Traficul de influenta

TRAFICUL DE INFLUENTA

Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pt. altul, savarsita de catre o pers. care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra functionarului pt. a-l determina sa faca ori sa nu faca un act de intra in atributiile sale de serviciu.

A. Obiectul infractiunii.

a) Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale a caror normala desfasurare implica combaterea si reprimarea faptelor acelor pers. care, speculand influenta lor pe langa un functionar, creeaza o stare de neincredere in legatura cu corectitudinea functionarului, lasand sa se creada ca acestia ar putea fi corupti si determinati sa faca ori sa nu faca acte ce intra in atributiunile lor de serviciu.

b) Obiectul material - lipseste.

B. Subiectii infractiunii.

a) Subiectul activ al infractiunii poate fi orice pers. care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar.

b) Subiectul pasiv este, in principal, organul de stat, institutia publica sau orice alta pers. juridica in al carui serviciu se gaseste functionarul pt. a carei influentare faptuitorul primeste ori pretinde foloase sau accepta daruri, in secundat functionarul in a carui atributii de serviciu intra efectuarea unui act pt. care este real interesata pers. careia i se promite interventia si asupra caruia fapta arunca suspiciune.

A. Latura obiectiva.

a) Elementul material consta in actiunea de traficare a influentei care se poate realiza prin primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase, ori prin acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, in vederea determinarii unui functionar sa faca, ori sa nu faca un act ce intra in atributiunile sale de serviciu.

b) Cerinte esentiale. 1) faptuitorul sa aiba influenta sau sa lase sa se creada ca are influenta asupra functionarului. 2) faptuitorul sa promita interventia sa pe langa un functionar spre a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu. 3) actiunea ce consta in elementul material al infractiunii sa fie realizata mai inainte ca functionarul pe langa care s-a promis ca se va interveni sa fi indeplinit actul ce constituie obiectul interventiei sau cel mai tarziu in timpul indeplinirii acestuia.

c) Urmarea imediata consta in starea de pericol care se creeaza pt. bunul mers al activitatii unui organ de stat, institutii sau a altei pers. juridice in serviciul careia se afla functionarul vizat de faptuitor, stare de pericol ce decurge fin atingerea adusa creditului moral si social de care trebuie sa se bucure functionarii in exercitarea atributiunilor de serviciu. Legatura de cauzalitate  la infractiunea de trafic de influenta rezulta din materialitatea faptei.

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie este intentia directa.

A. Forme. Desi este posibila tentativa, legiuitorul nu incrimineaza decat forma consumata a infractiunii. Infractiunea de trafic de influenta se consuma in momentul in care faptuitorul, care are sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pretinde sau primeste bani sau alte foloase pt. a-l determina pe acel functionar sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale.

B. Modalitati. Infractiunea poate fi comisa in oricare din urmatoarele modalitati normative: - primirea ori pretinderea de foloase necuvenite; - acceptarea de promisiuni de foloase necuvenite; - acceptarea de daruri.

C. sanctiuni. Pedeapsa principala consta in inchisoare de la 2 la 10 ani. Desi textul nu prevede si ped. complimentara a interzicerii unor drepturi, instanta o poate pronunta in cazul in care durata ped. inchis. stabilite este de cel putin 2 ani si, in raport cu natura si gravitatea infract. cu imprejurarile cauzei si pers. infractorului, o apreciaza ca necesara. Conf. art. 257 alin. 2 coroborat cu art. 256 alin. 2 c.p. banii, valorile sau orice alte bunuri se confisca, iar daca nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata lor prin echivalent. Daca infract. s-a comis in participatie, instanta este obligata, ca in cazul in care bunurile si valorile date nu se mai gasesc, sa stabileasca ce anume bunuri au revenit fiecarui participant si sa-l oblige pe fiecare, separat, la plata echivalentului in bani a acelor bunuri si valori de care a profitat