Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice


Acasa » legislatie » drept
Reforma Curtii Europene de justitie introdusa prin Tratatul de la Nisa

Reforma Curtii Europene de justitie introdusa prin Tratatul de la Nisa




Reforma Curtii Europene de justitie introdusa prin Tratatul de la Nisa[1]

Prin Tratatul incheiat la Nisa in 2001 si intrat in vigoare la 1 februarie 2003 s-a realizat in cele din urma unificarea celor trei Tratate institutive , a celor modificatoare, precum si a Protocoalelor aditionale ale acestora, tinand cont de experienta acumulata pana acum si ca o incercare de adaptare a legislatiei comunitare la procesul de largire al Comunitatii Europene, prin modificarile realizate urmarindu-se o buna functionare a unei structuri comunitare alcatuita din 27 de state ( cate se previzioneaza a cuprinde Comunitatea Europeana la incheierea procesului de integrare europeana programat.).

In virtutea rolului deosebit de important al CEJ si al TPI in aplicarea si mai ales adaptarea dreptului comunitar la permanentele schimbari ce intervin , au fost aduse modificari majore si prevederilor referitoare la aceste doua institutii. Acestea raspund si analizelor efectuate de grupul de reflectie si analiza instituit de Comisie si compus mai ales din judecatori inveterati ai CEJ, analize expuse in raportul emis presedintelui Comisiei la 4 februarie 2000 si sustinute totodata de CEJ si TPI la conferinta interguvernamentala asupra reformelor institutionale ce a avut loc in primavara anului 2000.




Prevederile referitoare la cele doua institutii debuteaza prin statuarea rolului CEJ si TPI de a asigura respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea prezentului tratat, in limitele competentelor conferite (art. 220 )- se observa mentionarea expresa a TPI ca institutie abilitata sa vegheze la aplicarea dreptului comunitar, mai ales ca prin acest tratat competentele sale au fost considerabil largite.

Acelasi art. 220 prevede si posibilitatea infiintarii unor camere jurisdictionale in cadrul TPI, in conditiile stabilite de art. 225 A al aceluiasi tratat, pentru e exercita, in anumite domenii specifice, competente jurisdictionale prevazute de prezentul tratat.

Se observa crearea unui nou nivel jurisdictional suplimentar sub forma camerelor jurisdictionale adaugate TPI, din ratiuni de ordin practic, pentru a se asigura a mai mare celeritate a rezolvarii cauzelor. In ultimii ani s-a observat o crestere continua a numarului cauzelor aduse in fata CEJ si TPI, urmata de o disproportie vadita intre numarul cauzelor depuse si cel al cauzelor solutionate si de o prelungire simtitoare a perioadei de rezolvare a unei cauze. Totodata se inregistreaza o extensie progresiva a domeniilor de aplicare a dreptului comunitar.

Totusi, CEJ ramane instanta suprema capabila sa asigure legalitatea si functionarea sistemului comunitar, prin competenta de a hotari in cazurile in care ea statueaza in prima si ultima instanta si prin recursurile declarate impotriva hotararilor TPI. Totodata, ea va examina recursurile exceptionale in interesul legii in cazurile in care TPI statueaza asupra anumitor recursuri declarate impotriva deciziilor camerelor jurisdictionale sau raspunde la chestiunile prejudiciale, si va putea fi sesizata prin recurs al TPI in spetele in care acesta este chemat a statua asupra chestiunilor prejudiciale.

Tratatul de la Nisa aduce modificari majore si asupra structurii, modului de organizare si functionare al CEJ.

Se prevede expres, pentru prima data , obligatia existentei cate unui judecator pentru fiecare stat membru al Uniunii, legiferand astfel practica CEJ. Interesul acestei prevederi izvoraste insa din evolutia planificata de largire a Uniunii , incercandu-se pe aceasta cale evitarea necesitatii unor modificari ulterioare impuse de aderarea unor noi state.

Totodata se stabileste o noua organizare a CEJ, ea statuand acum in camere alcatuite din 3 sau 5 judecatori, sau in marea camera, care va avea 13 membri: presedintele CEJ si presedintii camerelor alcatuite din 5 judecatori si care va fi competenta a statua in cazurile solutionate inainte de CEJ in sedinta plenara. Statutul CEJ poate prevedea pentru anumite cazuri si functionarea CEJ in sedinta plenara, cu participarea tuturor judecatorilor CEJ. Dispare regula ce prevedea interventia de drept a CEJ in forma plenara la interventia unui stat membru sau a unei institutii parte la litigiu, fiind inlocuita cu interventia marii camere prevazuta de art. 16, alin.3 al statutului CEJ.

Numarul avocatilor generali este stabilit la 8, Consiliul putand hotari, in unanimitate, la cererea CEJ, cresterea numarului acestora. Este astfel suprimata dispozitia referitoare la prezenta temporara a unui al noualea avocat general. Referitor la misiunea acestora, se pastreaza prevederile anterioare, cu deosebirea ca acum, din considerente de celeritate a judecarii cauzelor, avocatul general este chemat a pune concluzii doar in anumite cazuri prevazute de statutul CEJ.

Se mentin in continuare cerintele necesare a fi indeplinite pentru numirea judecatorilor si a avocatilor generali, procedura de numire si durata mandatului lor si a presedintelui CEJ . Reinnoirea partiala a judecatorilor si a avocatilor generali are loc tot o data la trei ani, dar textul nu mai precizeaza numarul celor schimbati.

Tratatul de la Nisa aduce modificari majore in reglementarea TPI.



Se prevede astfel ca TPI va cuprinde cel putin cate un judecator pentru fiecare stat membru, numarul lor fiind stabilit de statutul CEJ, care poate statua si asistarea TPI de catre avocati generali. Membrii TPI vor fi alesi dintre persoanele care ofera toate garantiile de independenta si care poseda capacitatea ceruta de exercitarea inaltelor functii jurisdictionale, de catre guvernele statelor membre prin acord comun pentru un mandat de 6 ani. O reinnoire partiala va avea loc la fiecare 3 ani, existand posibilitatea reinvestirii lor.

TPI va stabili un regulament de procedura in acord cu CEJ, care va fi supus aprobarii Consiliului cu o majoritate calificata.

Se arata totodata ca in masura in care statutul CEJ nu prevede altfel, dispozitiile prezentului tratat referitoare la CEJ se vor aplica si TPI.

TPI inceteaza astfel de a mai fi o instanta asociata CEJ. Conform art. 225 pct. 1 TPI va deveni instanta de drept comun pentru judecata in prima instanta a recursurilor vizate de art. 230 ( recursul in anulare), 232 ( recursul in carenta), 235 ( recursul pentru responsabilitate extracontractuala), 236 ( recursul functionarilor), 238 ( recursurile referitoare la contractele incheiate de Comunitate), cu exceptia celor atribuite camerelor jurisdictionale si CEJ ( statutul poate prevedea competenta TPI si asupra altor tipuri de recurs). Hotararile date de TPI referitor la aceste recursuri pot face obiectul unui recurs la CEJ, limitat insa doar la problemele de drept.

Conform art.225 pct. 2 TPI poate totodata judeca recursurile declarate impotriva deciziilor camerelor jurisdictionale create prin punerea in aplicare a art. 225 A ( in prezent TPI indeplineste acest rol doar referitor la camerele de recurs instituite in cadrul Biroului pentru armonizarea pietei interioare). In virtutea acestor noi atributii TPI va deveni, dupa caz, in termenii art. 225 bis, fie un judecator de casare ce va hotari asupra recursurilor, fie o jurisdictie de apel chemata sa controleze deciziile sale in integralitatea lor. Hotararile date de TPI in aceste cazuri pot face in mod exceptional obiectul unei reexaminari a CEJ in conditiile si limitele prevazute de statut, in cazul existentei unui pericol major de afectare a unitatii sau coerentei dreptului comunitar. Conform art. 62 din statutul CEJ, doar primul avocat general are competenta de a propune CEJ o astfel de reexaminare.

In baza acestei propuneri ce trebuie facuta intr-un termen de o luna de la pronuntarea deciziei TPI, CEJ va trebui sa decida , in termen de o luna de la primirea propunerii primului avocat general, daca va avea loc sau nu reexaminarea deciziei. Aceeasi procedura va fi urmata si in cazul reexaminarii exceptionale de catre CEJ a hotararilor date de TPI in recursurile prejudiciale

Pct.3 al art. 225 arata ca TPI este competent pentru rezolvarea chestiunilor prejudiciale ridicate in baza art. 234, in anumite materii specifice determinate de statut. Daca TPI estimeaza necesitatea pronuntarii intr-o speta a unei decizii de principiu susceptibila de a afecta unitatea sau coerenta dreptului comunitar, el poate trimite cauza CEJ pentru a fi rezolvata. Solutiile pronuntate de TPI in chestiunile prejudiciale pot face in mod exceptional obiectul unei reexaminari a CEJ la propunerea primului avocat general al CEJ, in conditiile si limitele stabilite de statut, in cazul in care exista un risc serios de amenintare a unitatii si coerentei dreptului comunitar. Materiile specifice asupra carora TPI va trebui sa se pronunta cu caracter prejudicial nu au fost inca fixate de statutul CEJ, datoria de a face propuneri in acest sens revenindu-i CEJ.

Art.225 A prevede posibilitatea ca, „la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului european si a CEJ , sau la cererea CEJ si dupa consultarea Parlamentului european si a Comisiei, Consiliului sa adopte in unanimitate crearea unor camere jurisdictionale insarcinate cu solutionarea in prima instanta a anumitor categorii de recursuri formulate in materii specifice.



Prin decizia de creare a unei camere jurisdictionale vor fi stabilite si regulile referitoare la compozitia camerei respective si la intinderea competentelor ei.

Deciziile acestor camere jurisdictionale pot fi atacate la TPI cu recurs, limitat insa la probleme de drept, sau ,daca decizia de infiintare a camerei respective o prevede, cu apel referitor si la chestiuni de fapt.

Membrii camerelor jurisdictionale vor fi numiti de Consiliu ( si nu de reprezentantii guvernelor statelor membre) prin hotarari adoptate in unanimitate dintre persoanele care ofera toate garantiile de independenta si care au capacitatea ceruta pentru exercitarea functiilor jurisdictionale.

Fiecare camera jurisdictionala isi va stabili regulamentul de procedura de comun acord cu CEJ, acesta urmand a fi aprobat de Consiliu cu majoritate calificata.

Daca decizia referitoare la crearea unei camere jurisdictionale nu dispune altfel, dispozitiile tratatului referitoare la CEJ si cele ale statutului CEJ se aplica si camerelor jurisdictionale.”

De fapt, prin crearea camerelor jurisdictionale , i se permite Consiliului sa diminueze numarul jurisdictiilor comunitare prin crearea unor jurisdictii specializate pe calea unei proceduri pur institutionale, fara a mai fi necesara o revizuire a tratatului.

Art. 226- 244raman neschimbate.

A fost introdus art. 229 A care prevede posibilitatea ca, „ fara a aduce atingere celorlalte prevederi ale tratatului, la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului european, Consiliul, prin hotarare adoptata in unanimitate, sa dea dispozitii referitoare la atribuirea CEJ de competenta pentru a statua asupra litigiilor legate de aplicarea actelor adoptate pe baza prezentului tratat si care creeaza titluri comunitare de proprietate industriala.” Aceasta dispozitie prevede in mod esential litigiile intre particulari legate de introducerea viitorului brevet comunitar.

Decizia Consiliului va trebui sa urmeze procedurile nationale de ratificare sau de aprobare in functie de prevederile constitutionale ale fiecarei tari.

Art. 245 prevede ca statutul CEJ va fi fixat de un protocol separat, se prevede totodata si posibilitatea modificarii acestuia( cu exceptia titlului I) de catre Consiliu, prin hotarare unanima, la cererea CEJ si dupa consultarea Parlamentului european si a Comisiei, sau la cererea Comisiei, dupa consultarea Parlamentului European si a CEJ.

Se observa astfel ca CEJ a ramas competenta a judeca doar in domeniile deosebit de importante pentru arhitectura constructiei comunitare, singurul tip de recurs propriu-zis lasat in competenta sa fiind recursul pentru nerespectarea obligatiilor.



Joel Rideau, op. cit.. p. 310- 339








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Regimul juridic al bunurilor
Curtea de Justitie a Comunitatilor europene
Protectia tinerilor in munca
Forta juridica a actului administrativ
Prescriptia
Contractul Administrativ
SUBIECTE ACTE DE STARE CIVILA
ACTUL JURIDIC CIVIL





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu