Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » demografie
Mutatii in structura populatiei Romaniei si efecte asupra aparatului social

Mutatii in structura populatiei Romaniei si efecte asupra aparatului social



Mutatii in structura populatiei Romaniei si efecte asupra aparatului social

Fara discutie, sfarsitul anului 1989 a insemnat un moment de rascruce, de reorientare a intregii vieti economice, politice, sociale, culturale, morale a Romaniei. Concomitent cu realitatile, dorite sau nu, de dupa anul Revolutiei, situatia demografica a tarii noatre se inscrie si ea in parametrii schimbarii, atat din punct de vedere numeric, cat si structural. Specialistii in domeniu confirma ca starea demografica actuala ce caracterizeaza Romania e definita printr-un declin, atat sub aspectul numarului populatiei, cat si al structurii. De exemplu, Vasile Ghetau considera ca responsabile pentru acestea sunt in mare masura procesele demografice ca natalitatea, fertilitatea, nuptialitatea, divortialitatea, mortalitatea, migratia care, la randul lor, au fost supuse multor transformari in ultimul timp. La nivel national, planeaza tendinta de imbatranire a populatiei. Faptul nu are insemnatate minora pentru ca reducerea numerica a fortei de munca activa si reale afecteaza populatia varstnica ce depinde de aceasta prin pensiile ce se cuvin (creste numarul pensionarilor sustinuti de o persoana activa). Imbatranirea demografica se resimte acut si in randul populatiei rurale, efectele fiind majore asupra dezvoltarii agriculturii (numarul tinerilor care migreaza din rural e destul de ridicat). Rata casatoriilor e in scadere, fapt ce repecurteaza si asupra natalitatii. Optiunea de a avea copii se reduce considerabil, mai ales atunci acestia nu apar intr-un cuplu oficial constituit. Un aport important la declinul demografic a fost adus si de fenomenul migratiei externe. Conform datelor statistice, acesta s-a accentuat mult dupa 2000, fiind generat de mai multi factori: cresterea somajului concomitent cu scaderea nivelului de trai pentru o buna parte a populatiei, aparitia unui deficit de forte de munca in unele tari europene, care au stimulat emigratia din Romania, libera circulatie in spatiul Shengen etc.



Sociologul Marian Preda, intr-unul din studiile sale, prezinta o examinare inedita a populatiei, in concordanta cu evenimentele majore ce au provocat un surplus, respectiv regres al generatiilor, urmarind, mai apoi, dimensiunile consecintelor asupra intregului aparat social (in special, sistemul de educatie, piata muncii, sistemul de pensii)

Autorul opineaza ca trei evenimente majore au declansat fluctuatii ale cresterii, respectiv scaderii numarului populatiei, la nivel national, si anume: sfarsirea celui de-al doilea Razboi Mondial, decretul din 1966 al lui Ceausescu prin care avortul a fost interzis pt a stopa artificial declinul natural al ratei totale a fertilitatii si, dupa 1989, liberalizarea avortului. Aceste reperele istorice au determinat intrarea, in populatia Romaniei, a trei generatii diferite din punct de vedere al indicatorilor demografici, dar si al impactului asupra sistemului de protectie sociala din Romania. „Desigur, ne atentioneaza autorul, termenul de „generatie” nu e folosit in sens strit demografic, ci, mai degraba, social- demografic, legand cohortele nascute in intervale aproximative ale unei generatii de experiente, situatii sau contextele social- economice care au fost diferite intre „generatii”, dar similare in interiorul lor”[2].

Autorul le atribuie „generatiilor” denumiri specifice, in functie de evenimentele ce le-au precedat si marcat evolutia : astfel ca generatia nascuta intre 1945 si 1966 poarta numele de „generatia instaurarii si consolidarii comunismului”, cu un baby-boom in prima decada dupa razboi si o scadere a natalitatii in urmatoarea; urmatorul val de populatie este simbolic numita de M. Preda „generatia decreteilor”, nascuta intre anii 1967 si 1989, pentru ca generatia actuala, nascuta deci dupa 1990 pana in prezent, sa poarte numele de „generatia tranzitiei”. Pentru a ne face o idee asupra schimbarilor covarsitoare in structura de varste, autorul ne procura cateva date elocvente: decretul din 1966 a produs un an mai tarziu o cohorta dubla de peste 520000 de nou-nascuti fata de peste 270000 in 1966, sau, ca urmare a liberalizarii avortului in 1990, s-au inregistrat aproape un milion de avorturi, aproximatic 3,1 avorturi la un nascut viu[3]. Aceste oscilatii demografice intre generatii, asupra generatiei si asupra populatiei in ansamblu, au consecinte sociale evidente, pe care autorul mentionat ni le prezinta succint si critic.

Referitor la „generatia instaurarii comunismului”, desi se incadreaza in tabloul schimbarilor si problemelor sociopolitice majore (vizand consolidarea unei noi organizari sociale, cea comunista), autorul ne spune ca aceasta a beneficiat, cu unele exceptii in cazul copiilor celor persecutati politic, de oportunitati majore de educatie, in angajare, obtinerea unor locuinte. In plin proces de industrializare si urbanizare, tinerii acestei generatii au avut sanse reale de educatie si de patrundere pe piata muncii, fata de generatiile anterioare (confruntate cu dictaturi, razboi, crize economice), sau generatia urmatoare, supradimensionata si, ca urmare, privata de oportunitatile si resursele neceare. Sansele de a urma liceul si facultatea, de exemplu, au fost mult mai bune decat ale generatiilor de dinainte si dupa, care nu au avut oportunitati sau au avut putine burse si subventii pe cheltuielile fundamentale per student/ elev de liceu. Aceasta generatie urmeaza sa se confrunte cu o perioada dificila in intervalul 2010 – 2031, nebeneficiind de pensii private. Totusi, precizeaza M. Preda, generatia aceasta are bunuri de stricta necesitate, cum ar fi locuinta proprietate privata, construita prin anii 1970-1980 sau cumparata in anii 1990, in proportie mult mai mare decat generatia urmatoare si beneficiaza de pensionari anticipate, ueori cu salarii compensatorii si la varste cu mult sub varsta medie reala de pensionare. Referitor la generatia in cauza, autorul mai puncteaza cateva idei deloc de neglijat: „aflata in plina maturitate la momentul Revolutiei, e generatia care a preluat fraiele puterii politice si economice si care, cel putin, pe unele segmente sociale, si-a creat privilegii care vor apasa generatia viitoare: pensii ocupationale, pensii speciale pt parlamentari si avocati, plati compensatorii, actiuni la diverse actiuni comerciale, gratuitati de diverse tipuri, salarizari in sectorul public puternic influentate de vechime si de pozitia ierarhica in organizatie”[4]. E o generatie cu o proportie redusa de migranti externi, comparativ cu generatia urmatoare, fapt datorat intrarii pe piata muncii inainte de 1982 si stabilitatea mai mare a sistemului in perioada grea a tranzitiei.

Mai putin s-a plasat sub auspicii generoase „generatia decreteilor” (nascuta intre anii 1967 si anul Revolutiei, 1989). Ea a fost marcata de un numar mare al cohortelor, cu puternice distorsiuni in sistemul de protectie sociala. Drept exemplu graitor, M. Preda propune o analiza a fenomenului abandonarii copiilor, revigorat in conditiile interzicerii avortului: „In 1967 s-au nascut cu aproximativ 250000 de copii mai multi decat anul anterior, ca urmare a interzicerii divortului. Daca dintre cei 250000 de copii nedoriti, 2% (adica 5000) nu au putut fi acceptati de familii si au fost abandonati, totalul acestora timp de 18 ani, cat sta un copil abandonat in institutie, ajunge la 90000, numarul de copii institutionalizati in momentul Revolutiei. Decretul lui Ceausescu, desi nu sigur, a fost cea mai importanta cauza a aparitiei unui numar mare de copii institutionalizati in Romania in perioada comunista, consecintele ei (eg: copiii strazii) sunt multiple si preponderent negative[5].



