Virusul rasucirii spiralate a ciresului - Cherry twisted leaf virus CTLV, neclasificat, (Pop, 2009, TVV, III, 378). Virusurile cherry twisted leaf, apricot ring
pox, apricot pit pox, unele izolate de la Prunus
si Apricot latent virus, descris mai recent, sunt distant inrudite
serologic cu Apple stem pitting virus,
apartinand, probabil, la aceeasi unitate sistematica. De
asemenea cherry twisted leaf este asemanatoare cu o boala
produsa de Tomato bushy stunt virus la ciresul Windsor in
Ontario, precum si cu bolile "short stem" si "spur cherry" cunoscute
la cires in America de Nord. Boala cherry twisted leaf a fost
descrisa prima data in Columbia Britanica (Canada) de Lott (1943, Sci. Agric. 23, 439)
si in statul Washington S.U.A. de Reeves
(1943, Wash. State Dept. Agr. Bul. 1, 25 pp), avand o
rapandire sporadica si importanta limitata
in America de Nord (Hansen
si Cheney, 1976, In: Virus
Dis. and Nonirf. Disord. of
Store Fruits in N.A. Handbook 437, 222), pe continentul european, aceasta fiind
detectata, ocazional, in Elvetia, Franta si Italia. Infectii naturale cu acest virus s-au gasit numai la
cires (P. avium) si specia
spontana Prunus virginiana var. demissa. Inoculat artificial CTLV
produce, adesea, simptome de "ring pox" sau "pit pox" la cais (P. armeniaca), ramane latent
la Prunus amygdalus, Burbank plum (P. salicina), P. mahaleb, P. cerasus si P.
persica, iar Abundance plum (P.
salicina), P. domestica, P. cerasifera si P. emarginata prezinta imunitate
totala. Prin inoculare de suc, CTLV a fost transmis la Nicotiana occidentalis, care
manifesta simptome evidente (James
s.a., 1995, Acta Hort. 386, 86). La soiurile de cires sensibile
(Bing, Lamida, Long Stem Bing si Rainer) cel mai consistent simptome
consta in curbarea abrupta a nervurii principale sau a petiolului, ducand la incovoirea,
plierea spre interior si torsionarea frunzelor in lungul nervurii
principale, datorita cresterii neregulate a celor doua
jumatati ale limbului si necrozarii nervurii
principale si a celor laterale. Frunzele sunt mici, asimetrice si,
uneori, prevazute cu pete mici galbene cu centrul
necrotic, situate in aproprierea nervurilor laterale.
Pomii bolnavi au talia
redusa, internodiile scurte si frunzele aglomerate in rozete. Fructele sunt adesea puternic deformate
si cu pedunculul necrozat. Soiurile Lambert si Napoleon prezinta
simptome numai la tulpinile grave, Van si Velvet reactioneaza
variabil, iar Black Tartarian, Deacon, Sam, Star, Sue si alte soiuri pot
fi infectate fara a manifesta simptome externe. Ca planta test
si la multiplicarea virusului se foloseste Nicotiana occidentalis, iar ca indicatori ciresul Bing si
piersicul G.F. 305, care reactioneaza prin reticulatiuni rosietice
pe frunzele batrane si reducerea cresterii cu 20 % (Bernhard s.a., 1969, Ann.
Phytopath. 1, 603) si Prunus
tomentosa, care manifesta pete clorotice, cloroze nervuriene si
torsionarea frunzelor (Damsteegt
s.a., 1998, Acta Hort. 472, ISHS, 143). Experimental,
virusul poate fi transmis la N. occidentalis prin inoculare de suc, iar
la speciile lemnoase prin altoire. Boala se observa dupa 1-2
ani de la altoire, migrarea virusului in plante are loc cu viteza
redusa, iar aparitia simptomelor este
favorizata de temperaturi ridicate (Fridlund,
1967, Phytopathology 57, 230). În plantatii, boala
apare la intervale variate, iar pomii bolnavi sunt distribuiti neregulat.
În Columbia Britanica, virusul este prezent
la specia spontana P. virginiana
var. demissa crescuta spontan
in locuri apropriate sau indepartate de plantatiile
pomicole, ceea ce presupune existenta unui vector si a unor gazde native
infectate latent. Virionii sunt filamentosi,
flexuosi (Zhang s.a.,
1992, Phytopathology 82, 114 (Asbstr.). Boala poate fi
prevenita prin producerea materialului saditor liber de virusuri
si cultivarea soiurilor de cires rezistente. Virusul nu a putut fi eliminat din pomii infectati prin
tratamente termice (20 minute la 50°C sau 21 zile la 38°C).
.com