Metalogeneza Romaniei

Metalogeneza Romaniei

Metalogeneza Romaniei va fi prezentata pe ere si foarte sintetic. De mare ajutor in acest sens au fost materialele grafice si practice de la Muzeul Geologic al Romaniei. Este bine de mentionat ca aceste zacaminte au fost mentionate in perioada realizarii acestui muzeu, adica la nivelul anului 1986. Actualmente, cea mai mare parte dintre aceste ezploatari nu mai exista. Cert este ca au existat si au varsta pe care o prezentam in cele ce urmeaza.

1. Proterozoic

In general proterozoicul este o era foarte saraca pentru teritoriul Romaniei. Totusi se cunosc cateva zacaminte de aceasta varsta, dupa cum urmeaza:

Pb-Zn: Muntii Rodnei;

Cu, Fe: Dobrogea;

Mn: Muntii Semenic;

Pirita, Zn: Muntii Poiana Rusca.

2. Paleozoic inferior

Cambrian:

Cu, Pb-Zn, pirita: Fundul Moldovei, Crucea, Lesul Ursului (Carpatii Orientali), Medias;

Cu: Balan, Fagul Cetatii;

Mn: Iacobeni, Cosna;

Baritina: Holdita.

Silurian:

Pirita: Izvorul Cepii;

Fe: Rusaia.

Alte substante minerale utile:

Cu,Pb,Zn: Muntii Bistritei;

Fe: Muntii Poiana Rusca;

Zn,Cu: Muntii Rodnei;

Mn,Fe: Muntii Bistritei si Poiana Rusca.

3. Mezozoic

Triasic

Fe: Iulia (Dobrogea Centrala);

Pb,Zn Cu: Somova (Dobrogea de Nord);

Fe, Cu: Delnita (Banat).

Jurasic

Pb, Zn Au: Nimaia (Muntii Lotrului);

Mn,Fe: Moneasa (Apuseni);

Fe: Jolotca (Carpatii Orientali);

Mo + T.R. (pamanturi rare): Ditrau (Carpatii Orientali);

Pirita + Cu: Rosia Noua (Banat);

Cu: Cazanesti (Apuseni), Baia de Arama (Parang);

Fe (Ti,V): Cazanesti, Ciungani (Apuseni).

Cretacic

Cu,Pb,Zn: Gemenea (Carpatii Orientali);

Pirita + Cu: Mestecanis (Carpatii Orientali);

Al, bauxita: Cornet (Apusenii de nord - Padurea Craiului);

Mn: Pircusti (Apuseni);

Pb,Zn,Cu: Vorta (Apuseni);

Al, bauxita: Sohodol (Campeni) - Apuseni;

Al, bauxita silicioasa: Ohaba-Ponor (Apuseni).

Alte s.m.u.:

Cu,Mo: Muntii Codru Moma;

Bauxita: Padurea Craiului;

Mn: Muntii Codru Moma;

Fe: Dobrogea;

Cu,Pb,Zn: Muntii Metaliferi.

. Neozoic (Cainozoic)

Paleogen (Paleocen)

Fe + Pb,Zn,Cu: Ocna de Fier, Tincova;

Fe+Pb,Zn,Cu: Magura Vatei, Izvorul Muresului, Budureasa (Apuseni si Orientali);

Cu Mo: Moldova Noua (Banat);

Pirita + Cu: Moldova Noua (Banat);

Cu, Mo W: Oravita, Ciclova (Banat);

Pb,Zn,Cu,Mo Au,Ag, Bi,W,B: Tincova, Baita Bihor, Ruschita, Sasca, Bocsa (Banat si Apuseni);

Paleogen (Eocen)

Au: Valiug (Banat);

Fe: Capus (Apuseni).

Neogen (Miocen) - Muntii Apuseni

Au, Ag Pb,Zn: Cainel, Badita, Rosia Montana;

Cu+Au,Mo: Rosia Poeni, Deva;

Cu+ Au,Ag,Pb,Zn Ge: Arama;

Pb,Zn Au,Ag : Baia de Aries, Coranda-Hondol, Bocsa;

Au,Ag Te Pb,Zn: Baia de Aries, Hanes, Sacaramb;

Hg: Izvorul Ampoiului;

Cu  Ge: Paraul lui Avram.

Neogen (Miocen) - Carpatii Orientali

Pb,Zn,Cu Au,Ag: Ilba, Nistru;

Cu: Mermezeu;

Au,Ag Pb,Zn,Cu: Staneni, Sasar;

Neogen (Pliocen) - Muntii Apuseni:

Au: Vartop.

Neogen (Pliocen) - Carpatii Orientali

Cu: Sacmuleu;

Au,Ag ,Pb,Zn,Cu Sb: Baia Sprie, Cavnic, Toroiaga, Tarna, Suior;

Hg: Ivo;

Fe: Herculian, Lueta, Maldaras;

Hg: Santimbru.

Substante minerale utile pe etape metalogenetice si ere:

Legeneda:

maxim

minim

Pe seama acestui tabel sintetic pot fi facute oarecari discutii:

in general precambrianul este sarac din punct de vedere metalogenetic. Este insa de remarcat ca Fe are un maxim, cu alte cuvinte majoritatea zacamintelor de Fe din Romania sunt de varsta foarte veche;

acelasi lucru se poate spune despre Mn, dar in era paleozoica;

era mezozoica este extrem de saraca in concentratii de substante minerale solide (metalice). Cu toate acestea, toate concentratiile de Al din Romania au varsta mezozoica;

era neozoica este cea mai prolifica din punct de vedere metalogenetic. Explicatia o constituie vulcanismul neogen, care a avut un aport substantial din acest punct de vedere. Asa cum se observa din tabel Au, Ag, Pb, Zn, Cu si Zr se gasesc in cantitati maxime in aceasta era, care este foarte saraca in Mn;

judecand in ansamblu nu se poate spune ca, cel putin la nivelul acestor elemente, tara noastra a fost si este saraca. La fel de adevarat este ca, in conditiile actuale, la sfarsit si inceput de mileniu, marea majoritate a acestor zacaminte au fost epuizate, sunt in curs de epuizare sau, ceea ce este si mai rau nu sunt conditii (financiar vorbind) pentru investitii in vederea continuarii sau redeschiderii unor exploatari. Mai mult decat atat, tehnologia pentru aceste exploatari este extrem de veche, prin urmare perimata, astfel incat, pe plan mondial chiar, la nivelul actual, aceste zacaminte sunt nerentabile (atat ca rezerve cat si ca, continut industrial).