Autorul surprinde si alte neajunsuri ce afecteaza in mod categoric „generatia decreteilor” si societatea pe ansamblu, cu ecouri pana in realitatile actuale. Astfel ca deformari majore s-au produs si la nivelul sistemului educational, cand grupele de gradinita si clasele s-au supraaglomerat, pana la 40 de elevi pe clasa, scazand astfel in mod dramatic calitatea comunicarii educator - elev si, implicit, calitatea educatiei. Competitia pt locuri la licee prestigioase sau facultati a crescut, si deseori parintii cu nivel ridicat al veniturilor au recurs la meditatii pt a spori sansele de succes ale propriilor copii. Cu timpul, meditatiile si cadourile pentru profesori s-au institutionalizat, devenind fenomene sociale de masa, evident cu efecte negative majore asupra calitatii absolventilor. Raritatea locurilor in institutii de educatie a mers in paralel cu scaderea treptata a resurselor alimentare si a bunurilor de larg consum, cu accesul mai greu la servicii medicale de calitate etc toate creand efecte negative pe termen lung. Intrarea „generatiei decreteilor” pe piata muncii a creat o presiune majora pe intreprinderile publice si asa incarcate artificial cu angajati subutilizati. Ca urmare, multi dintre cei care nu aveau domiciliul in mediul urban au fost trimisi acasa, in rural, fara nici un fel de solutii de protectie sociala complementara. A aparut ceea ce Catalin Zamfir l-a cuprins sub termenul de somaj nerecunoscut (persoane aflate in cautarea unui loc de munca, ignorati de sistem) care a completat somajul mascat (persoane angajate desi nu erau utile) . „Generatia decreteilor” este una puternic marcata de lipsuri: fara locuri de munca disponibile si locuinte, aflata in scoala sau inca prea tanara pt a avea influenta in organizatie. In contextul tranzitiei, marcat de incertitudine si instabilitate, „generatia de decretei” si-a redus drastic natalitatea si rata totala a fertilitatii si s-a orientat spre migratia externa cand au aparut aceste oportunitati. „Singurul efect pozitiv al numarului mare de tineri din aceasta generatie, opineaza M. Preda, este pastrarea natalitatii la valori rezonabile (aproximativ 220000 nascuti vii, pe an), in ciuda scaderii dramatice a ratei totale a fertilitatii ”, fapt umbrit totusi de tendinta actuala a tinerilor de a-si urma parintii dincolo de hotare, subtiind astfel si mai mult generatia de viitori parinti. Dar previziunile sumbre nu se opresc aici. „Scaderea dramatica a numarului de salariati – continua, in analizele sale, M. Preda - in perioada tranzitiei (de la 8 milioane in 1990 la 4,5 milioane in perioada 2003/2005) i-a scos in afara sistemului de asigurari sociale pe multi tineri care nu au lucrat fiind someri pe termen lung (iesiti din plata) sau lucrand la negru si neavand asigurare. Drept urmare, dupa 2031, cand „generatia de decretei” va intra masiv in categoria pensionarilor, pe langa cresterea mare numarului de pensionari si perspectivele de scadere a pensiei medii, apare un segment social important, al celor care nu au asigurari de pensie (aproximativ 2-3 milioane persoane din aceasta generatie care nu vor avea pensie deloc sau cu pensie foarte mica” , cu implicatii devastante asupra serviciilor de sanatate si asistenta sociala, costuri care vor cantari mult in bugetul cheltuielilor publice.

O cu totul optica apare in cazul celei de-a treia generatie analizate de autor, „generatia tranzitiei”. In primul rand, este o generatie redusa numeric, ca urmare a scaderii masive a natalitatii (pe fondul liberalizarii avortului, dar si a declinului economic dupa Revolutia din 1989). In ceea ce priveste sistemul de educatie prescolar si scolar, se restrange activitatea profesorilor, ca urmare a scaderii numarului de elevi, calilativ, procesul pregatirii elevilor prezinta inca semne de intrebare, avand in vedere ca s-au conservat vechile obiceiuri, cum ar fi meditatiile, cadourile pentru profesori, polarizarea conditiilor de educatie in scoala.

Intrarea pe piata muncii apare pe fondul cresterii economice constante, dar si a absorbtiei tinerilor din aceasta generatie in afara economiei nationale, prin migratie externa. Se contureaza problema crizei de forta de munca tanara, vizibila deja in anumite sectoare si in anumite orase sau regiuni. Aceasta generatie va beneficia de salarii mai mari, de libertatea de circulatie, de acces la educatie superioara si la locuri de munca in Europa Occidentala. Totusi, se crede ca conditiile din ce in ce mai bune in tara vor reduce emigratia definitiva pe termen mediu si lung .

Pe fondul scaderii numarului de tineri sau cupluri casatorite, treptat, va aparea un surplus de locuinte in anumite zone (in mediul rural, in zone de emigratie si de declin economic), fapt ce va induce probleme administrative in acele zone, dar va si crea conditii pt emigratie .

Pe fondul crizelor enumerate anterior, este imperios necesar sa fie constientizat, la nivel colectiv, nevoia unor politici publice in sprijinul regenerarii structurii demografice si sa se extinda politicile sociale pentru familii si copil.



Concluzia la care ajunge si M. Preda, ca si multi alti specialisti ingrijorati de fenomenul declinului demografic cu care se confrunta tara noastra in conditiile actuale, este aceea ca, daca nu se stopeaza emigratia si nu se mareste fertilitatea, scaderea populatiei va fi dramatica si dezechilibrele in structura colectivitatii vor fi uriase, cu greu de gestionat si neutralizat.

In continuare, o analiza amanuntita a indicatorilor demografici este bine primita, ea permitand o reevaluare a importantei incursiunii in structura populatiei actuale a Romaniei.



Vasile Ghetau, Declinul demografic si viitorul populatiei Romaniei. O perspectiva din anul 2007 asupra populatiei Romaniei in secolul 21, Buzau : Alpha MDN, 2007, p. 1;

Marian Preda, Impactul schimbarilor in structura populatiei Romaniei asupra sistemului de securitate sociala, in Sociologie Romaneasca, 2007, nr 4, vol V, Ed. Polirom, Iasi., p. 15;

Ibidem;

Marian Preda, Impactul schimbarilor in structura populatiei Romaniei asupra sistemului de securitate sociala, in Sociologie Romaneasca, 2007, nr 4, vol V, Ed. Polirom, Iasi, p. 15

Ibidem, p. 16;

Ibidem, p. 16;

Ibidem, p. 17;

Ibidem, p. 17;

Ibidem;

Marian Preda, Impactul schimbarilor in structura populatiei Romaniei asupra sistemului de securitate sociala, in Sociologie Romaneasca, 2007, nr 4, vol V, Ed. Polirom, Iasi, p. 18;





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE CLASA: a X a EDUCATIE MUZICALA - OPERA IN GERMANIA SI RUSIA
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
 Proiect instalatii electrice - Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului
 PROIECT - Ingineria reglarii automate - sistemul de reglare automata a unei actionari cu motor electric

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecte ecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parcul national muntii macinului
 LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT INFORMATICA - GESTIONAREA STOCULUI UNEI FARMACII
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 Evidenta a clientilor dar si a serviciilor in Visual Fox pro 9 - Lucrare de atestat
 Lucrare atestat Tehnician in turism - CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE




Mutatii in structura populatiei Romaniei si efecte asupra aparatului social
Dezagregare sociala
MODIFICARI ALE MEDIULUI IN ZONA METROPOLITANA BUCURESTI
Elemente de amenajare a teritoriului
STRUCTURA POPULATIEI PE GRUPE DE VARSTE SI SEXE
CARTIERUL - VEDETA A ETNOLOGIEI URBANE - Istoria unei teme si a unei crize
Urbanismul premodern
Bazele urbanismului modern




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu