Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » drept
Obiectul dreptului de proprietate privata

Obiectul dreptului de proprietate privata





Obiectul dreptului de proprietate privata


1)Persoanele fizice pot avea in proprietate orice bun mobil sau imobil aflat in circuitul civil. Per-soanele fizice pot dispune liber de bunurile din patrimoniul lor, le pot instraina, cladirile pot fi inchiriate iar terenurile arendate.

2)Pesoanele juridice. In prezent in Romania sunt multe categorii de persoane juridice. Ex: societa-tile comerciale, regiile autonome, societatile agricole, sindicate, partide. Tuturor acestora le este comun faptul ca trebuie sa aiba un patrimoniu propriu, distinct de cel al asociatilor, afectat realizarii unui anumit scop social legal. In patrimoniul acestora se gasesc bunuri, mobile sau imobile, acestea fiind aflate in cir-cuitul civil.



Statul si unitatile administrative, exercita prerogativele proprietatii private asupra bunurilor ce fac parte din domeniul privat al statului si unitatilor administrativ-teritoriale. Aceasta proprietate numita si

dominiala este consacrata prin legislatia noua dupa 1991.

Codul Civil nu reglementeaza expres domeniul privat al statului. Art.477 Cod Civil prevede ca averile vacante si fara stapan precum si ale persoanelor ce mor fara mostenitori sau a caror mostenitori sunt lepadate, apartin domeniului privat. Art.6 din Legea nr.15/1991 prevede ca in domeniul privat al statului intra terenurile din componenta societatilor comerciale cu capital de stat si al regiilor autonome.

In principiu, bunurile care alcatuiesc domeniul privat al statului si unitatilor administrativ-teritoria-le nu sunt limitativ prevazute de lege.


PROPRIETATEA PUBLICA


Dreptul de proprietate publica este dreptul real care apartine statului si unitatilor adminis-trativ-teritoriale, asupra unor bunuri mobile si imobile de interes national sau local, asupra carora exercita atributiile dreptului de proprietate.

Constitutia in art.135 alin.3 foloseste termenul de proprietate publica, precizand ca apartine statu-lui sau unitatilor administrativ-teritoriale. Art.475 alin.2 Cod Civil, precizeaza ca bunurile care nu sunt ale particularilor sunt administrate si nu pot fi instrainate decat dupa regulile si formele prescrise anume pentru ele.


Caracterele juridice ale proprietatii publice :


Art.74 alin.1 din Legea 69/1991, privind administratia publica locala prevede ca "bunurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile.

1)Caracterul inalienabil prin care se intelege ca bunurile din domeniul public sunt scoase din circuitul civil. Acest caracter este subliniat de textul constitutional ; art.135 alin.5 prevede ca "bunurile proprietate publica sunt inalienabile". Desi sunt inalienabile, prevederea constitutionala permite ca, in conditiile legii asemenea bunuri sa poata fi date in administrarea regiilor autonome ori a institutiilor publi-ce, concesionate sau inchiriate. Ele nu pot fi insa niciodata instrainate deoarece statul nu poate dispune de ele in nici un mod.

2)Caracterul imprescriptibil consta in faptul ca nimeni nu ar putea opune vreodata titularului domeniului public prescriptia achizitiva. Art.1844 Cod Civil dispune ca "nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care, prin natura lor proprie sau printr-o declaratie a legii nu pot fi obiecte de proprietate privata ci, sunt scoase in afara din comert". Art.5 alin.2 din Legea nr.18/1991 prevede ca dreptul de proprietate asupra terenurilor apartinand domeniului public este imprescriptibil.

3)Caracterul insesizabil presupune impiedicarea urmaririi bunurilor din domeniul public pen-tru realizarea creantelor. Dreptul de proprietate publica este totodata si nedezmembrabil.


Obiectul dreptului de proprietate publica :


Potrivit criteriului importantei sociale, domeniul public poate fi de interes national, cand atributele proprietatii sunt exercitate de stat, sau de interes local, cand proprietatea apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor. De asemeni, sunt bunuri de uz public, accesibile tuturor persoanelor (parcuri, piete, strazi) si bunuri de interes public care desi nu pot fi folosite de orice persoana, sunt destinate a fi folosite pentru activitati ce intereseaza pe toti membrii societatii (scoli, teatre, muzee, biblioteci).Art.135 alin.4 din Constitutie, prevede ca fac obiectul exclusiv al proprietatii publice, bogatiile de orice natura ale subsolului, caile de comunicatii, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite in interesul public, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de lege.


MODALITATILE DREPTULUI DE PROPRIETATE


Desi dreptul de proprietate se infatiseaza de regula ca un drept pur si simplu avand un singur titu-lar, exista situatii cand acesta poate fi afectat de modalitati sau poate avea mai multi titulari.

Vom definit deci modalitatile juridice ale dreptului de proprietate, ca fiind acele ipostaze cand mai multe persoane au un drept de proprietate asupra unui bun sa mase de bunuri ori exista anumite situa-tii de incertitudine temporara cu privire la dreptul de proprietate.

Exista asadar 2 categorii de modalitati juridice si anume :

a)atunci cand dreptul de proprietate se gaseste intr-o situatie juridica de incertitudine

temporara, cum este cazul proprietatii rezolubile si a celei anulabile.

b)atunci cand mai multe persoane au asupra bunului un drept de proprietate, cum este cazul



proprietatii comune in cele 2 forme, proprietatea comuna pe cote parti si devalmasia.


Proprietatea rezolubila :


Proprietatea rezolubila apare in situatia cand transferul proprietatii de la o persoana la alta a operat sub o conditie rezolutorie.

Ca modalitate a actului juridic civil, conditia este un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde existenta (nasterea sau stingerea) actului juridic civil.

Conditia rezolutorie potrivit art.1019 Cod Civil este acea modalitate care supune "desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si necert"(incert). Este rezolutorie acea conditie de a carei indeplinire depinde desfiintarea actului juridic civil.

Revenind la proprietatea rezolubila, concluzionam ca in cazul in care se indeplineste conditia, dreptul se desfiinteaza retroactiv. Dimpotriva, daca nu se indeplineste conditia rezolutorie, dobanditorul isi vede consolidat dreptul sau. In ceea ce-l priveste pe acesta, conditia ca eveniment viitor si nesigur are valoarea unei conditii suspensive, intrucat de indeplinirea acesteia este legata nasterea actului juridic.

Pana in momentul implinirii conditiei, proprietatea apartine in acelasi timp la 2 persoane : dobanditorului proprietar sub conditie rezolutorie si transmitatorului sub conditie suspensiva. Proprietatea rezolubila poate fi rezultatul vointei legii sau al vointei partilor.

a)Este rezolubilaprin efectul legii proprietatea dobandita ca efect al donatiei. Potrivit art.836 Cod Civil, daca donatorului i se va naste un copil, dreptul de proprietate se va revoca, daca nu, dreptul de proprietate al donatarului se va consolida. Este de asemeni rezolubila prin efectul legii proprietatea doban-dita sub conditiunea facultatii de rascumparare.

b)Este rezolubila prin efectul vointei partilor, proprietatea rezultata dintr-o vanzare cu pact de rascumparare.

Proprietatea anulabila :


Proprietatea anulabila este acea modalitate juridica a dreptului de proprietate dobandit de o per-soana printr-un act juridic anulabil (lovit de nulitate relativa).

Atunci cand proprietatea este dobandita printr-un act juridic anulabil, sunt posibile 3 ipoteze :

1)actul translativ anulabil este confirmat de catre titularul actiunii in anulare. In aceasta situatie, actul juridic se transforma dintr-un anulabil intr-unul pur si simplu, consolidand in consecinta dreptul de proprietate al dobanditorului.

2)titularul actiunii in anulare, obtine anularea actului, deci inceteaza dreptul de proprietate al dobanditorului retroactiv.

3)dreptul la actiune al titularului se prescrie. Ca efect, se consolideaza dreptul de proprietate al dobanditorului.

In toate cele 3 ipostaze starea de incertitudine a dreptului de proprietate este temporara, anulabili-tatea dreptului fiind posibila pana la confirmarea lui sau pana la implinirea termenului de prescriptie.


Proprietatea comuna :


Proprietatea comuna este cea mai importanta si frecventa modalitate a dreptului de proprietate. Caracteristic proprietatii comune este faptul ca toate prerogativele dreptului apartin impreuna si concomi-tent mai multor titulari.

Proprietatea comuna este susceptibila de a fi exercitata pe cote parti sau in devalmasie (temporar sau perpetuu ori fortat).

Deosebirea intre proprietatea comuna pe cote parti si proprietatea comuna in devalmasie, consta in aceea ca in primul caz fiecare dintre titulari are determinata cate o fractiune ideala din drept, pe cand in cazul devalmasiei stapanirea comuna nu este dublata de determinarea cotei.


A)Dreptul de proprietate comuna pe cote parti:

(definitie, notiuni generale)

Proprietatea comuna pe cote parti se caracterizeaza prin aceea ca acelasi bun, nefractionat in mate-rialitatea sa apartine concomitent mai multor titulari, fiecare dintre acestia avand numai o cota parte ideala din dreptul de proprietate.

Dreptul fiecaruia se refera la intregul bun si se intalneste cu dreptul celorlalti in fiecare dintre cele mai mici particule ce alcatuiesc bunul.

Titularii dreptului de proprietate comuna pe cote parti cunosc intinderea dreptului lor asupra bunu-lui comun, dar ei nu cunosc partea materiala din bunul comun ce corespunde intinderii dreptului lor. De exemplu, 2 persoane au in proprietate comuna un imobil format din teren si casa de locuit. Intinderea dreptului fiecaruia este determinata printr-o fractie (2/3,3/5) sau printr-un procent (25%, 50%) fara insa ca vreunul sa cunoasca exact care parte din teren sau din casa de lcuit corespunde dreptului sau.

Din cele expuse, rezulta 2 idei :

a)nici unul dintre coproprietari nu este titular exclusiv al unei fractiuni materiale din bun.

b)fiecare dintre coproprietari este titular exclusiv numai al cotei parti ideale, abstracte din dreptul de proprietate. Dreptul este fractionat nu insa si bunul in materialitatea sa.



La randul sau proprietatea comuna pe cote poate fi privita in 2 forme si anume proprietatea comuna pe parti obisnuita si indiviziunea. In vreme ce proprietatea comuna pe cote parti are ca obiect un bun individual, indiviziunea are ca obiect o universalitate de bunuri.

Din punct de vedere al duratei, coproprietatea poate fi de 2 feluri si anume :

1)proprietatea comuna pe cote parti obisnuitasau temporara, care poate inceta prin efectul impartelii sau partajului bunului

2)proprietatea comuna pe cote parti fortat sau perpetua ce nu poate sa inceteze nefiind posibila imparteal

1)Proprietatea comuna pe cote parti obisnuita sau temporara :


De regula proprietatea comuna pe cote parti are un caracter temporar, ea nascandu-se ca o consecinta a mostenirii cand in urma defunctului raman mai multi succesori.   

Doua principii caracterizeaza proprietatea comuna pe cote parti obisnuita si anume :

a)copartasul nu are un drept exclusiv asupra unei parti determinate din bun in materialitatea sa

b)fiecare copartas are un drept exclusiv numai asupra unei cote parti ideale din drept.

Din primul principiu enuntat, rezulta consecinta ca nici unul dintre copartasi nu poate infaptui acte cu privire la bun in intregul sau fara acordul celorlalti. Aceasta consecinta poarta numele de regula unanimitatii. Nici unul dintre copartasi nu poate face fara acordul celorlalti acte de dispozitie cu privire la intregul bun. Daca totusi a facut un asemenea act, valabilitatea lui depinde de rezultatul impartelii : daca bunul sau partea materiala vor intra in patrimoniul dispunatorului, actul de dispozitie va fi retroactiv valabil. In caz contrar, tot retroactiv, acesta va fi desfiintat. Desi regula unanimitatii urmareste si actele de administrare a bunului. In practica judiciara s-a admis punctul de vedere ca actele de conservare a bunului pot fi facute de un singur copartas, fara a fi necesar acordul celorlalti.

Din cel al doilea principiu, decurge consecinta ca fiecare copartas poate sa dispuna liber si neingradit de cota sa ideala de drept.

Incetarea coproprietatii temporare, are loc de regula prin imparteala, cunoscuta si sub denumirea de partaj. In felul acesta se pune capat starii de coproprietate ori de indiviziune, in sensul ca bunul sau bunurile stapanite in comun pe cote parti sunt impartite intre copartasi, fiecare dintre ei devenind proprietarul unui bun dintre cele ce formau obicetul coproprietatii, in cazul in care bunul poate fi impartit in natura. In caz contrar, bunul se atribuie in intregime unuia dintre copartajanti cu obligarea sa la plata catre ceilalti a echivalentului valoric al cotei lor. Daca nici unul nu doreste sa preia bunul, acesta va fi vandut la licitatie, echivalentul valoric fiind impartit potrivit cotelor lor, copartasilor.

Art.728 Cod Civil, potrivit caruia nimeni nu poate fi silit a ramane in indiviziune (actiunea e imprescriptibila).

Incetarea coproprietatii poate avea loc si in situatia cand unul dintre copartasi devine titular al tuturor cotelor parti, prin succesiune, cumparare, donatie.


2)Proprietatea comuna pe cote parti fortata si perpetua :


Coproprietatea este fortata, deoarece se mentine indiferent de vointa coproprietarilor, si perpetua intrucat nu poate inceta pe calea obisnuita a impartelii.


Cazuri de proprietate fortata :

Exista coproprietate fortata in urmatoarele cazuri :

1)Coproprietatea fortata a unor bunuri considerate ca bunuri de familie (morminte, manuscrise, tablouri si fotografii de familie)

2)Coproprietatea fortata asupra partilor comune din cladirile cu mai multe etaje si apartamente.

Potrivit art.36 alin.1 din Legea 50/1991, atunci cand intr-o caldire se realizeaza mai multe apartamente si suprafete..locative, proprietarii acestora dobandesc si o cota parte de proprietate asupra tuturor partilor de constructii si instalatii, precum si asupra tuturor dotarilor care, prin natura lor nu se poate folosi decat in comun.

In acelasi timp, ei dobadesc si cota parte din dreptul de concesiune asupra terenului apartinand domeniului privat al statului. Art.10 din Legea 85/1992, prevede ca dreptul de proprietate se dobandeste si asupra terenului aferent cladirii.

3)Coproprietatea fortata asupra lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a 2 imobile vecine. Servesc pentru folosirea a 2 imobile vecine, drumurile, potecile, fantanile saz izvoarele, in masura in care se gasesc chiar pe linia de hotar dintre cele 2 proprietati.


4)Coproprietatea despartiturilor comune :

Expresia "despartituri comune" desemneaza zidul, santul sau gardul care separa 2 proprietati incevinate, si cu privire la care opereaza prezumtia de coproprietate. Asupra acestora, cei 2 proprietari au un drept egal, coproprietatea lor fiind fortata si perpetua, accesorie dreptului de proprietate asupra imobilelor invecinate.



a)Zidul despartitor este potrivit art.590 Cod Civil, "orice zid care serveste de despartire intre cladiri sau intre curte si gradina si intre ograzi la tara, se socoteste comun daca nu exista titlu sau semn care ar proba contrariul". Dimpotriva, daca zidul este inclinat, art.591 Cod Cicil instituie prezumtia ca acesta ar apartine exclusiv proprietarului dinspre care exista planul inclinat. Art.598 Cod Civil, potrivit caruia orice vecin poate sa faca zidul comun in tot sau in parte, platind celuilalt jumatate din valoarea sa sau a partii ce vrea sa o faca comuna. Ambii coproprietari insa sunt obligati la repararea si intretinerea zidului comun.

b)Santul comun . Potrivit art.602 Cod Civil "toate santurile intre 2 proprietatii se socotesc a fi comune de nu va fi titlu sau semn contrariu". Prin semnele de necomunitate, art.603 si 604 prevad ca santul apartine exclusiv celui pe al carui teren a fost aruncat sau inaltat pamantul.

c)Gardul comun. Potrivit art.606 Cod Civil "orice gard ce desparte 2 proprietati se socoteste comun, afara daca numai una singura va fi ingradita, sau de nu va fi un titlu sau posesiune indestulatoare care sa constate din contra". Textul constituie asadar o prezumtie relativa de comunitate, ce poate fi rasturnata prin proba contrarie. In ceea ce priveste arborii care se gasesc in gardul comun, si ei sunt prezumati a fi tot comuni pana la proba contrarie. Atat fructele cat si lemnul lor, apartin coproprietarilor in functie de cotele lor.


Dreptul de proprietate comuna in devalmasie


Dreptul de proprietate in devalmasie, constituie a 2 ipostaza in care se infatiseaza dreptul de proprietate comuna pe cote parti. Caracteristic proprietatii devalmase, spre deosebire de proprietatea comuna pe cote parti, este faptul ca la devalmasie titularii nu precizeaza o cota parte din drept, acesta apartinandu-le tutror, impreuna si nefractionat. Legislatia noastra nu cuprinde o reglementare generala a dreptului de proprietate comuna in devalmasie.

Singurul caz de proprietate devalmasa il constituie "devalmasie matrimoniala" izvorul acestei devalmasii il constituie faptul dobandirii de catre oricare soti a unui bun in timpul casatoriei.

Cu privire la administrarea, folosinta si dispozitia asupra acestor bunuri, ele se realizeaza de soti de comun acord. Cu toate acestea, legea instituie prezumtia mandatului reciproc al sotilor in ceea ce priveste administrarea, folosinta si dispozitia cu privire la bunurile comune. Art.35 alin.2 din Codul Familiei precizeaza ca "Oricare dintre soti, exercitand singur aceste drepturi, este socotit ca are si consimtamantul celuilalt sot. Cu toate acestea, nici unul dintre soti nu poate instraina si nici nu poate greva un teren sau o constructie ce face parte din bunurile comune, daca nu are consimtamantul expres al celuilalt sot".


Incetarea devalmasiei este legatade incetarea imprejurarilor ce au produs-o prin incetarea sau desfacerea casatoriei. Modalitatea de incetare o constituie imparteala care se poate face prin invoiala sau pe cale judecatoreasca. Imparteala judecatoreasca, numita si partaj , presupune mai intai stabilirea masei bunurilor comune, apoi stabilirea cotei de contributie a celor 2 soti la dobandirea bunurilor. Devalmasia se transforma practic intr-o proprietate pe cote parti.


Comparatie intre proprietatea comuna pe cote parti si proprietatea comuna in devalmasie:


a)Asemanari :

ambele sunt modalitati ale dreptului de proprietate, implicand cel putin 2 titulari concomitent si un bun unic sau o masa de bunuri.

in ambele cazuri, proprietatea comuna inceteaza prin imparteala dupa reguli identice

in ambele situatii, drepturile coproprietarilor se intind asupra intregului bun sau a tuturor bunurilor ce alcatuiesc obiectul dreptului de proprietate comuna.


b)Deosebiri :

la proprietatea comuna pe cote parti, fiecare coproprietar cunoaste cota abstracta din drept, spre deosebire de proprietatea devalmasa, in cazul careia cotele nu sunt cunoscute si se stabilesc doar cu prilejul partajului.

fiecare coproprietar poate dispune in cazul proprietatii comune pe cote parti de cora sa idealade drept, spre deosebire de codevalmasi care nu o pot face, intrucat nu cunosc intinderea dreptului lor.

proprietatea comuna de cote parti poate exista indiferent de calitatile juridice ale coproprietarilor.

Proprietatea comuna in devalmasie are un caracter "intuitu personae" ea putand lua nastere decat intre soti.

proprietatea comuna pe cote parti are ca izvor contractul, legea, succesiunea, uzucapiunea, spre deosebire de devalmasie al carui unic izvor il constituie relatiile de casatoriei

actele de dispozitie sunt supuse in cazul proprietatii comune pe cote parti principiului unanimitati, pe cata vreme in cazul devalmasiei opereaza prezumtia mandatului casnic.






Politica de confidentialitate







creeaza.com logo mic.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.