REFERAT BIOLOGIE ANIMALA

DIVERSITATEA ECOLOGICA A PESTILOR

Dupa mediul lor de viata pestii pot fi grupati in pesti de apa dulce,pesti de apa salmastra si pesti marini.Aceasta clasificare ecologica nu se suprapune clasificarii filogenetice.Pestii de apa dulce pot fi grupati si ei in pesti de apa curgatoare sau reofili si pesti de apa stagnanta sau stagnofili.Intre aceste doua grupe exista forme de trecere.

Conditiile de mediu variaza mult in apele curgatoare,de la izvoare pana la varsare,in functie de viteza curentului,de natura fundului apei,de temperatura,gradul de oxigenare,de prezenta sau absenta vegetatiei.In functie de conditiile de mediu se schimba si componenta faunei de pesti.Dupa speciile care domina in fiecare habitat se disting cinci zone ecologice in cazul riurilor mari :zona pastravului, a lipanului si moioagei, a scobarului, a mrenei, a crapului.

1.Zona pastravului, cuprinde partea cea mai superioara a raurilor, incepand de la izvoare.Se caracterizeaza prin ape torenticole, cu cascade, limpezi, saturate in oxigen, cu temperaturi scazute si cu variatii mici de la vara la iarna.Aceasta zona este populata de putine specii de pesti.Specia dominanta,indicatoare,este Salmo trutta fario, pastravul indigen.Se mai intalnesc in aceasta zona :zglavoci-Cottus gobio, Cottus poecilopus, boisteanul-Phoxinus phoxinus, fantanelul-Salvelinus fontinalis..In partea din aval a zonei patrund specii caracteristice zonei lipanului si moioagei.

2.Zona lipanului si moioagei este partea de rau ce urmeaza imediat in avalul zonei pastravului.Se caracterizeaza prin debitul mai mare al apei, curentul mai putin rapid, fara cascade, fundul pietros.Apa este clara,saturata in oxigen, cu oscilatii termice mai mari de la vara la iarna.Speciile dominante,indicatoare, sunt :lipanul-Thymallus thymallus, si moioaga sau mreana de munte-Barbus meridionalis peteny.Moioaga este prezenta in toate raurile, lipanul nu se intalneste decat in raurile mari.In partea din amonte a zonei patrund specii din zona pastravului,ca :boistean,pastrav,zglavoci.Se mai intalnesc in aceasta zona :obletele sau bledita-Alburnoides bipunctatus, porcusorul-Gobius uranoscopus frici, nisiparita-Cobitis romanica,zvarluga-Cobitis aurata.In partea din aval patrund specii din zona scobarului :scobarul-Chondrostoma nasus, cleanul-Leuciscus cephalus, mreana-Barbus barbus.Sunt limitate in aceasta zona speciile :lostrita-Hucho hucho in Viseu, Bistrita moldoveneasca, cleanul dungat-Leuciscus souffia agassizi in Maramures, aspretele-Romanichthys valsanicola, in Arges.

3.Zona scobarului este reprezentata prin partea coliniara a raurilor mari.Este caracterizata prin ape mai tulburi, cu fund pietros, prundos, argilos si uneori chiar malos.Oscilatiile termice de la vara la iarna sunt mai mari.Pietrele sunt acoperite de3 o bioderma groasa.Specia dominanta, indicatoare ,este scobarul-Chondrostoma nasus.Alte specii intalnite in zona sunt :cleanul, mreana,morunasul-Vimba vimba-in anumite rauri.

In partea din amonte a zonei patrunde moioaga, zglavocul, boisteanul, bledita, porcusorul, zvarluga.In unele rauri se mai intalnesc :mihaltul-Lota lota, fusarul-Aspro streber, boarta-Rhodeus sericeus si mai rar bibanul-Perca fluviatilis, rasparul-Acerina schraetser si babusca-Rutilus rutilus.

4.Zona mrenei, cuprinde partea de ses a raurilor mari, cu fundul nisipos si mobil,mai rar prundos, argilos.Apa este tulbure.Oscilatiile de temperatura de la vara la iarna sunt mari.Debitul apei scade mult vara.Specia dominanta, indicatoare este mreana-Barbus barbus.In partea de amonte a zonei apar speciile zonei anterioare :scobarul,morunasul,mihaltul.In partea de aval a zonei patrund specii din zona crapului :crapul-Cyprinus carpio, platica-Abramis brama, babusca-Rutilus rutilus, ghibortul-Acerina cernua, bibanul soare-Lepomis gibbosus, zvarluga-Cobitis taenia, avatul-Aspius aspius, somnul pitic-Ictalurus nebulosus.

5.Zona crapului cuprinde zona terminala a raurilor mari,Dunarea si baltile ei.Aceasta zona se caracterizeaza prin apa adanca si tulbure, curs lent fund nisipos, malos sau argilos.Specia dominanta este crapul-Cyprinus carpio.Numarul speciilor din aceasta zona este mare :ciprinide,siluride,esocide,percide.

Intre Dunare si balti are loc un schimb permanent de pesti.In Dunare migreaza si specii marine(migratori anadromi)pentru reproducere,cum sunt storionii, scrumbia de Dunare-Alosa pontica,gingirica-Clupeonella cultiventris.

Baltile si lacurile interioare au o fauna stagnofilaq alcatuita din specii pe care le intalnim in zona crapului si in baltile Dunarii.

Pestii de apa salmastra ii intalnim in complexul Razim-Sinoe, cu ape salmastre.Deoarece in mare parte apa este dulce intalnim in acest complex de lacuri litorale specii ce traiesc si in baltile Dunarii.Se mai intalnesc aici specii marine de guvizi,alose,chefali,aterine,cambule.In Razim este dominant crapul,salaul,in Sinoe predomina chefalii.

Pestii marini sunt mult mai numerosi si mai variati ca forma si fel de viata deoarece marea ofera o diversitate mai mare de habitaturi.Din punct de vedere ecologic se disting mai multe zone ecologice cu conditii de viata caracteristice.

Zona de litoral situata in imediata vecinatate a tarmurilor.Este zona apelor de coasta cuprinsa pana la 40 m profunzime.Aportul de apa dulce poate fi uneori insemnat,iar variatiile de temperatura sunt evidente.Lumina patrunde din plin si vegetatia se dezvolta bine.Se formeaza un covor de alge.Din cauza valurilor apa este agitata , dar si bine oxigenata.Toti pestii de litoral sunt de talie mica si duc o existenta sedentara.Traind intr-o zona restransa deplasarile lor sunt limitate.In aceasta zona traiesc specii de cotide,pesti cu gura mare,inarmata cu dinti numerosi si ascutiti,capul prevazut cu tot felul de excrescente,spini,pectoralele foarte mari.Se mai intalnesc bleniide cu corpul comprimat lateral, singnatide cu corpul alungit,reusind sa se strecoare printre alge.Forma si culoarea le permiter sa fie confundate cu algele.Aceasta disimulare este accentuata la unele forme exotice la care corpul si inotatoarele au apendici foliacei,ramificati imitand bine algele printre care traiesc.Dragonii prefera fundurile nisipoase unde se afunda lasand descoperita doar partea anterioara a capului.Gobiidele dispun de un organ de fixare ca adaptare la agitatia valurilor.Coloratia este aproape intotdeauna amornizata cu cea a mediului,ceea ce favorizeaza protejarea indivizilor in apele clare ale acestei zone.Numai in perioada de reproducere masculii au culori mai vii.Majoritatea pestilor litorali sunt carnivori, dar exista si specii fitifage ce se hranesc pe seama covorului de alge.

Deasupra platformei continentale,de la zona litorala pana la o adancime de 200-300 m se intalnesc 2 tipuri de habitat :zona neritica si zona benthica.

Zona neritica,este la suprafata marii si este populata de pesti cartilaginosi(Squalus,Scyliorhinus)cat si de pesti ososi(Merlangus,Merlucius,Serranus).Ei traiesc in carduri,forma lor variaza,unii sunt comprimati lateral, sau iau forma de pangliica, altii devin greoi din cauza placilor osoase.In general predomina culoarea gris au roscata,dar exista si specii mai viu colorate cum sunt pestii care traiesc in mari calde cu recifi de corali.Se reproduc in plina mare,ponta este plutitoare.

Zona benthica este populata de selacieni(Squatina,Raja,Dasyatis,Torpedo)si multi teleostei(Scophthalmus,Pleuronectes,Solea,Lophius,Conger,Muraena).Pestii din aceasta zona au corpul comprimat lateral sau dorso-ventral.Inotul lor nu este rapid,se misca pe distante mici si pe fundul apei.Majoritatea speciilor din aceasta cauza sunt carnivore.Unele dispun de dispozitive de a atrage prada,altele au spini in legatura cu glande veninoase,organe electrice,dinti puternici.Au o coloratie homocroma si unele dintre specii isi armonozeaza culoare cu cea a mediului intr-un anumit moment.

Zona pelagica se intinde in plina mare,de la platoul continental in larg.Pestii pelagici populeaza straturile superficiale si nu se apropie decat temporar de coaste,in momentul reproducerii.Aceasta zona ofera conditii diferite de luminozitate,temperatura,salinitate.Majoritatea speciilor pelagice manifesta exigente pentru temperatura si salinitate.Iarna parasesc apele reci,septentrionale,migrand catre sud.Primavara parasesc apele tropicale calde si puternic sarate si inainteaza spre ape mai reci.Majoritatea speciilor sunt pesti buni innotatori(nectonici),putini sunt planctonici(in stadiu de larva).Exista si forme aberante,ca un disc enorm(Mola Mola)sau o panglica lunga de 10 metri(Regalecus Glesne).Pestii pelagici mai sunt numiti si pesti albastri deoarece au spatele cu o tenta albastruie-verzuie si abdomenul alb sua argintiu.Se hranesc cu planctoni.In perioada de reproducere se strang in bancuri ce concentreaza un numar considerabil de indivizi.Ei se deplaseaza spre locuri potrivite pentru depunerea pontei.Heringi(Clupea Harengus)migreaza din larg catre coaste in carduri de milioane de inidivizi.In apropierea coastelor depun ponta care este mai grea decat apa si cade catre funi.La majoritatea speciilor ponta este flotanta.

Zona abisala.Cuprinde paturile profunde ale apei,sub 200 de metri adancime.In aceasta zona luminozitatea este redusa sau dispare total.Se caracterizeaza prin lipsa vegetatiei.Hrana este mai putin abundenta.Temperatura este scazuta,presiunea creste.Pestii abisali au forme variate si ciudate :globul oase,comprimate,filamentoase.Coloritul este rosu,violet sau brun la majoritatea speciilor.Multe dintre aceste specii au organe luminoase.Ochii pot fi foarte dezvoltati,gura enorma,stomacul dilatabil permitand inghitirea unor prazi mari.Apa Marii Negre prezinta o stratificare speciala unica in felul ei.Apa dulce a fluviilor care se varsa in mare aluneca la suprafata formand o patura subtire.Apa din Marea Mediterana patrunde in bazinul Marii Negre prin Bosfor,sub forma unui curent de adancime.Acest curent are o apa mult mai salina decat in paturile superficiale.Patura superficiala de apa indulcita este mai usoara decat paturile mai profunde ale Marii Negre ;ia joaca un rol izolator impiedicand aerarea la adancime.Absenta oxigenului favorizeaza dezvoltarea bacteriilor anaerobe.In Marea Neagra fauna pelagica este mai bine reprezentata decat cea bentica.Densitatea organismelor din Marea Neagra creste prin patrunderea temporara a unor specii care sunt atrase de hrana abundenta de aici.Apoi acestea se retrag in Marea Mediterana unde se reproduc.Asa este cazul si al unor specii de pesti care migreaza regulat in Marea Neagra.Dintre acestea fuc parte :Scumbia albastra,palamida.

Bibliografie :

Ceuca, T., Valenciuc, N., Popescu, Alexandrina, Zoologia vertebratelor,curs, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993

Feider, Z., Grossu, Al., Gyuko, St., Pop, V., Zoologia vertebratelor,curs, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976

Ionescu, V., Vertebratele din Romania, Bucuresti, 1968