Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » drept
DREPT COMUNITAR EUROPEAN

DREPT COMUNITAR EUROPEAN



DREPT COMUNITAR EUROPEAN

C1)Controlul de legalitate a actelor comunitare.

-Instantele juditionale-celelalte institutii U.E. Recurs de interpretare-instante nationale,indiferent de grad.Procedura de invingement in dr comunitar=reprezinta o noua tipologie de drept in sensul in care ordinea juridica internationala nu intalnim un ehivalent al acetei noi tipologii de drept. Sublinierea facuta isi regaseste temeiul nu numai in caracterele proprii dr.comunitar ci le regasim si in competentele atribuite de st membre,fiecarei institutii comunitare, In ce priveste primul aspect caracteristic dr comunitar art 10 TR institutiilor comunitatilor europene(fost CEE) st membre au obligatia de a implementa dr comunit european. Statele membre tb sa adopte toate masurile necesare pt k norma comunitatii sa poata fi aplicata in dr intern si deopotriva sa asigure concordanta dintre norma interna si comunitara=activitate de armonizare(dr intern+dr comunitar)

Activitatea institutiilor comunitare - s a dorit infiintarea unei institutii supranationale. Inalta Autoritate care urmeaza sa puna in valoare interesele comunitatii europene(activitate de monitorizare privind resp statelor comunitare de st membre. S a realizat prin numirea comisarilor de comun acord de guvernele st membre- independenta financiara ;-responsabilitatea comisiei se materializeaza in raport q Parlamentul European.Isi gaseste temeiul in chiar rolul comisiei de garant al intereselor sale.Acest rol este realizat in deplin de catre comisie prin exercitarea puterilor sale in :1)monopolul initiativei legislative; 2)Comunitate europeana cu executiv asigura respectarea normelor comunitare.Art 211 TR instit comunit europ- comisia adopta toate masurile pt a se asigura q privire la faptul ca prevederile tratatului si normele adoptate de institutii in temeiul ac sun aplicate. In cazul in care un st membru nu respecta legislatia comunitara comisia este cea care are puterea de a determina statul respectiv sa respecte normele incalcate atunci cand e cazul se poate adresa Curtii de Justitie pt solutionarea cauzei declansand procedura de invingement, procedura privind sanctionarea unui st membru pt neindeplinirea unei obligatii care ii revine din calitatea sa de st membru.




Comisia nu tb sa dovedeasca calitatea procesuala activa si nici interesul care il are.Finalitatea unei proceduri se regaseste in demersul pe care comisia il initiaza in sensul intreprinderii tuturor masurilor necesare pt a obliga st membru care a incalcat o norma de dr comunitara , sa respecte acea norma. In acest sens Curtea de Justitie in mod repetat a statuat faptl ca scopul procedurii de invingement este acela de a da posibilitatea st membru pe de o parte sa si corecteze conduita, pe de alta parte posibilitatea de a si prezenta apararea impotriva plangerilor comisiei,Procedura necontecioasa.Numai dupa parcurgere se poate ajunge in fata Curtii de Justitie.

C2) POLITICA COMERCIALA COMUNA (PCC) 1)Aspecte generale;2)Regimul importurilor;3)Regimul exporturilor;4)Regimul de pretectie impotriva practicii comerciale neloiale.

1)Aspecte generale:Determina conditiile potrivit carora marfurile din st terte pot fi puse in libera circulatie in st membre ,iar marfurile din st membre pot fi exportate catre state terte.Baza legala:-art 133 tr comunit europ.;art 26,27;34-37. Politica comerciala comuna acopera 2 directii de actiune:a)marfuri independente ce sunt adoptate in mod unilateral de catre comunitatile europene(modificari tarifare,regimul de import/export si masuri pt protectia comertului) ;b)acordurile incheiate de comunitati cu st terte sau organizatii internationale. Politica comerciala comuna dula la o situatie in care st membre numai au competenta de a influenta exportul si importul si prin urmare politica com comuna se afla in sfera de competenta exclusiva a comunit.europene.

2)Regimul importurilor:baza legala:Reculam cons nr.3285/1994 privind regimul comul aplicabil importurilor. Domeniul de aplicare se refera la produsele importate din tari terte cu exceptia produselor textile si a altor produse originare din tari terte si care sunt subiectul unor reglementari de export proprii acelor tari.D.p..d.v geografic regulamentul se aplica importurilor din majoritatea tarilor terte cu exceptia Albaniei, comunitatea st independente si anumitor st asiatice(Coreea N,China,Mongolia,Vietnam) Regulamentul prevede mai multe proceduri:-comunitara de informare si consultare;

-comunitara de ancheta;

-anumite masuri de supraveghere(salvgardare)

Potriv art 2 al regulam comisia europeana va fi informata de st membre in cazul in care evolutia importurilor impune necesitatea recurgerii la masuri de suprav.Comisia trimite ac informatii tuturor st membre.In legatura cu aceste aspecte pot fi demarate consultari la initiativa comisiei sau la cererea unui st membru.Consultarile se vor desfasura in cadrul unui comitet consultativ alcatuit din reprezentanti ai fiecarui st membru si prezidat de un reprezentant al comisiei. Procedura de ancheta:regulam prevede obligativitatea uunei anchete la nivelul comunitar inaintea aplicarii oricarei masuri de salvgardare.Obiectivul anchetei e de a stabili dk importurile produselor respective pot produce sau produc prejudiciu grav producatorilor comunitari. Masurile de salvgardare:in conformitate cu art 16 regulam, in cazul in care un produs este importat in comunitate in cantitati atat de mari si in altfel de conditii incat exista reiscul aducerii unui prejudiciu grav producatorilor comunitari.Comisia poate lua anumite masuri care pot consta in:

-reducerea perioadei de valabilitate a documentului de import;

-modificarea regimului de import a perioadei respective, conditionand punerea sa in libera circulatie de prezentarea unei autorizatii de import ce urmeaza a fi acordata in conditiile definite de ac.

Durata unor asemenea masuri nu poate in principiu dura mai mult de 4 ani.

3)Regimul exporturilor:baza legala:Regulam cons 2603/1969 modific de regulam 3918/1991

Principiul fundamental ce se aplica regimului importurilor este acela k exporturile comunitatilor europene destinate unor tari terte sunt libere..Ac nu fac obiectul unor restrictii cantitative. Cu toate acestea art 11 regulam stabileste anumite derogari ,st membre pot aplica anumite restrictii contitative la import justificate:
-moralitate publica;

-ordine publica;

-siguranta publica;

-protectie a sanatatii si vietii pers sau anim, de conservare a plantelor;

-protectie a bogatiei nationale cu valoare artistica,istorica,arheologica;

-protectie a propr industriale si comerciale.

Potrivit Curtii europene desi st membre dispun de ao anumita marja de competenta privind instituirea unor asemenea restrictii acestea nu pot depasi ceea ce este strict necesar pt a proteja interesul statal invocat.

Domeniul de aplicare-tuturor produselor industriale si agricole, iar dpdv geografic tuturor st terte ,instituie si ac o procedura de informare si salvgardare. Procedura de informare se aplica in cazul in care ca urmare a unei evolutii exceptionale a pietei un st membru estimeaza ca ar fi necesare masuri de salvg in sensul regulam.In ac situatii statul va informa comisia care va avertiza celelalte st membre.Pot avea loc onsultari la cererea unui st membru sau la initiativa comisiei.Consultarile au loc in cadrul unui comitet consultativ compus din reprezentanti ai fiecarui stat si prezidat de un membru al comisiei. Comisia va incerca sa determine care este situatia economica si comerciala si pt aceasta poate cere st membre sa ii furnizeze informatii statistice cu privire la evolutia pietei unui produs si poate supraveghea exporturile in conformitate cu procedurile indicate de comisie.

Masuri de salvgardare:-pt prevenirea unei situatii critice cauzate de o penurie de produse esentiale;

-remedierii unei astfel de situatii.

Initiativa proc masurii de salvagdare poate apartine Comsiei sau comisia poate actiona la cererea unui st membru.Comisia poate conditiona exportul unui produs de prezentare a unei autorizatii de export care se acorda in conformitate cu procedurile si limitele pe care ac le hotaraste pana l adoptarea unei decizii ulterioare a Consiliului. Masurile adoptate de Comisie pot fi limitate la anumite destinatii si la exporturile din anumite regimuri ale comunitatii.Decizia finala o are Consiliul.

4)Regimul de protectie impotriva practicii comerciale neloiale:In conformitate cu normele agreate in contextul organozarii mondiale a comertului si potriv art 133 TR , Consiliul a adoptat anumite intrumente in vederea protectiei comerciale impotriva practicilor comerciale neloiale. Mai clar impotriva produselor subventionale sau vandute cu pret de dumping.Produsele ce fac obiectul dumpingului sunt acelea importate in st membre ale comunitatilor europene cu un pret de export sub caloarea lor normala.Produsele subventinate sunt acelea ce obtin in tara de origine subventie din partea statului. Baza legala:regulam 384/1996 modific 217/2005.

C3) Regimul de protectie impotriva practicilor comerciale neloiale

-dumping si subventionale

-obstacole in calea comertului

-contrafacerea

Reg.nr 24-23/1988 cu modific ulterioare(2005)
Un produs va fi considerat ca face obiectul practicii de dumping daca pretul de export dintre un stat tert spre comunitate este mai mic decat un pret comparabil stabilit pt produsul similar aflat in cursul obisnuit al comertului in statul exportator. Dupa ce valoarea normala si pretul la export sunt determinate se procedeaza la analiza comparata a acestora.In scopul real unei analize corecte sunt avut in vedere aspectele:

-caract stabile/fixe ale produsului(cantitate,densitate)

-taxele la import si cele indirecte

-reducerile si cantitatile

-transportul,asigurarea,manipularea,cheltuieli subsidiare,ambalajul

-costurile de dupa vanzare

-comisioanele legale

-conversiile monetare.

Rezultatul acestei analize comparate se concretizeaza intr o marja de dumping=suma cu care valoarea normala depaseste pretul de export. In cazul in care limitele de dumping oscileaza pot fi stabilite medii preponderente,conditii pt aplicarea taxei de protectie fata de practicile de dumping este cauzarea de prejudicii:

-un prejudiciu real,material adus industriei comunitare;

-amenintarea cu un astfel de prejudiciu material pt industria comunitara;

-intarzierea materialelor ,a aparitiei unei astfel de industrii

-nu intra in ac categorie a prejudiciului material cele cauzate din alti factori cum ar fi :-volumul privind cererea;-schimbarile intervenite in modelele de consum;-practicile comerciale restrictive;-concurenta dintre producatori straini si cei comunitari;-dezvoltarea intervenita in tehnologie si cu privire la productivitatea muncii;-practica subventiilor.

Regulam 32-84/1994 cu modific ulterioare. Subventiile pot fi acordate de catre guvernul statului de origine(cand analizam produsul importat)sau de guvernul statului intermediar(din care produsul este exportat spre comunitate)-stat de export. Exista o subventie daca sunt indeplinite cumulativ conditiile:- o contributie financiara din partea unui guvern(al statului de origine sau al statului de export);- printre ac contributii financiare se obtin beneficii. Nu sunt considerate subventii si nu sunt supuse masurilor avand caracter pretectionist acele subventii nespecifice.

Obstacole in calea comertului:

-sediul materiei: Regulam 26-41/1984 cu modific ulterioare.= sunt considerate obstacole acele practici comerciale adoptate si mentinute de un stat tert in privinta carora regulam international de comert stabilesc un drept de actiune.

-un astfel de drept de a actiona exista si in cazul in care regulam international fie interzic cu desavarsire o practica,fie confera celeilalte parti afectate de practica dreptul de a cere inlaturarea elem efectului practicii in discutie.

-in acceptiunea regulamentului pot fi prejudiciate nu numai importurile ci si exporturile comunitare.

-nu intra in sfera de aplicare a regulam acele practici incorecte atribuite particularilor intreprinderilor,cel putin in masura in care aceste practici nu pot fi imputate statelor.

-cand se constata ca este necesara actiunea in interesul comunitatii in scopul de a se asigura k valorificarea dr de care dispune comunitatea in asnamblul sau, potriv regulam internat.in materie pot fi adoptate urm masuri:-suspendarea/retragerea oricarei concesii rezultate pe timpul derularii negocierilor de politica comerciala;- cresterea cusntumului taxelor vamale existente ori stabilireaoricarei alte taxe asupra importurilor;-stabilirea unor restrictii cantitative, masuri care modifica ansamblul conditiilor de import/export sau care afecteaza inflatia in alt mod comertul cu statul tert in cauza.

Contrafacerea

-sediul materiei: Regulam nr3842/1986 cu modific ulterioare.=sunt stabilite conditiile potrivit carora autoritatile vamale pot interveni in cazul marfurilor admise in libera circulatie cand se constata ca acestea sunt susceptibile de contrafacere. Regulam nu se aplica in situatiile,in cazul marfurilor:-marfurile care poarta o marca de comert avand consimtamantul titularului,acesteia dar care este admisa in libera circulatie fara consimtamantul acesteia;- marfurilor admise in libera circulatie care poarta o marca de comert potrivit alta conditie decat acelea convenite de acord cu titularul marcii de comert;-marfurilor aflate in bagajul personal al calatorilor sau marfurilor transmise in cantitati mici de natura necomerciala in limitele stabilite de exceptarile de la plata taxelor vamale;-regulamentul interzice punerea in libera ciruclatie a marfurilor in legatura cu care s a constatat ca sunt contrafacute;fara a fi incalcate celelalte dr la actiune, aflate la dispozitia titularului marcii de comert in legatura cu care s a constatat contrafacerea statele membre adopta acele masuri necesare pt a permite autoritatii competente dupa cum urmeaza:

-sa distruga marfurile contrafacute, ori sa dispuna de acestea in afara canalelor comerciale in asa fel incat sa se reduca la minimum pagubirea titularului marcii de comert fara nici un fel de compensare;

-adopta cu privire la aceste marfuri acele masuri care au drept efect lipsirea persoanei responsabile de importantele beneficii economice ale tranzactiei si de a constitui un factor de retinere eficient pt tranzactii viitoare de acelasi gen.

C4)LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR(LCM)



Conform Curtii Europene de Justitie, marfa= produse ce pot fi evaluate si ce sunt susceptibile ca atare sa formeze obiectul unei tranzactii comerciale.ex marfuri:electricitate, produse agricole.

Libera circulatie a marfurilor se aplica:produselor originare din st membre si apoi produselor care provin din tari terte si se afla in libera circulatie in st membre. art 24 tratat-produsele care provin din tari terte sunt considerate k aflate in libera circulatie intr un st membru in cazul in care au fost stabilite formalitatile de import si au fost percepute in st membru respectivele taxe vamale si taxele q efect echivalent taxelor vamale si dak nu au beneficiat de o restrictie totala sau partiala a acestor taxe si impuneri.

Regimul general:-impune st membre sa interzica toate masurile ce reprez un obstacol pt comertul intracomunitar, 2 categ: de natura fiscala(Art25);restrctii cantitative. taxe discriminatorii (art.90)

Restrictiile cantitative import/export-restrictii nationale extinctive sunt rezultatul realizarii uniunii vamale. Art25:1)eliminarea taxelor vamale si cele cu efect echivalent celor vamale; 2)stabilirea unui tarif vamal comun fata de tarile terte .raporturi cantitative si masurile cu evhivalent sunt interzise conform art.25-30. Sunt vizate contingente obstacole tehnice:norme,specificatii sau reg de etichetare. Dispozitiile tratatului au efect direct privind circulatia marfurilor. Persoanele fizice/juridice pot invoca prevederile la liberca circ a marfurilor impotriva st membre(efect direct ascendent)

A)UNIUNEA VAMALA(art.23 tr)Regumal 2313/1992 :-componenta externa si interna

taxa vamala=art25 tr, intre st membre sunt interzise taxele vamale la import/export sau taxe cu efect echivalent .Decizia cons 26 iulie/1966 toate taxele vamale eliminate. Taxele cu echivalent de taxa vamala-jurisprudenta- orice taxa pecuniara indiferent de marime si oricare ar fi denumirea si modul de aplicare ce este impusa unilateral asupra marfurilor nationale sau straine pt simplul motiv k trec o frontiera si care nu este o taxa vamala in sens strict. Va fi considerata taxa cu echivalent, orice taxa daca nu este impusa in beneficiul st, nu este discriminatorie sau protectionista, chiar dk produsul asupra careia este impusa taxa nu este in concurenta cu un produs national. 3 tipuri de taxe permise:-taxe pt serviciile oferite importatorului sau exportatorului de catre autoritate(plasarea marfii la cererea importatorului intr un depozit); -taxe impuse pt implementarea unui sistem comunitar(pt anumite inspectii prevazute de o directiva comunitare);- taxe interne(art.90)-rezultate din T.V.A, de drum.

B)TARIFUL VAMAL COMUN -in urma eliminarii taxei vamale Consiliul a adoptat(art26 tr)Regulam 950/1968 ce a prevazut un tarif vamal comun pt marfurile din statele terte. Comisia adopta in fiecare an pe baza ac regulam nomenclatorul al tarifului vamal.Pt asigurarea unei forme a tarifului a fost necesara armonizarea legislatiei st membre.

Interzicerea obstacolelor si masuri cu efect echivalent. Restrictii cantitative :la import(art 28);la export(art 29)= masuri ce duc la o limitare partiala/toatala a importului, export sau tranzit de marfuri. Masurile cu efect echivalent, restrictii cantitative tr prevede: orice reglementare comerciala a st membre susceptibile de a impiedica direct/indirect, concret -potential ,comertul intracomunitar va fi considerat k o masura cu efect echivalent restrctiilor cantitative.('74 Dassonville).

Restrictiile la export(art29)-spre deosebire de cele de import sunt: acele masuri nationale care au k obiect specific restrctia modalitatii de export si aparitia unor diferente de tratament intre comertul international al st membru si comertul sau exterior astfel incat sa ofere un avantaj productiei nationale sau pietei nationale a statului respetiv in dauna comertului sau altor state membre. C388/1995.

C5)Exceptiile de la libera circulatie a marfurilor de la restrictiile cantitative si MEERC.

Exista anumite exceptii si derogari prevazute de tratat si jurisprudenta: 1)Exceptiile conventionale

2)Exceptiile jurisprudentiale

3)Masuri de salvgardare.

1)Exceptiile conventionale-instituite de art 30 din tr -sunt permise anumite masuri nationale ce restrictioneaza comertul intracomunitar(export/import)dak sunt justificate urm motive:

-morala publica;

-ordine publica;

-siguranta publica:caz 1983 Irlanda impune comerciantilor de produse de petrol sa cumper produsele de la o rafinarie nationala sau de conservare a plantelor. Protejarea unor bunuri de patrimoniu national cu valoare artistica,istorica sau arheologica. Protectia proprietatii industriale sau comerciale. Tratatul prevede anumite conditii in care ac masuri restrictive pot fi acceptate:interdictiile sau restrictiile respective sa nu constituie un mijloc de discriminare arbitrala si nici o restrctie disimulata in comertul dintre st membre. Exceptiile stabilite de art 30 se refera la masurile ce nu au natura economica. Curtea de Justitie a stabilit ca sunt de stricta interpretare.Aceste masuri tb sa respect principiul proportionalitatii (art5):-actiunea comunitara nu tb sa depaseasca ceea ce e necesar pt atingerea obiectivelor. Insituatia in care un st membru doreste sa se bazeze pe art 30 pt a justifica o masura ce restrictioneaza libera circulatie a marfurilor tb sa poata arata ca masura respectiva se bazeaza pe o evaluare a riscului bazata pe cele mai oi descoperiri stiintifice.

Principiul preventiei:se recunoaste faptul ca un st membru ar putea sa ia acele masuri restrictive dk sunt necesare pt a preveni anumite riscuri aduse sanatatii publice,securitatii si mediului chiar dk nu a fost determinat cu precizie dimensiunea riscului sau chiar existenta sa.

2)Exceptiile jurisprudentiale- prin ac hotarare s a deschis posibilitatea ca si alte masuri nationale ce restrictioneaza comertul sa fie compatibile cu art 28 tr pe baza altor motive decat cele prevaz la art 30.

Curtea a acceptat:'in absenta masurilor comunitare a productiei alcoolului le revine st membre sa reglem fiecare pe teritoriul sau toate probl care privesc productia si comercializarea alcoolului pe teritoriul lor.'St membre pot reglementa resp materie.Obstacolele in calea circulatiei intracomunitare care - din dispozitiile intre legislatiile nationale tb sa fie acceptate in masura in care ac prevederi pot fi considerate necesare pt respectarea cerintelor imperative legate ,in special de eficienta contr fiscale, de protectia sanatatii publice' corectitudinea tranzactiilor comerciale, protectia consumatorului.'

Conditii:1) absenta armonizarii;

2)masura sa fie justificata pt o cerinta imperativa(protectia consumatorului,corectitudinea,eficienta contr fiscale;protectia sanatatii publice,protectia mediului,siguranta drumurilor)

3)aplicarea fara distinctie produselor nationale si importate(discriminarea poate fi justificata pe baza art 30)

4)proportionalitatea.

3)Masuri de salvgardare- au k baza legala: art 95,97,296,297 Tr de aderare. art 95-dupa adoptarea unei masuri de armonizare un st membreu considera necesara mentinerea unor dispozitii de dr inert justificata pe baza art 30 sau referitare la protectia mediului si a conditiei de lucru, acesta poate lua masuri restrctive urmand o anumita procedura. St membru va transmite comisiei o modificare avand in vedere masura nationala cu motivul adoptarii acestora. Comisia va verifica dk este conform art 30 si in 6 luni accepta/respinge masurile respective. Pe toata perioada masurilor comisia va supraveghea permanent modalitatiile in care statul membru instituie acea masura.

C6)Masurile de salvgardare- derogari de la prevederile tr institutiilor comunitatilor europene.

1.in cazul in care dupa ce Comisia/Consiliul a adoptat o masura de armonizare,un stat membru considera necesar sa mentina dispozitiile nationale justificate de unele exigente, inclusiv referitoare la protectia mediului natural ori de lucru le va notifica comisiei indicand motivele mentinerii dispozitiei respective.

2.dak dupa adoptarea de comisie sau consiliu a unei masuri de armonizare ,un stat membru apreciaza ca este necesar sa introduca unele dispozitii nationale bazate pe noi probe stiintifice privitoare la protectia mediului national de lucru datorate unei probleme specifice acelui stat aparuta ulterior adoptarii masuri de armonizare, va notifica comisiei masurile avute in vedere,motivele adoptarii lor.

3.nici un st membru nu este obligat sa transmita obligatii a caror dezvaluire o considera contrara intereselor vitale ale securitatii sale.

4.orice st membru poate sa adopte masurile care le considera necesare pt protectia intereselor sale esentiale de securitate si care sunt in legatura cu produsul/comertul cu arme,munitii, materiale de razboi.

5.st membru se consulta pt a adopta in comun acele dispozitii necesare evitarii situatiei potrivit careia functionearea pietei comune sa fie afectata de masurile pe care un st membru poate fi nevoitsa le ia in situatia unor tulburari interne grave care aduc atingere ordinii publice in caz de razbaoi sau tensiuni internationale grave care sunt pericole de razboi ori pt a si indeplini anagajamentele asumate in scopul mentinerii pacii si securitatii internationale.

LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR/SERVICIILOR.

Libera circulatie a lucratorilot salariati/nesalariati este reglem distinct de libera circulatie a serviciilor in tr instituind comunitatile europene cap1+2 titlu 3(3). studiul celor 2 libertati se realizeaza impreuna:-reglem care le exprima privesc deopotriva pers fizice/juridice;-libera circulatie a serviciilor nu poate fi pe deplin asigurata in absenta liberei circ a pers;-principiul egalitatii de tratament vizeaza ambele domenii;-exista prevederi legale semnificative aplicabile celor 2 situatii.

Lucratori salariati-sediul primar al materiei il constituie art 39 tr:libera ciculatie a lucratorilor in cadrul comunitatii este asigurata. Dr la libera circulatie a lucratorilor este conditionat de indeplinirea:

-pers in cauza tb sa aibe cetatenia unui stat membru;

-tb sa exercite o activitate profesionala.

1.cetatenie:fiecare st membru stabileste in mod suveran conditiile in care se acodra.

2.activitatea:inteleasa la tot sensul(aceasta conditie este indeplinita si in cazul activitatii sportive profesioniste. Jucatoriilor profesionisti de fotbal li se pot aplica fie prevederile legale consacrate lucratorilor salariati, fie dispozitiile referitoare la libera prestare a serviciilor.

Salariat= acea persoana care realizeaza o activitate cu valoare economica certa in beneficiul alteri persoane si sub conducerea acesteia in schimbul unei remuneratii.

Curtea Justitiei Comunitatilor Europene:-nu este obligatoriu k o persoana care desfasoara o activitate pe teritoriul comunitatii sa fie anagajata de o societate comerciala(o pers apartine unui stat poate fi angajata de o societate economica avand sediul pe teritoriul altui stat membru urmand ca acesta sa lucreze pe teritoriul unui stat tert;

-supus legii statul al carui teritoriu salariatul desfasoara activitatea in mod obisnuit in temeiul contractului, chiar daca acesta este detasat temporar intr un alt stat.

-acest contract se supune legii statului unde se gaseste sediul principal al intreprinderii l a angajare chiar dak acesta isi desfasoara activitatea prin natura functiei sale in mai multe state.

Lucratori nesalariati(art 43,49 tr) art 43- consacrat dr de stabilire:restrictiile privind libertatea de stabilire a cetateniei unui st membru pe teritoriul altui stat membru sunt interzise.Interdictia se extinde si asupra restrictiilor care se refera la infiintarea de agentii, sucursale, filiale de cetatenia unui stat membru pe teritoriul altui stat membru. Libertatea de stabilire implica deoportiva:

a)accesul la activitati care nu sunt salariate si la exercitarea lor;

b)constituirea si gestionarea intreprinderii/societatilor in conditiile prevazute pt cetatenii proprii de legea tarii unde are loc stabilirea.

art 49- servicii:restrictiile privind libera prestare a serviciilor in cadrul comunitatilor sunt interzise cu privire la cetatenia statelor membru ,stabilirea in alt stat membru al comunitatii decat pe teritoriul caruia se afla destinatia prestatiei repective. Libertatea de stabilirea presupune reprezentarea durabila pe teritoriul unui stat membru la care se adauga posibilitatea infiintari unei structuri permanente iar daca activitatea desfasurata necesita o anumita mobilitate. Perstatiile de servicii au caracter temporar spre deosebire de dreptul de stabilire.

Serviciile=prestatii furnizate in mod obisnuit in masura in care nu se iau in considerare dispozitii referitoare la libera circulatie a marfurilor,capital,persoane.

cuprind:-activitatea cu caracter industrial,activitatea cu caracter comercial,activitati arhizanale, activitati care tin de profesiile liberale.

Libertatea de stabilire:-pers fizice se pot stabili in tara de primire fie cu titulu principal, fie secundar.Principal:pers incepe desfasurarea unei activitati profesionale pe teritoriul unui st membru pt k ulterior sa si transforme activitatea pe teritorul unui alt stat membru. Secundar:caz in care pers fiind deja stabilita pe teritoriu infiinteaza un sediu dependent de primul in alt stat membru.



C7

Art 10-membrii familiei lucratori salariati au dreptul sa se stabileasca pe teritoriul statului din comunitate care isi desfasoara activitatea.

Directiva 72/148 art 1-referitor la celelalte categarii de persoane membrii familiei lucrator independent si la membrii familiei persoana care este destinatara a unui serviciu.

membrii familiei:sotul.sotia , descendentii pana la 21 ani a lucratorilor salariati/independenti destinat serviciilor destinat serviciilor si a sotului:descendentii/ascendentii lucratorului ai destinatiei unui serviciu, ai sotului care se afla in intretinerea lor.

Pers juridice: sediu primar- Tr instituind uniunea europeana , art 43,48,55.

art 48-societ constituite potrivit legislatiei unui stat membru avand centrul principal al activitatii desfasurate pe teritoriul comunitatii sunt asimilate pers fizice care au statutu de cetetean al statului membru aplicandu li se legislatia comunitatii in materia dr de stabilire.Pers juridice care beneficiaza de dr de stabilire si de dispozitii privitoare la libera prestare a serviciilor tb sa indeplineasca in mod cumulativ conditiile:

1)sa fie infiintate in conformitate cu legislatia existenta intr un stat membru;

2)tb sa aiba sediul statutar ,administratia centrala sau locul principal de activitate pe teritoriul comunitatii;

3)sa urmareasca un scop lucrativ.

In cazul dr de stabilire cu titlu secundar si al libertatii de prestare a serviciilor. Activitatea acestora tb sa aibe o legatura efectiva ,continua cu economia unui st membru.

Deplasarea si stabilirea pers fizice in oricare stat membru in scopul de a desfasura o activitate profesionala sau de a beneficia de aunmite servicii. Sediul materiei:

-pt lucratori salariati si membri familiilor Regulam 16.12/1968+directiva 72/148, lucratori salariati care si au incetat activitatea profesionala si membrii familiilor acestora; Regulam 12.51/1970- lucratori nesalariati care si au incetat activitatea si membrii familiilor acestora ,directiva 75/34.

Pt a si valorifica dr in materie resortisantii st membru. Resortisantii tb sa solicite autoritatii competente ale tarii din comunitatea in care doresc sa desfasoare o activitate profesionala eliberarea unui permis de sedere/munca. Documentul se poate obtine pe baza:-cartea de identitate/pasaport;-declaratia angajatorului;-inscris din care sa rezulte ca resortisantul in cauza face parte din categoria beneficiarilor prevederilor directivei 72/148.

Lucratori nesalariati(independenti)-in cazul liberei prestari a serviciilor se deplaseaza fie persoana care presteaza serficiul, fie beneficiarul acestui serviciu. este posibil sa nu se deplaseze niciunul.

-persoana fizica care beneficiaza de dreptul de stabilire si de prevederile legislatiei referitoare la libera prestare a serviciilor in cadrul comunitatii sunt:

conditii:-tb sa aiba cetatenia unui st membru;

-ac persoana tb sa desfasoare o actiune indeplinita. In cazul exercitarii dr de stabilire cu titlu societatii in alt stat membru sau dak sunt invocate dispozitiile referitoare la libera prestare a serviciilor in plus mai este necesar k pers respectiva sa fie deja stabilita pe teritoriul unui alt stat. Aceasta cerinta determina si caracterul transfrontier al operatiunilor desfasurate;- comparativ dr de stabilire cu titlu societatii si libera prestare a serviciilor sub aspectul cerintei preexistente unui stabiliment.

Asemanari:- tin de faptul ca cerinta preexistanta unui stabiliment intr o tara din comunitate este indeplinita in eventualitatea in care persoana existanta unui st membru are intr o alta tara comunitara un centru de actiune secundar .Chiar dak centrul principal de actiune se foloseste in afara comunitatii.

Deosebiri:-la dr de stabilire centrul preexistent se poate afla in st membru in care va fi infiintat ulterior un centru de actionare secundara. Libera prestare a serviciilor pers faptul ca prestatatorul tb sa fie stabilit intr un alt stat membru diferit de cel al destinatorului serviciului respectiv.

Pers care sunt destinatare ale unui serviciu :regula-potrivit careia pers care presteaza un serviciu este cea care se deplaseaza in st in care se gaseste beneficiarul ;-executarea este posibila ca destinatorul unui serviciu se deplaseaza la furnizorul unui astfel de serviciu.

C8)Cartea de sedere

Se elibereaza pe cel mult 6 luni de la solicitare.Este valabila pe intreg teritoriu al tarii de primire.Se elibereaza pe o durata de cel putin 5 ani, se reinnoieste automat.Se poate retrage daca pers absenteaza peste 6 luni consecutiv din statul membru care a eliberat o.

Semnificatii si implicatii: Lucratori salariati:-libera circulatie se refera la inlaturarea lucratorilor salariati din statele membre a tuturor discriminarilor bazate pe cetatenie privitoare la:

-selectia privind angajarea;

-remunerarea;

-celelalte conditii.

Lucratori salariati:sediul materiei art 39 si 42 din tr , Regulam nr 1612/68 cu modificarile ulterioare, Directiva 38/2004, Directiva 85/1996 legea falimentului.

Lucratori salariati:au dr sa ocupe un loc de munca similare pt nationalii tarii de primire.Cei care au cetatenie europeana beneficiaza in tara de primire de toate avantajele fiscale si sociale.Sunt admisi in institutiile de invatamant profesionale.Se pot inscrie in organizatiile sindicale avand dr de vot.Beneficiaza de masurile de securitate nationale.In momentul in care au incetat activitatea,lucratorii sunt indreptati de catre tara de primire sa primeasca pensii daca au ocupat un loc de munca in statul respectiv in ultimele 12 luni si au avut resedinta in acea tara fara inrerupere mai mult de 3 luni.

Lucratorii independenti:Directiva 75/34 art 2: Pers care a desfasurat o activitate indepoendenta poate sa ramana dupa incheierea acesteia pe teritoriul statului respectiv daca:

-la momentul la care a incetat activitatea sa, lucratorul este indreptatit corespunzator legii tarii de primire sa obtina pensii pt limita de varsta, daca si a desfasurat activitatea in ultimele 12 luni in tara respectiva si a avut resedinta in acea tara fara intrerupere mai mult de 3 ani,

-lucratorul a avut resedinta in statul de primire fara intrerupere mai mult de 2 ani si a incetat activitatea sa din cauza unei incapacitati permanente de munca,

-pers in cauza si a desfasurat activitatea intr un alt stat membru dupa ce a fost 3 ani lucrator si a avut fara intrerupere resedinte in tara din Comunitate unde doreste sa ramana si a mentinut resedinta cu respectiva tara si a revenit pe teritoriul ei in fiecare zi/cel putin o data pe saptamana.

Persoanele fizice care sunt destinatare ale unui serviciu-acestea pot beneficia de servicii pe teritoriul unui alt stat membru decat cel a carei cetatenie o au in conditii similare celor stabilite pt nationalii tarii de primire. Resortisantii statelor membre se pot bucura de orice serviciu oferit nationalilor tarii de primire, fara sa se faca discriminare in functie de criteriul cetateniei sau al resedintei.

Membrii familiei lucratorilor salariati sau independenti, sotul si descendentii sub 21 ani sau aflati in intretinerea lucratorului salariat ori independent pot sa desfasoare o activitate salariata in tara de primire, chiar daca nu au cetatenia unui stat comunitar. Membrii familiei lucratorilor salariati/inependenti beneficiaza de avantajele sociale si fiscale acordate nationalilor tarii de primire. Descendentii salariatului sunt admisi in institutiile de invatamant in conditiile prevazute pt nationalii tarii de primire, in cazul in care ei au resedinta in respectivul stat.

Persoanele juridice- pt realizarea pietei unice a fost necesara coordonarea prevederilor legale din statele membre referitoare la societati au fost adoptate urmatoarele directive (13):

1)publicitatea societatilor ,valabilitatea anagajamentelot asumate de catre acesta si eventuala nulitate a societatilor(Directiva 68/1515 din 9 martie 1968)

2)Directiva 77/91 din decembrie 1977:de coordonare privitoare la constituirea societatilor pe actiuni,la mentinerea si modificarea capitalului ei social.

3)Directiva 78/855 din 9 oct 1978 privitoare la fuziunea societatilor pe actiuni.

4)Directiva 78/660 din 25 iulie 1978 privitoare la conturile anuale ale anumitor tipuri de societati.

6)Directiva 82/891 din 17 dec 1982:divizarea societatii pe actiuni.

7)D.83/349 din 13 iunie 1983:conturile anuale consolidate

8)D.84/253 din 10 aprilie 1984 privind agrementul pesoanelor insarcinate cu controlul legal al documentelor contabile

10)D referitoare la fuziunea societatii pe actiuni apartinand unor state diferite

11)D89/666 din 21 dec 1989 privind coordonarea regulilor de publicitate ale sucursalelor constituie intr un stat membru de catre societati apartinand altei tari din Comunitate.

12)D 89/667 din 21 dec 1989 privind societtile cu raspundere limitata cu asociat unic.

13)D referitoare la ofertele publice de cumparare/schimb.

Exceptiile de la principiul liberei circulatii a persoanelor si serviciilor(prevazute in tratat si in cadrul dr derivat si jurisprudentiale.

Exceptiile prevazute in Tratat:- masuri care au fost stabilite in functie de natura sau caracteristicile unor activitati profesionale.

-masuri care au fost instituite luandu se in considerare conduita resortisantilor statelor membre.Ele indreptatesc statele din Comunitate sa refuze intrarea si sederea pers de cetatenie straina, teritoriul lor refuzul putand sa fie justificat prin motive care tin de ordine publica , de securitate si sanatate publica.

Exceptiile jurisprudentiale :Instanta de la Luxemburg a hotarat ca 'motive imperative de interes general' pot sa justifice instituirea unor restrictii in ceea ce priveste exercitarea liberalitatilor fundamentale in Tratat.

Motive imperative de interese general:

- eficatitatea controalelor fiscale;

-coerenta sistemului fiscal;

-asigurarea comunicarii adoptate intre medic si pacient precum si intre medic si autoritatile administrative /organismele profesionale;

-protectia sanatatii.

Clauzele de salvgardare- Sediul materiei:art 296 paragraf 1 si art 297 din tratat.

Libera circulatie a capitalurilor

liberalizarea deplasarilor de capitaluri

-relatia intre deplasarile de capital si libertatile comunitare de stabilire si de prestare a serviciilor



-liberalizarea erga omnes

-clauzele de salvgardare.restrictii din motive de interes general

-libera circulatie a capitaurilor si fiscalitatea.

Definitie:este constituita din operatiuni financiare care vizeaza investirea capitalurilor si nu a remunerarii unui serviciu. Se deosebeste de libera circulatie a platilor care reprezinta contraprestatii in cadrul unor tranzactii principale.

C9)

Libera circulatie a capitalurilor ,sediul materiei:sediul primar-tr instituind comunit europ. art.3,14 nu distinge intre libera circulatie a capitalurilor respectiv libera circulatie a marfurilor, persoanelor si serviciilor.;

art 56(1) toate restrictiile privind circulatia capitalurilor intre st membre si intre st membre si terte sunt interzise. Art contine prevederile care genereaza efecte directe, dar numai in st membre.Nu produce efecte directe in cazul circulatiei capitalului intre st membre si terte deoarece consiliul poate adopta masuri referitoare la circulatia capitalurilor avand drept destinatie /provenind din st terte/din st terte chiar dak aceasta posibilitate a reprezentat un regres in domeniu. La Maastricht -o importanta egala celei atribuite celorlalte libertati fundamentale.

Sediul derivat- Directiva 11 mai 1980-liberalizarea investiitilor directe

-Directiva 86/566 17 nov 1986-liberalizarea operatiunilor de achizitionare a actiunii si obligatii ce nu erau negociate la bursa.

-Directiva 88/361 24 iunie 1988 prin care s a infaptuit liberalizarea completa a miscarii de capitaluri.

Circulatia capitalurilor include:

-investitiile realizate in scopul constituirii sau dezvoltarii unei societati comerciale ori sucursale;

-investitiile imobiliare;

-operatiuni cu privire la titlurile cotate si necotate la bursa;

-imprumuturile pe termen mediu si lung ;

-emisunea de actiuni si de obligatiuni pe piata acestor st membre;

-miscarea de capitaluri in interes personal(imprumut, donatii,succesiuni)

-varsamintele in conturi curente si incheierea contractului de depozit in strainatate;

-investitiile in bonurile de tezaur;

-importul/exportul mijloacelor de plata,daune interese,dr autor.

Libera circulatie a capitalurilor presupune un transfer de valori dintr un stat membru in altul sau in cadrul acestui stat catre un nerezident , operatiunile respective avand caracter autonom.

Libera circulatie a platilor

-art 56 Tr -sunt interzise atat masurile restrictive privind circulatia capitalurilor cat si orice ingradiri referitoare la platile intre st membre , precum si intre st membre si tarile terte.

-art 106-fiecare st membru angajeaza sa autorizeze in moneda tarii din Comunitatea unde era stabilit creditorul ,platile aferente schimbul de marfa,servicii, capital precum si transferul de capitaluri si salarii.

Exceptiile de la principiul Liberei circulatiei a capitalurilor si Liberei circulatii a platilor

-decl asupra art 58(73d) adoptata cu prilejul incheierii. Tratatul de la Maastricht=st membre sunt abilitate sa aplice numai 'dispozitii pertinente' ale legislatiilor lor fiscale existente la sfarsitul 1993.

Art 58 -permite luarea masurilor necesare pt a impiedica incalcarea legilor si regulamentul indeosebi in natura fiscala sau in domeniul supravegherii prudentiale a institutiilor financiare.

Clauze de salvgardare- Comisia poate adopta masuri referitoare la circulatia capitalurilor intre st membre si st terte.Constituie un regres in dr comunitar privitor la liberalizarea circulatiei capitalurilor implicand investitii directe si care au drept destinatie ori provin din tarile necomunitare.

Dreptul comunitar concurential

Continut:-relativ autonom si specific

-se orienteaza intotdeauna in jurul a 2 axe principale:-se situeaza pe primul loc regulile care se adreseaza si secundare; cele care vizeaza conduita st membru sau a autoritatii publice.

Sediul materiei- tr constitutive :CECA(interes de natura istorica) continea dispozitii specifice rel la concentrarile intreprinderii tinand cont de contextul eco-politic:lupta impotriva cartelurilor siderulgice in special a celor din zona Ruhr si apropierea sf al 2 lea razboi mondial.

-EURATOM:cel mai discret privitor la imperativele concurentei

-comunitatile :cel mai important, reguli care se adreseaza intreprinderilor si st membre. Diferenta dintre tr institutive au fost atenuate prin Unificarea autoritatii avand un rol important in aplicarea lor:tr Bruxelles, 1965.

C10) Delimitari conceptuale

intreprindere orice entitate care desfasoare o activitate economica, acesta fiind inteles intr un sens larg:productie,comert,servicii,investitii etcindiferent daca o astfel de activitate economica e desfasurata de o persoana fizica.juridica, ambele sa aibe capacitatea de a dobandi dr si de a si asuma obligatii in cadrul concurential comunitar.

asociatiile de intreprinderi: nu sunt definite ca atare in legislatia comunitara,dar unele elem ce pot caracteriza ac entitati se pot circumscrie modulului liber de constituire fara existenta vreunei relatii de subordonare,ceea ce implica autonomia formala si operationala a membrilor lor si prin urmare, mentinerea statutului lor initial.

Practicile anticoncurentiale-acte precum:

-acorduri comerciale colective exclusive intre producatori nationali si cumparaturi;

-acordurile de adoptare a preturilor de import la nivelul preturilor nationale;

-practicile de reducere colectiva a cifrei de afaceri dintr un stat, cresterile simultane de preturi,restrictiile privind importurile, interdictiile privind exporturile(fixate de cote de export);

rabaturile de preturi;

-promisiuni de a nu contesta validitatea brevetelor

practicile concertate=forma de coordonare intre intreprinderi,care inlocuiesc cu buna stiinta riscul concurentei cu o cooperare practica intre ele,conducand la conditii de concurenta care nu corespund conditiilor normale de piata.

pozitia dominanta=pozitie de forta economica in care se afla o intreprindere,pozitie care ii da posibilitatea sa impiedice concurenta efectiva,pt a fi mentinuta pe o piata relevanta, spre a i da puterea de a se comporta independent de concurentii sai,de clienti sai si in cele din urma fata de consumatori.

Reguli care se adreseaza intreprinderilor:

interzicerea:-intelegerilor:art 85 TCE, art 81.

-interzicerea'abuzului'de pozitii dominante-art 86,82(noua numerotare)

-controlul prealabil al operatiunilor de concentrare care nu este reglementat in tratat.

Interzicerea intelegerilor .sediul materiei art 85, actualul 81 din TCE. Sunt incompatibile cu piata comuna:
-acordurile dintre intreprinderi;

-deciziile asociatilor de intreprinderi;

-practicile concertate, care pot afecta comertul dintre state si care au ca obiect ori efect impiedicarea,restrangerea ori distorsionarea concurentei in cadrul pietei comune.

Art se refera in special la situatiile in care-direct sau indirect sunt stabilite preturile de vanzare sau de cumparare,ori alte conditii comerciale:

-se limiteaza/este controlata productia,pietele,dezvoltarea tehnica ori investitiile;

-se impart pietele/sursele de aproviizionare;

-se aplica unele conditii diferite tranzactiilor echivalente cu alti parteneri comerciali,situandu i prin aceasta intr un dezavantaj concurential;

-incheierea de contracte este facuta dependent de acceptarea de catre celelalte parti a unor obligatii suplimentare care prin natura lor sau potrivit uzantelor comerciale nu au nici o legatura cu astfel de contracte,

Art 86:Interzicerea abuzului de pozitie dominanta

-este incompatibil cu piata comuna orice abuz de pozitie dominanta, din partea uneia sau a mai multor intreprinderi, in piata comuna ori intr o parte substantiala a acesteia ,in masura in care el afecteaza comertul dintre statele membre.

Abuzul de pozitie dominanta consta in special in:

-impunerea in mod direct/indirect de preturi de vanzare/cumparare neechitabile sau de alte conditii comerciale incorecte.

-limitarea productiei pietei de desfacere ori a dezvoltarii tehnice in prejudiciul beneficiarilor lor

-aplicarea de conditii diferite tranzactiilor echivalente incheiate cu alti parteneri comerciali situandu i prin aceasta intr un dezavantaj concurential.

-determinarea incheierii de contracte cu conditia acceptarii de catre celelalte parti a unor obligatii cuplimentare care prin natura lor sau potrivit uzantelor comerciale nu au legatura cu obiectul acestor contracte.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




DREPT COMUNITAR EUROPEAN
Organele comunitare de jurisdictie. Rolul lor in mecanismul comunitar
Notiuni generale privind pluralitatea de infractiuni
Persoana fizica
ACTUL JURIDIC CIVIL
PRINCIPIILE MEDIERII
EFECTELE ACTELOR ADMINISTRATIVE




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu