PUTEREA PUBLICA EXERCITATA DE AUTORITATILE ADMINISTRATIEI

PUTEREA PUBLICA EXERCITATA DE AUTORITATILE ADMINISTRATIEI

a). Notiunea de putere publica.

Conform prevederilor Constitutiei Romaniei si legilor organice, prin putere publica se intelege acea autoritate a administratiei publice care reprezinta si apara interesul public avand urmatoarele prerogative:

• isi fundamenteaza capacitatea juridica pe dreptul public;
• emite acte administrative de autoritate care se executa din oficiu si aplica direct, daca este nevoie, masuri administrative de constrangere cu caracter preventiv, sanctionator sau de executare silita;
• pune in aplicare sanctiunile penale stabilite de instantele de judecata prin hotarari definitive si irevocabile;
• emit acte  cu caracter normativ, care au forta juridica inferioara legii, dar care se ierarhizeaza in functie de pozitia si competenta autoritatii care le aplica;
• orice act individual sau orice operatiune materiala efectuata de aceste autoritati reprezinta o executare in concret a legii ( indeplinirea legii). Exemple: repararea drumurilor, curatirea strazilor, transportul de persoane, dirijarea circulatiei, obligarea unor cetateni la tratament medical pentru lichidarea unor epidemii, mobilizarea cetatenilor dintr-o localitate pentru inlaturarea unor calamitati naturale sau pentru nevoile de aparare civila, confiscarea unor bunuri care sunt in desfacere prin comert si nu corespund standardelor de calitate, sacrificarea unor animale bolnave pentru a impiedica extinderea unor boli si a epizootiei, eliberarea unor autorizatii, aplicarea unor sanctiuni contraventionale, solutionarea plangerilor cetatenilor etc.

Pentru a epuiza analiza notiunii de puterea publica, trebuie adaugat faptul ca executarea (aducerea la indeplinire a prevederilor unei legi) presupune doua tipuri de activitate administrativa:

- activitatea de organizare, sau de pregatire a executarii legilor adoptate de parlament si a

celorlalte acte normative emise de autoritatile ierarhic superioare ordonante, hotarari de guvern, ordine, circulare, instructiuni venite "de sus in jos" ;

- activitatea de aplicare intr-un caz concret a legii, prin emiterea de acte proprii cu caracter

unilateral sau bilateral ( incheierea de contracte), efectuarea de actiuni materiale etc.

b).Regimul juridic al puterii publice.

Strans legata de notiunea de putere publica se foloseste adesea in teoria administratiei si sintagma regim de putere publica.

Regimul de putere publica este factorul comun pentru toate autoritatile publice, nu numai administrative, care au ca misiune aducerea la indeplinire a legilor. Ca atare, regimul de putere publica are urmatoarele semnificatii:

- fixeaza ca limita (plafon) pentru activitatea administratiei publice, dispozitiile legii; prin

niciun act sau fapt administrativ nu este permisa incalcarea legii;

- impune principiul legalitatii, ca principiul fundamental in activitatea administratiei publice;

- solicita   aplicarea legii prin adoptarea de acte normative proprii (organizarea executarii legii);

- stabileste forta juridica inferioara a actelor administrative normative   fata de lege;

- fixeaza ierarhic fiecare autoritate in functie de sarcini si competenta.

c).Exercitarea puterii in interes public.

In teoria administratiei publice se opereaza adesea si cu notiunea de'interes public' .

Interesul public defineste nevoia sociala a unui individ, grup, colectivitate, natiune, apreciata de puterea publica ca fiind utila (necesara), pentru desfasurarea normala a vietii socio-economice specifice acelei colectivitati umane.

Interesul public presupune:

- pe de o parte, consacrarea legislativa a nevoilor sociale, ceea ce inseamna ca autoritatile

administratiei nu pot desfasura o activitate daca nu este reglementata juridic, chiar daca ar fi de interes public.

- pe de alta parte, pentru satisfacerea unui interes public este necesara competenta unei autoritati

adica dreptul si obligatia sa legala de a actiona in acest sens.

Principala misiune politica a administratiei publice este satisfacerea nevoilor sociale care se manifesta la un moment dat ca interese publice. Autoritatile administratiei publice stabilesc prioritatile si organizeaza sau autorizeaza activitatile pentru satisfacerea acestor interese, tinand seama de programul politic al partidelor aflate la guvernare si de coordonatele legislative stabilite de aceste forte politice.

Nevoile sociale si interesele publice fac obiectul programelor politice elaborate de partidele politice si organizatiiie profesionale, de celelalte organizatii politice si neguvernamentale, ale publicului.