Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » biologie
SISTEMUL MUSCULAR

SISTEMUL MUSCULAR


SISTEMUL MUSCULAR

Muschii sunt organele active ale miscarii, contribuind la realizarea

formei generale a corpului si la mentinerea pozitiei verticale. Aceste roluri apartin musculaturii scheletice (somatice), care este alcatuita din tesut muscular striat.

Forma muschilor este variabila:

muschi cu aspect fusiform (biceps, triceps)



in forma de trapez (muschiul trapez)

tendoane

 
patrulatera (muschiul marele dorsal)

triunghiulara (muschiul piramidal al abdomenului)

circulara (orbicularul buzelor si al pleoapelor, sfincterele)


Dupa dimensiunea care predomina, muschii pot fi:

lati (muschii din peretele abdomenului)

lungi (muschii bratului, antebratului, coapsei, gambei)

scurti (muschi de la antebrat etc)

Dupa numarul capetelor cu care se insera pe os, muschii pot fi:

Muschi biceps brahial

 
cu un singur capat (muschii pielosi au un capat care se insera pe os, celalalt

se insera pe piele)

cu 2 capete (bicepsul)

cu 3 capete (tricepsul)

cu 4 capete (cvadricepsul)

Structura muschiului

Muschii scheletici au o portiune centrala, musculara, numita corpul muschiului si 2 extremitati numite tendoane, formate din tesut fibros, de culoare alb-sidefie. Prin intermediul tendoanelor, muschiul se prinde de os. Corpul muschiului este format din fibre musculare striate, a caror lungime depinde de lungimea muschiului. Fibrele sunt grupate in fascicule. La exterior, muschiul este invelit de o fascie conjunctiva.

tendon

os

fascie conjunctiva

 

Fibre musculare grupate in fascicule

 

  • Muschii scheletici se contracta voluntar, dependent de vointa noastra.
  • Muschii netezi se contracta involuntar.
  • Muschiul cardiac se contracta involuntar.

trapez

marele dorsal

dintat anterior

oblic abdominal

drept abdominal

tensor al fasciei lata

iliopsoas

pectineu

adductor lung

drept lateral

extensor al degetelor

tibial anterior

 


frontal

zigomatic

maseter

Sternocleidomastoidian

deltoid

marele pectoral

biceps brahial

brahioradial

gracilis

croitor

drept medial

gastrocnemian

solear

 


Sternocleidomastoidian

Trapez

Deltoid

Triceps brahial

Biceps femural

Semitendinos

Semimembranos

Gastrocnemian

Tendonul calcanean

(tendonul lui Achile)

 

Temporal

Occipital

Romboid

Mare abdominal

Oblic abdominal extern

Gluteu (fesier) mijlociu

Gluteu (fesier) mare

Mare adductor

Drept lateral

Solear

 


PRINCIPALELE GRUPE DE MUSCHI SCHELETICI (SOMATICI)

MUSCHII CAPULUI

Sunt grupati in muschi ai mimicii (care prin contractia lor, determina diferite expresii ale fetei) si muschi masticatori (care intervin in actul masticatiei)

Muschii mimicii

Se mai numesc si muschi cutanati, deoarece unul din capetele lor se prinde pe piele. Sunt grupati in jurul orificiilor orbitare, auditive, nazal si bucal. Sunt inervati de catre nervul facial.

in jurul orificiilor orbitare: muschiul frontal (care increteste pielea fruntii), muschiul intersprancenos (situat deasupra varfului piramidei nazale), muschiul orbicular al pleoapelor, cu fibre circulare.

In jurul orificiilor nazale: muschii constrictori si dilatatori ai narinelor (fibre circulare)

In jurul orificiului bucal: muschiul orbicular al gurii (fibre circulare)

La nivelul obrazului: muschii mare si mic zigomatic (care se indreapta spre comisura buzelor) si muschiul buccinator (dezvoltat la suflatori).

La nivelul barbiei: muschiul mental.

Muschii masticatori

Intervin in masticatie. Se insera cu un capat pe oasele bazei craniului, iar cu celalalt pe mandibula. Au rol in ridicarea mandibulei, in miscarea aterioara si posterioara a acesteia.

muschii temporali

muschii maseteri

muschii pterigoidieni (laterali si mediali)

miscarea de coborare a mandibulei este efectuata de muschii suprahioidieni.


Nazal

Zigomatic mic

Zigomatic mare

Constrictor/dilatator al narinelor

Orbicularul gurii

Mental

Pielos al gatului

 

Temporal

Intersprancenos

Orbicular al pleoapelor

Buccinator

Maseter

Sternocleidomastoidian

 



 

 

Diferite expresii ale fetei, produse prin contractia muschilor mimicii

MUSCHII GATULUI

imediat sub piele se afla muschiul pielos al gatului, care increteste pielea gatului

urmeaza muschiul sternocleidomastoidian, care are 3 capete de insertie (pe stern, clavicula, mastoida)

muschi hioidieni (suprahioidieni si subhioidieni)

mai profund se afla muschii scaleni (intinsi de la vertebrele cervicale la primele coaste)

cel mai profund se afla muschii prevertebrali (inaintea coloanei vertebrale)

Sternocleidomastoidian

scaleni

 

hoidieni

 

MUSCHII TRUNCHIULUI

Se grupeaza in: muschi ai spatelui si ai cefei, muschi antero-laterali ai toracelui, muschi antero-laterali ai abdomenului.

Muschii spatelui si ai cefei

  1. In plan superficial se gasesc: muschii trapezi (mentin pozitia verticala a capului, ridica si apropie omoplatii), marii dorsali (apropie bratul de corp- adductia bratului -si ajuta la catarare).
  2. Sub acesti muschi se afla muschii care se prind de omoplat (cei 2 muschi romboizi si ridicatorul omoplatului). Sub ei se afla dintatul posterosuperior (care ridica primele 4 coaste) si dintatul posteroinferior (care coboara ultimele 4 coaste). Acesti muschi se mai numesc muschi respiratori accesori.
  3. In planul cel mai profund se afla muschii jgheaburilor vertebrale, care au rolul de a mentine coloana vertebrala in pozitie verticala.

Trapez

Mare dorsal

 


Ridicatorul omoplatului

Romboid

Dintat posteroinferior

 

Muschii antero-laterali ai toracelui

in partea anterioara a toracelui se gasesc cei 2 muschi pectorali (marele si micul pectoral). Marele pectoral are forma triunghiulara, cu baza spre stern si varful spre humerus. Prin contractie, acest muschi apropie bratul de trunchi (adductie) si il roteste inauntru.. Sub marele pectoral se afla micul pectoral. Ambii pectorali intervin si in inspiratia fortata. Mai profund se afla dintatul mare.

In spatiile intercostale sunt situati muschii intercostali externi, care intervin in inspiratie si muschii intercostali interni, care intervin in expiratie.

La baza cutiei toracice se afla diafragma, un muschi lat care separa cutia toracica de cavitatea abdominala. Este cel mai puternic muschi inspirator. Prezinta in centru o portiune fibroasa numita centru frenic, care joaca rol de tendon central. Diafragma este strabatuta de o serie de formatiuni: esofag, nervii vagi, aorta, vena cava inferioara si canalul toracic

Muschii antero-laterali ai abdomenului

sunt muschi lati

de o parte si de alta a liniei mediane se afla muschii drepti abdominali, care se intind de la simfiza pubiana pana la apendicele xifoid si cartilajele coastelor 5, 6 si 7. Lateral se afla oblicul extern, oblicul intern si transversul abdomenului. Toti acesti trei muschi sunt carnosi in partea posterioara, iar anterior se continua cu aponevroze, care formeaza o teaca a muschiului drept abdominal. Aceste aponevroze formeaza pe linia mediana, linia alba. Prin contractia lor, muschii abdominali cresc presiunea in abdomen, facilitand voma, expiratia, eliminarea urinii (mictiunea) si a materiilor fecale (defecatia).

In partea posterioara a abdomenului se afla muschiul psoas si patrat lombar. Pe acesti muschi se afla fata posterioara a rinichilor.

Micul pectoral

Dintatul mare

Intercostal extern

Intercostal intern

Oblic abdominal intern

Drept abdominal

Transversul abdominal

 

Marele pectoral

Oblic abdominal extern

 

MUSCHII MEMBRELOR SUPERIOARE

in jurul articulatiei scapulo-humerale se grupeaza muschi care actioneaza asupra bratului. Muschiul deltoid, aflat imediat sub piele, ridica membrul superior pana la orizontala (abductia bratului)

la nivelul bratului se disting muschi anteriori si posteriori: muschii anteriori sunt bicepsul, muschiul brahial (ambii au rol in flexia antebratului pe brat) si coracobrahialul (are rol in extensia antebratului pe brat). Posterior se afla muschiul triceps (rol in extensia antebratului pe brat)

la nivelul antebratului exista muschi ai lojei anterioare si ai lojei posterio-laterale. In loja anterioara exista muschi flexori ai mainii, ai degetelor si pronatori. In loja postero-laterala se afla muschi extensori ai mainii, degetelor si supinatori

pe oasele carpiene si metacarpiene se prind o serie de muschi scurti, grupati in 3 loji: loja laterala (tenara) cuprinde muschi ce actioneaza asupra policelui. Loja mijlocie cuprinde muschi interososi, iar loja mediala (hipotenara) cuprinde muschi ce actioneaza asupra degetului mic. Acesti muschi scurti apropie sau indeparteaza degetele si le flexeaza.


Biceps

Brahial

 

Deltoid

Triceps

 


Supinator

Extensori ai mainii

Extensori ai degetelor

 
 

Pronatori

Flexori ai mainii

Flexori ai degetelor

Muschi interososi

 
 

MUSCHII MEMBRELOR INFERIOARE

in jurul articulatiei coxofemurale se afla cei 3 muschi fesieri sau glutei (mare, mijlociu si mic). Au rol de a mentine pozitia verticala acorpului si de miscare a membrului inferior. Sub fesieri se afla muschii obturator intern si extern, precum si muschiul piriform

la coapsa, muschii sunt grupati in loja antero-mediala si loja posterioara. In loja anterioara se afla muschiul croitor, care strabate coapsa in diagonala. El este flexor al gambei pe coapsa si al coapsei pe bazin. Sub el se gaseste muschiul cvadriceps, care are 4 capete de origine: unul vine de la oasele bazinului si se numeste drept femural, iar celelalte 3 capete (vast medial, intermediar si lateral) isi au originea pe femur. Acest muschi este cel mai puternic extensor la gambei si flexor al coapsei pe bazin. In tendonul cvadricepsului se afla rotula. Cel mai profund muschi din loja anterioara este muschiul pectineu, care flexeaza coapsa pe bazin. In partea mediala a coapsei se afla cei 3 muschi adductori (mare, mic si lung) si dreptul medial. Prin contractia lor, acesti muschi apropie coapsele intre ele. In loja posterioara se afla bicepsul femural, semitendinosul si semimembranosul. Toti sunt flexori ai gambei pe coapsa

muschii gambei sunt grupati intr-o loja antero-laterala si o loja posterioara. In loja antero-laterala sunt muschi extensori ai degetelor, care fac in acelasi timp flexia piciorului pe gamba si pronatia piciorului. In loja posterioara se gaseste, in plan superficial, muschiul triceps sural (alcatuit din gemenul medial si lateral si din solear). Tricepsul se continua cu tendonul lui Achile, care se insera pe osul calcaneu. Tricepsul sural este un extensor al piciorului pe gamba, cu rol important in mers si in statiunea verticala. El ridica piciorul pe varful degetelor. Mai profund se afla muschi care fac flexia degetelor, extensia piciorului si miscarea de supinatie

planta (fata cu care piciorul se sprijina de sol) poseda muschi scurti, dispusi in 3 loji: loja interna, externa si mijlocie. Loja interna cuprinde muschi care actioneaza asupra halucelui. Muschii scurti din cele 3 loji fac flexia degetelor. Extensia degetelor este facuta de un muschi situat pe fata dorsala a piciorului

Adductor mare

Adductor lung

Semimembranos

Semitendinos

Biceps femural


 

Pectineu

Croitor

Cvadriceps

 

Gluteu mediu

Piriform

 

Gluteu mare

 
 

Gemen (gastrocnemian) lateral

Tendonul lui Achile

Calcaneu

 

Gemen (gastrocnemian) medial

Solear

 

Rotula (patela)

Muschi extensori ai degetelor

 

Extensori ai degetelor

 

Flexori ai degetului mic

Flexori ai degetelor II-IV

 

Flexor al halucelui

 





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului

Arterele
Biologie animala - Notiuni introductive
Histologia
STOMACUL (VENTRICULUS GASTER)
Bazinul osos si mobilul fetal
MEMBRANA CELULARA
LOCUL, IMPORTANTA SI PERSPECTIVELE DOMENIULUI CULTURII DE CELULE ANIMALE IN CADRUL BIOTEHNOLOGIILOR MODERNE
Fuziunea membrane ovocitara- spermatozoid

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu