit caruia „protectia mediului constituie obligatia si responsabilitatea autoritatilor publice, centrale si locale, precum si a tuturor persoanelor fizice si juridiceˮ. Legislatia mediului recunoalste expres organizatiilor neguvernamentale posibilitatea acestora de a actiona in justitie, consacrand dreptul la actiune in probleme ce vizeaza protectia mediului, deci si a patrimoniului cultural.

„In acest context, in care protectia mediului constituie un obiectiv de interes public major si regimul legal de protectie si conservare a patrimoniului este un regim mixt, de drept public si drept privat, cu preeminenta primului, Inalta Curte retine ca actiunea reclamantei (o organizatie neguvernamentala - n. Mircea Duțu) nu poate fi apreciata ca lipsita de legitimitate in sensul dreptului privatˮ. Pentru a argumenta existenta si a conditiei vatamarii unui drept sau interes legitim, Curtea arata: „ (…) acceptand ca, in cauza, sunt aplicabile dispozitiile privind mediul (inclusiv cu referire la patrimoniu), vatamarea trebuie examinata tot in contextul principiilor generale recunoscute pe plan national si european in cadrul carora principiul precautiei, precum si cel al prevenirii riscurilor ecologice si al producerii daunelor, duc la o alta perspectiva asupra acestoraˮ.








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

BIROCRATIA ADMINISTRATIVA
CONCEPTE SI ACTIVITATI CE COMPUN FURNIZAREA SERVICIILOR PUBLICE DE INTERES GENERAL
CONTRACTUL ADMINISTRATIV
INSTITUTIILE STATULUI SI GUVERNAREA
Aplicatia pentru Emitere Acte Declarative - Manual
Functia si functionarul public
PROCEDURA IN MATERIE DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV Natura normelor procedurale aplicabile
EVALUAREA ACTIVELOR STATULUI





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu