Creeaza.com - informatii profesionale despre
Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice


Acasa » referate » biologie
Inima (cordul)

Inima (cordul)




Inima (cordul)

Este un organ muscular cavitar, asezat in mediastinul mijlociu din cavitatea toracica, in sacul pericardic. Pericardul este un sac fibro-seros, care adaposteste inima, segmentele initiale ale aortei; trunchiul pulmonar si segmentele terminale ale venelor cave si pulmonare. In structura sa intra: pleura pericardica, pericardul fibros si foita parietala a pericardului seros care la baza pericardului trece pe inima formand epicardul. Intre cele doua foite pericardice seroase se creeaza cavitatea pericardica in care se afla o mica cantitate de lichid pericardic.

Conformati exterioara a inimii

Inima este impartita intr-o jumatate stanga ce cuprinde atriul si ventriculul stang si una dreapta formata din atriul si ventriculul drept. Atriile, sunt dispuse deasupra bazei cordului si auriculele lor inconjoara originea aortei si a trunchiului pulmonar. In atriul stang, se varsa venele pulmonare, iar in cel drept, cele doua vene cave (craniala si caudala), marea vena azygos si vena coronara. Ventriculele, au forma de con turtit bilateral cu varful mai mult sau mai putin ascutit, in functie de specie. Din ventricolul stang, pleaca artera aorta, iar din cele drept trunchiul pulmonar. La exterior, limita dintre atrii si ventricule este data de un sant numit coronar. Planul care trece prin el corespunde bazei cordului, dispozitivelor valvulare, atrio-ventriculare si arteriale. La nivelul trunchiului pulmonar, santul coronar este intrerupt. Masei ventriculare, i se descrie o fata dreapta (atriala), una stanga (auriculara), o margine craniala convexa si alta caudala dreapta sau usor concava. Varful inimii apartine ventriculului stang. Pe fiecare fata a ventriculelor, se afla cate un sant longitudinal (interventriculare, paraconal si subsinusal), care pleaca din santul coronar. Atat in santul coronar cat si in cele longitudinale, sub epicard se afla vasele sanguine, nervii si vasele limfatice ale inimii inglobate intr-o masa variabila de grasime.




Conformatia interioara a inimii

Atriile, sunt despartite intre ele de catre septul interatrial. Atriul drept, este mai spatios si comunica cu ventriculul drept prin orificiul atrio-ventricular drept, iar atriul stang comunica cu ventriculul stang atrio-ventricular stang. Atriul drept, prezinta un relief muscular dorsal pe care se afla sinusul venelor cave in care se deschid aceste vene. Intre deschiderile venelor cave se afla un tubercul intervenos (Lower) ce dirijeaza sangele spre orificiul atrio-ventricular drept. Sub orificiul venei cave caudale, se afla deschiderea sinusului coronar, prevazut cu o valva redusa (Thebesius). De la relieful muscular se evidentiaza muschii pectinati care, mai ales in auricul, formeaza o retea cu ochiuri variabile. Pe septul interatrial se afla fosa ovala, vestigiu al gaurii ovale fetale (Botallo) atriul stang prezinta 5-8 orificii ale venelor pulmonare, dintre care doua sunt mai mari. Fosa ovala si muschii pectinati, au aceleasi caracteristici ca si in atriul drept.

Conformatia interioara a ventriculelor

Ventriculele, comunica, pe de o parte cu atriile prin orificiile atrio-ventriculare, iar pe de alta parte, ventriculul drept cu trunchiul pulmonar, prin orificiul trunchiului pulmonar, iar cel stang cu aorta, prin orificiul aortei. Orificiile atrio-ventriculare, prezinta valve ale caror valvule se deschid in directia ventriculelor, iar orificiile arteriale au valvule in forma de cuiburi de randunica ce se deschid spre interiorul arterelor respective.

Datorita faptului ca septul interventricular este convex, lumenul ventriculului drept sectionat transversal, are forma de secera. Functional, el se imparte intr-un traseu de admisie si altul de expulzie. Primul, pleaca de la orificiul atrio-ventricular drept spre varful inimii, iar al doilea de la varful inimii la conul arterial, in forma de palnie, care se continua cu trunchiul pulmonar. Reliefurile si prelungirile (trabeculele carnoase) musculare se afla numai pe traseul de admisie. Alte cordoane musculare, fac legatura intre septul interventricular si peretele opus lui, apartinand partial sistemului excito-conducator al inimii (trabecula septo-marginala). In interiorul ventriculului drept, se afla trei muschi popilari, dintre care doi sunt plasati pe septul interventricular, iar unul pe peretele opus. De la acestea, pleaca coardele tendinoase in forma de evantai si se insera pe fetele ventriculare ale valvulelor atrio-ventriculare drepte (tricuspida). Valva, are trei varfuri prinse: unul pe septeul interventricular, al doilea pe peretele ventricular opus septului, iar al treilea in unghiul dintre primele doua. Fiecare valva, este atasata de cate doi muschi papilari. Valva trunchiului pulmonar are trei valvule semilunare, fiecare avand la mijlocul marginii libere cate un nodul (Arantius) de consistenta crescuta. In zona acestor valvule, se afla trei dilatatii ale peretelui trunchiului (sinusurile trunchiului pulmonar).

Peretele ventriculului stang, este cam de 2 - 3 ori mai gros decat al celui drept, iar cavitatea sa ajunge pana la varful inimii. Traseul de expulzie, de forma unui canal turtit este orientat spre bulbul aortei, fiind cuprins intre varful septal al valvei atrio-ventriculare stangi si septul interventricular. Varful septal, desparte orificiile aortic si atrio-ventriculare stangi si traseul de admisie, de cel de expulzie. Trabeculele sunt mai putine si plasate spre varful inimii. Trabecula septo marginala divizata in doua se dirijaza spre septul interventricular si bazele celor doi muschi papilari, ambii parietali. Valva atrio-ventriculara stanga (bicuspida), are un varf parietal si unul septal, primind coarde trunchioase de la muschii papilari. Valva aortei din orificiul aortic are trei valvule semilunare. Sinusurile aortei (Valsalva) sunt evidente; din cel drept pleaca artera coronara dreapta, iar din cel stang artera coronara stanga.

Structura inimii



De la interior spre exterior, peretii inimii sunt formati din: endocard, miocard, epicard, vase si nervi.

Endocardul, inveleste interiorul inimii si se continua cu tunica interna a vaselor sanguine. Ea este o membrana neteda, lucioasa si transparenta, formata dintr-un endoteliu cu celule poligonale turtite, asezat pe un strat conjunctivo-elastic. El nu este vascularizat dar este bogat in terminatiuni nervoase si vase limfatice.

Miocardul, este format dintr-un schelet fibros si fibre musculare cardiace. Scheletul fibros, este reprezentat de patru inele dispuse in jurul orificiilor de la baza masei ventriculare. Inelele arteriale, leaga aorta si trunchiul pulmonar de ventricul si ofera insertie valvulelor semilunare; inele atrio-ventriculare ofera insertie musculaturii si valvulelor bicuspida si tricuspuda. In inelul aortei, dispus central, se afla doi nuclei cartilaginosi (in dreapta si in stanga) care la unele animale se osifica formand oasele cardiace, care la bovine sunt persistente. Fibrele musculare, pleaca de pe inelele fibroase, formand peretii atriilor si ventriculelor. Exista fibre proprii fiecarui compartiment si fibre comune ale atriilor si ventriculelor; musculatura atriilor fiind complet separata de cea a ventriculelor. Stratul profund de fibre musculare, formeaza accidentele de relief din interiorul cordului.

Epicardul, este dat de foita viscerala a pericardului seros.

Sistemul excito-conducator al inimii este format de miocardul de tip embrionar (tesut nodal) grupat in: nodulul sino-atrial (Keith-Flach); nodulul atrio-ventricular (Aschoff-Tawara) si fasciculul atrio-ventricular (His) acre se divide in doua ramuri (stanga si dreapta) ce vin in legatura cu reteaua Purkinje, alcatuita din asociatii celulare caracteristice. El se contracta in mod automat si ritmic si face legatura morfo-functionala intre musculatura atriala si cea ventriculara, putand functiona independent de sistemul nervos vegetativ. Topografic, nodulul sino-atrial, este dispus la varsarea venelor cave in atriul drept. Nodulul atrio-ventricular, se afla in septul interatrial, la nivelul planseului atriului drept. Fasciculul atrio-ventricular, este un cordon rotunjit sau aplatizat ce pleaca de la nodulul atrio-ventricular pana la insertia varfului septal al valvei tricuspide unde devine subendocardic, ajunge la extremitatea proximala a septului interventricular, unde se bifurca in ramura stanga si dreapta. Nervii cardiaci simpatici (cardio-accelaratori) provin de la segmentele medulare T1-T4 (T5), iar cei parasimpatici (cardio-moderatori), de la nervii vagi.

Vascularizatia arteriala, este data de cele doua coronare, iar venele se varsa direct in atrii (cele mici) sau prin intermediul sinusului coronar de pe fata dreapta a inimii.

Inima la pasari

Este asezata in compartimentul medio-ventral al cavitatii toracice, cu marele ax dirijat caudo-ventral si usor la dreapta. Santurile longitudinale, sunt abia schitate. In atriul drept se varsa trei vene cave (doua craniale si una caudala). Septul interatrial, este subtire si fara fosa ovala. Orificiul venei cave caudale, are o valva formata din doua pliuri musculare. Orificiul atrio-ventricular drept, este semilunar, marginit lateral de un burelet muscular triunghiular atasat arciform de sept. Atriul stang, este circumscris de o valva musculara semilunara.








Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




REGIUNI ANATOMICE
Increngatura Arthropoda
Inmultire vegetativa
Venele
MEMBRANA CELULARA – ACTIVITAȚI FIZIOLOGICE ȘI IMPORTANTA IN TRANSPORTUL IONILOR ȘI AL MOLECULELOR MICI
REFERAT BIOLOGIE ANIMALA - DIVERSITATEA ECOLOGICA A PESTILOR
CAVITATILE TORACICA SI ABDOMINALA
PULMONII





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu