Virusul bolii "bobone" a colocaziei

Virusul bolii "bobone" a colocaziei - Colocasia babone disease virus, Nucleorhabdovirus, Rhabdoviridae. Boala a fost descrisa prima data la Colocasia esculenta, in Insulele Solomon, de Gallifer si Brown (1972, Pl. Dis. Reptr. 56, 597), particulele baciliforme asociate cu aceasta au fost observate de Kenten si Woods (1973, PANS 19, 38), virusul fiind raspandit in Papua-Noua Guinee si Insulele Solomon, avand importanta economica ridicata. La Colocasia esculenta, boala se caracterizeaza prin ingrosarea, distorsionarea si fragilitatea accentuata a frunzelor si piticirea severa a plantelor. Nu s-au gasit infectii naturale la Alocasia spp., Caladium spp., Cyrtosperma spp. si Xanthosoma spp. Prin inoculari artificiale virusul a fost transmis la Philodendron sellonum, iar incercarile de transmitere la Tetragonoloba expansa au dat rezultate negative. Inoculat artificial, virusul produce impestritarea, malformarea, incretirea fina si ingrosarea frunzelor, urmate de insanatosirea aparenta la Colocasia esculenta, si clorozarea frunzelor la Philodendron sellonum. Virionii s-au gasit in spatiul perinuclear al celulelor infectate din mezofil si tuburile ciuruite ale floemului. În celule se gasesc incluziuni sub forma de viroplasme care contin virioni si formatiuni cristaline de particule virale. Experimental, virusul nu este transmisibil prin inoculare de suc. În natura este transmis, in mod persistent, de insecta Tarophagus proserpina (Delphacidae) si se raspandeste prin material saditor infectat. Sucul foliar contine putini virioni, de regula agregati. Virionii sunt in forma de bastonase sau de glont, fara anvelopa, avand o lungime modala clara de 300-335 nm, grosime de 50-55 nm, canalul central de 7 nm in diametru, observabil la virionii fragementati, arhitectura helicoidala evidenta, pasul helixului fiind de 4,5 nm. La ultracentrifugare, preparatele purificate se sedimenteaza sub forma unui singur component, avand coeficientul de sedimentare 285 S. Colocasia fiind inmultita pe cale vegetativa, principalele masuri de prevenire constau in producerea materialului de inmultire liber de virusuri si combaterea insectei vectoare.