Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » biologie
Sistemul tegumentar

Sistemul tegumentar



SISTEMUL TEGUMENTAR

Sistemul tegumentar este format din piele si anexele sale glandulare (sudoripare, sebacee si mamare) si cornoase (firul de par si unghia).

Dezvoltarea embrionara. Primordiul epidermului este format dintr-un strat de celule ectodermice. Acestea prolifereaza si formeaza un al doilea strat numit periderm in care celulele sunt aplatizate. Celulele care se elimina formeaza vernix caseosa, o substanta grasa care contine sebuum si protejeaza pielea fatului de lichidul amniotic care contine urina.

Stratul bazal va deveni strat germinativ si prin proliferarea celulelor sale va forma numeroase ridicaturi la limita cu dermul numite creste epidermice.

In timpul perioadei fetale timpurii celulele din crestele neurale se diferentiaza in melanoblaste si migreaza la jonctiunea dermoepidermica unde se diferentiaza in melanocite.

Derma deriva din mezodermul de sub ectoderm. Majoritatea mezenchimului care se diferentiaza in tesut conjunctiv are originea in stratul somatic al mezodermului lateral, iar o alta parte in dermatoamele somitelor. Pe masura diferentierii dermei aceasta prolifereaza in crestele papilare.



In piele se dezvolta doua tipuri de glande: sebacee si sudoripare.

Glandele sebacee se dezvolta in majoritate ca muguri in jurul tecilor epiteliale ale radacinii firului de par. Glandele sudoripare se dezvolta in majoritate ca invaginari compacte ale epidermului in mezenchimul subiacent. Firul de par isi incepe dezvoltarea devreme in perioada fetala, insa devine vizibil dupa douazeci de saptamani.

Primele fire de par care apar se numesc lanugo si sunt inlocuite in perioada perinatala de fire de par mai tari. Acest par este inlocuit in regiunile axilare si pubiana de fire de par definitive. Din mezenchimul inconjurator se diferentiaza si muschiul erector al firului de par.

Unghiile isi incep dezvoltarea in saptamana a zecea. Primordiile unghiilor apar ca ingrosari ale epidermei din varful degetului. Mai tarziu ele migreaza spre regiunea dorsala a degetului.

Functii. Pielea este organul care formeaza invelisul extern al corpului cu functie de protectie, termoreglare, metabolica si imunitara. Pielea este formata din epiderm si derm.

Structura epidermului

Epidermul este format dintr-un epiteliu pluristratificat pavimentos cheratinizat.

strat cornos

strat granular

strat spinocelular

strat bazal

membrana bazala

 

celula Langerhans

melanozomi

melanocit

  Populatia celulara cea mai numeroasa in epiteliul stratificat pavimentos este cheratinocitul (fig.89).

Fig. 89 Epidermul, schema

In epiderm linia celulara care duce la diferentierea cheratinocitelor formeaza cinci straturi celulare:

1. stratul bazal (germinativ sau Malpighi) este situat pe membrana bazala cu grade diferite de ondulare, dupa regiunea corpului. Membrana bazala formeaza creste papilare, in care patrunde tesutul conjunctiv din derm sub forma de papile dermice. Pe suprafata degetelor crestele papilare formeaza desene caracteristice fiecarui individ, care prin imprimare pe un suport moale dau amprentele digitare

Stratul bazal este format in principal din doua tipuri celulare, care se diferentiaza greu in microscopia optica: celulele “steam” care se divid activ si celulele care se vor diferentia in cheratinocite.

In structura stratului bazal se dispun si alte tipuri celulare. Melanocitele sunt celule mari cu corpul situat in stratul bazal si prelungirile printre celulele celorlalte straturi epiteliale. Produc melanina pe care o cedeaza sub forma unor vezicule numite melanozomi celulelor epidermice din alte straturi. Prin bronzare marirea cantitatii de pigment din piele, corpul apara AND-ul de actiunea distructiva a razelor ultraviolete.

Melanocitele sunt celule mari, cu origine neuroectodermicacare in timpul dezvoltarii au migrat in stratul bazal al epidermei. Culoarea pielii este datorata actiunii a trei factori: culoarea mostenita a pielii este galbuie datorita pigmentilor carotenoizi din grasimea subcutanata; concentratia si starea de oxigenare a hemoglobinei, cat si prezenta unor alti pigmenti, cum ar fi pigmentii bilari, prezenti in sange; prezenta melaninei, a carei cantitate variaza de la un individ la altul, de la o rasa la alta.

Celulele Merkel au legaturi cu terminatiile nervoase libere si apartin sistemului APUD (amino precursor uptake and decarboxilation). Sunt greu detectabile in microscopia optica.

2. stratul spinos este format din celule mari poliedrice. Celulele adera prin numerosi desmozomi, la care legaturile cu tonofibrilele citoplasmatice devin vizibile prin contractia citoplasmei in timpul fixarii. Aceasta face ca celulele sa prezinte marginal numerosi spinisori, de unde si numele stratului de strat spinos. In stratul spinos se gasesc si alte tipuri celulare. Celulele Langerhans provin din maduva rosie si sunt celule ale sistemului imun cu rol in detectarea antigenilor straini.

3.stratul granular este format din celule alungite cu numeroase granulatii de cheratohialina intens bazofile care mascheaza tonofilamentele.

Cheratinizarea celulelor epiteliale se poate explica prin unirea elementelor granulare cu fibrilele celulare. In celulele stratului granular se secreta si glicoproteine care vor servi ca substanta cement intercelulara, principalul element impermeabil din epiderm si ca loc de pastrare a substantelor grase. Celulele externe ale stratului celular se gasesc in faza de moarte celulara apoptotica, datorata degradarii celulare prin actiunea radicalilor liberi si ruperea lizozomilor.

4.stratul lucid se poate observa numai in zonele in care pielea este foarte groasa (talpa piciorului). Acest strat este format din cateva randuri de celule clare, eozinofile, puternic aplatizate, anucleate care contin eleidina.

5.stratul cornos este format din cateva randuri de celule latite, anucleate pline cu cheratina. Spre suprafata epidermului celulele isi pierd legaturile desmozomale si se desprind in grupe (solzi). Dezvoltarea celulelor in acest strat reprezinta programul genetic al celulei, adaptat la conditiile de hrana pe care le au.



Structura dermului

Dermul este format din tesut conjunctiv structurat in doua zone:

1. dermul papilar imediat sub epiderm format din tesut conjunctiv lax. Membrana bazala a epiteliului este cutata sau foarte cutata. Tesutul conjunctiv patrunde in cutele membranei bazale si formeaza papilele dermice. In aceasta zona dermul se numeste derm papilar.

2. dermul profund este format din tesut conjunctiv dens, bogat in vase de sange si terminatii ale fibrelor nervoase din nervii periferici.

Terminatiile nervoase din piele sunt de mai multe tipuri libere si incapsulate.

Amprentele digitale reprezinta impresiuni ale pielii de pe suprafata degetelor, a mainii sau labii piciorului. Ele sunt caracteristice fiecarui om si reprezinta exteriorizarea crestelor papilare din derm.

Amprentele digitale se obtin prin apasarea suprafetelor moi (ex. plastelina) sau a hartiei, fie prin urma lasata in mod natural de glandele sebacee sau dupa ce pe suprafata de amprentat s-a depus un pigment (ex. cerneala). Se folosesc identificarea persoanelor.

Pielea are variatii de structura in functie de regiunea corpului considerata. Principalele diferente constau in grosimea epidermei, marimea densitatea sau starea de activitate a foliculilor pilosi, natura si densitatea glandelor sudoripare si a receptorilor senzitivi.

Astfel pielea scalpului este robusta, datorita unui derm bogat in fibre de colagen si a numerosilor foliculi pilosi. Pielea axilelor si a regiunii pubiene contine putini foliculi pilosi, orientai oblic si curbati, glandele sudoripare apocrine sunt abundente.

Vascularizatia pielii trebuie sa satisfaca unele cerinte ale functionarii organului ca: nutritia pielii si a apendicilor, aflux crescut de singe din perioadele calde si scaderea cantitatii de sange cand temperatura este scazuta, toate acestea cu mentinerea capacitatii de nutrire.

Arterele sunt localizate in profunzime, sub derm, de unde dau ramuri care urca spre straturile superioare si formeaza doua plexuri de vase care anastomozeaza. Plexul mai profund este situat la jonctiunea dermului cu straul subiacent si se numeste plex cutanat. Al doilea plex este situat mai superficial, sub papilele dermice si se numeste plex capilar. Ramuri din plexul cutanat se indreapta spre tesutul gras subdermic, glandele sebacee si sudoripare, foliculii pilosi etc. Plexul papilar alimenteaza regiunea superioara a dermului. Circulatia venoasa a pielii este asigurata de vase dispuse dupa modelul arterelor. Numeroase sunturi asigura comunicarea directa arterio-venoasa.

Inervarea pielii este asigurata de terminatii libere si incapsulate (fig.90 ).

corpusculi Meissner

 


corpusculi Pacini

 

corpusculi Krause

 

corpusculi Ruffini

 

corpusculi Mazzoni

 

corpusculi Merckel

 

terminatii nervoase libere

 

terminatii nervoase libere fir par

 

Fig.90 Pielea si terminatiile nervoase, schema din DeMyer W., 1988

Terminatiile nervoase libere patrund in epiderma, pierd teaca de mielina si se termina in stratul granular. Ele functioneaza ca receptori cutanati pentru temperatura, presiune, intindere, durere.

Corpusculii Meissner sunt mecanoreceptori in legatura cu atingerile usoare. Sunt raspanditi in toata pielea dar concentrati mai ales pe varfurile degetelor, palme, talpa piciorului, buze, limba, fata si pielea din jurul organelor genitale. In structura pielii sunt dispusi in papilele dermice.

Sunt terminatii nervoase nemielinizate, incapsulate, formate din mai multe celule de sustinere aplatizate, dispuse orizontal, intre care se dispun terminatiile nervoase.

Terminatiile nervoase Merkel (receptorii discoidali Merkel sau complexul celula-neurit Merkel), sunt mecanoreceptori din piele, care culeg informatii legate de stimuli de presiune. Sunt formati din terminatii nervoase dilatate in contact strans cu o celula Merkel.

Corpusculii Ruffini mecanoreceptori legati de senzatia de intindere a pielii, sunt situati in regiunile dermice glabre si subcutanat. Terminatiile nervoase sunt spiralate si prinse intr-o teaca conjunctiva.

Corpusculii Pacini sunt mecanoreceptori responsabili de receptionarea stimulilor de presiune putenica si vibratii cu frecventa inalta. Se gasesc in tesutul subcutanat profund, mezenter, langa articulatii, etc..Au forma ovala, fibra nervoasa nemielinizata dispusa central, intr-o substanta fluida, inconjurata de 20-60 lamele concentrice formate din celule Schwann modificate, intre care se gaseste o pelicula de fluid.



Corpusculii Krause (corpusculii bulbosi) receptioneaza vibratiile cu frecventa joasa. Se dispun in conjunctiva ochiului, buze, limba, penis, clitoris, membrana sinoviala din articulatiile degetelor, etc.. Sunt formatiuni putin voluminoase, alcatuite din capetele unui axon, spiralate sau dilatate, dispuse intr-o masa de substanta semifluida si acoperita de tesutul conjunctiv al fibrei nervoase.

Corpusculii Golgi-Mazzoni sunt responsabili de receptionarea vibratiilor, sunt dispusi in pielea degetelor, cu structura lamelara asemanatoare corpusculilor Vatter Pacini dar ceva mai mici.

Anexele pielii

Glandele sudoripare sunt de doua tipuri ecrine si apocrine (fig.91).

glande apocrine tesut conjunctiv

 

celule mioepiteliale

 


b

 

a

 

canal

 

glanda merocrina

sectiune

 

glanda apocrina

sectiune

 

glande

merocrine

tesut

conjunctiv

 

Fig.91 Glande sudoripare apocrine (a), merocrine(b)

Glandele ecrine sunt raspandite pe toata suprafata corpului. Epiteliul glandelor sudoripare ecrine este format din celule cu citoplasma clara, de forma piramidala, dispuse pe o membrana bazala groasa. Aceste celule pompeaza sodiul in lumen urmat de difuzia apei. Al doilea tip celular are citoplasma intunecata cu trasaturi ultrastructurale proprii celulelor secretoare de proteine, aceste celule secreta glicoproteine.

Intre membrana bazala si celulele epiteliului se observa celule mioepiteliale.

Glandele apocrine sunt raspandite in axile. Epiteliul glandelor sudoripare apocrine este format din celule aproape cubice cu citoplasma eozinofila. Pe pielea fara par glandele sudoripare se deschid direct la suprafata pielii, la pielea cu par glandele sudoripare se deschid in bulbul pilos. Cele mai multe glande sudoripare se gasesc in regiunea de trecere dintre zonele tegumentului cu par si cea fara par .

Glandele sebacee sunt anexe ale firului de par si secreta un produs grasos care se distribuie pe suprafata firului de par si diminueaza frecarea . Epiteliul glandelor sebacee este format dintr-un rand de celule mari dispuse pe membrana bazala. Pe masura departarii de membrana bazala celulele se incarca de un produs de secretie, presiunea coloid osmotica creste, celulele se distrug si rezulta sebuumul, produsul de secretie al glandei.

  In regiunea in care parul este dens glandele sebacee sunt alungite si rotunde sau ampulare in regiunile in care pielea este slab acoperita cu par. Glande sebacee mari se gasesc in regiunea de trecere dintre piele si mucoase. Perii tactili au o coroana de glande sebacee.

Glandele mamare sunt organe de origine cutanata, de obicei o perechi. La barbat sunt organe rudimentare cu structura simpla, fara activitate secretoare. Glanda exista la ambele sexe dar este dezvoltata la organismul femel si este o glanda de tip tubulo-alveolar compus. La femeie devin foarte dezvoltate in sarcina si alaptare. La organismul mascul este formata dintr-un tesut conjunctiv in care se gasesc putine canale galactofore subtiri, scurte, terminate maciucat. Glanda nu este activa.

La femei glanda mamara are forma unui con turtit, dispus cu baza pe peretele cutiei toracice, in centrul fetei convexe cu o proieminenta rotunjita numita mamelor. Mamelele prezinta numeroase diferente de forma. Forma mamelei nu depinde de forma glandei, ci de dezvoltarea sa (fig.92).

lob secretor

tesut fibroadipos

canal lactifer

glanda sebacee areolara

sinus lactifer

mamelon

 



Fig. 92 Glanda mamara, schema din Wheater P.R. 1991

Sunt mici la nastere si pana la pubertate la ambele sexe. La pubertate, la femei se dezvolta brusc si ajung repede la marimea lor definitiva. Dupa menopauza se atrofiaza.

Consistenta glandei este elastica, ferma si rezistenta la femeile tinere si diminueaza prin alaptare. Glanda mamara este acoperita la exterior de tegument subtire, cu glande sebacee si sudoripare. Epiteliul alveolelor secretorii corespunde cu stadiul de dezvoltare si perioada de activitate sexuala. La organismul femel glanda este formata din asocierea unor unitati secretoare lobi formati din lobuli.

Un lobul este format din acin glandular si canale intralobulare. Acestea se varsa in canale interlobulare, fiecare varsandu-se intr-un canal galactofor. Inainte de deschidere canalul se dilata si formeaza sinusul lactifer, care se deschide prin porul lactifer pe varful papilei mamelei. Intre alveole si canale se gaseste tesut conjunctiv, vase de sange, limfatice si nervi.

Epiteliul glandelor mamare este un epiteliu simplu format din celule prismatice. Nucleul este sferic, situat central si reticulul endoplasmic rugos foarte dezvoltat. In citoplasma se gasesc doua tipuri de vacuole, vacuole mici osmiofile si vacuole mari lipidice. Produsul de secretie este laptele mamar.

In existenta glandei se disting urmatoarele etape: presecretoare, secretoare si postsecretoare.

Dupa incetarea lactatiei, glanda are aspectul de repaos, in care componenta epiteliala involueaza si prolifereaza tesutul conjunctiv. La sfarsitul activitatii sexuale epiteliul glandei involueaza si este inlocuit de tesut conjunctiv, glanda devine un organ sclero-adipos.

Glandele ceruminoase sunt situate in canalul auditiv, sunt glande sebacee si sudoripare modificate, a caror secretie, impreuna cu celulele moarte din canal, formeaza ceara de ureche sau cerumenul. Glandele Moll (ciliare) sunt glande sudoripare modificate, dispuse pe marginea pleoapelor. Glandele Meibomius (tarsale) sunt glande sebacee modificate dispuse pe marginea pleoapelor. Produsul lor este grasos si se amesteca cu al glandelor lacrimale impiedicand evaporarea lor.

Text Box: 2Text Box: 1Text Box: 2Text Box: 1Firul de par este o anexa preponderent acelulara a pielii (deoarece cea mai mare parte a sa este moarta). Morfologic firul de par este format din radacina, istm, infundibul si tija (fig93 ) .

Radacina are partea terminala dilatata numita bulb pilos in care patrund vasele de sange, vasele limfatice si terminatiile nervoase care formeaza papila.

Text Box: 1Text Box: 2Firul de par in sectiune transversala doua zone: medulara situata central si corticala formata din mai multe randuri de celule puternic cheratinizate. In celulele stratului bazal care genereaza corticala sunt numeroase melanocite care cedeaza pigmentul celulelor corticale. Acest pigment da culoarea firului de par. Randul extern de celule sunt puternic cheratinizate si dispuse ca tiglele pe un acoperis, ceea ce creste rezistenta mecanica a firului de par.

tulpina

medulara

teaca fibroconjunctiva

teaca epiteliala externa

teaca epiteliala interna

bulb

papila

 

glanda sebacee

 

fir de par

 

Fig. 93 Firul de par, schema

Tecile epiteliale (interna si externa) se dispun in jurul firului de par si reprezinta peretele epitelial invaginat. Teaca conjunctivo-fibroasa se diferentiaza din tesutul conjunctiv al dermului si in jurul bulbului firului de par. Acest complex se numeste folicul. De teaca conjunctivo-fibroasa se prinde muschiul firului de par.

Unghia este dispusa pe suprafata dorsala a fiecarui deget de la membrele superioare si inferioare.Unghia este o formatiune densa, foarte cheratinizata dispusa pe un epiteliu stratificat pavimentos numit patul unghiei. Ea se extinde profund in derma care este atasata puternic de periostul falangei distale.

Regiunea bazala se numeste radacina unghiei. Cresterea unghiei se realizeaza prin proliferarea si diferentierea epiteliului din jurul radacinii unghiei, unghia alunecand peste restul epiteliului care nu contribuie activ la cresterea ei. In regiunea de crestere epiteliul are numeroase creste.

Pielea care acopera radacina unghiei se numeste cuta unghiei iar marginea ei foarte cheratinizata se numeste eponichium. Pielea de sub marginea libera a unghiei se numeste hiponichium.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE CLASA: a X a EDUCATIE MUZICALA - OPERA IN GERMANIA SI RUSIA
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
 Proiect instalatii electrice - Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului
 PROIECT - Ingineria reglarii automate - sistemul de reglare automata a unei actionari cu motor electric

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecte ecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parcul national muntii macinului
 LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT INFORMATICA - GESTIONAREA STOCULUI UNEI FARMACII
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 Evidenta a clientilor dar si a serviciilor in Visual Fox pro 9 - Lucrare de atestat
 Lucrare atestat Tehnician in turism - CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE




Bazele biologiei animale: FILUM CHORDATA
INTESTINUL (INTESTINUM)
Anatomia mainii
Functiile biologice ale proteinelor
Genomul
Anatomia si fiziologia aparatului cardiovascular
Aspartam, acid aspartic si L-fenilalanina
Biotehnologii de obtinere a aminoacizolor




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu