DREPTUL EUROPEAN AL MUNCII SI DREPTUL SOCIAL COMUNITAR. DELIMITARI CONCEPTUALE

Dreptul european al muncii si dreptul social comunitar. Delimitari conceptuale

Ansamblul normelor juridice adoptate de organismele europene (in special Consiliul Europei si Uniunea Europeana) referitoare la relatiile de munca, formeaza asa-numitul drept european al muncii, o ramura relativ noua a dreptului international al muncii[1].

Politica privind munca reprezinta o componenta importanta a constructiei europene, fapt ce il vom pune si noi in evidenta pe parcursul lucrarii de fata.

Daca instrumentele elaborate in cadrul Consiliului Europei sunt, prin forta obiectivelor sale, limitate ca numar, dreptul elaborat in cadrul Uniunii Europene, denumit, in genere "drept social comunitar" se afla, in ultimii ani, in plina expansiune.

In limbajul curent, uneori, se constata o confuzie a termenilor, denumirea "drept social european" fiind atribuita, fie dreptului creat prin conventiile si acordurile Consiliului Europei care poarta, in titulatura lor, genericul "european(a)", fie dreptului creat prin regulamentele si directivele Uniunii Europene. In realitate, in literatura noastra de specialitate s-a aratat ca ambele grupuri de norme regionale, impreuna, constituie o ramura noua a dreptului international al muncii, poate insuficient fundamentata teoretic, dreptul social european sau dreptul european al muncii.

Acelasi lucru rezulta si din literatura de specialitate franceza, chiar daca, cele mai multe lucrari sunt dedicate acum, numai unei parti a dreptului european al muncii, si anume partea sa comunitara.