Tehnologii de obtinere a biocombustibililor

Tehnologii de obtinere a biocombustibililor

In Europa exista experienta si cunostinte temeinice in domeniul producerii de biocombustibili,in ceea ce priveste procesele biochimice si termo-chimice.Cele doua cai actuale abordate in Europa sunt obtinerea bioetanolului din culturi bogate in zaharuri (sfecla de zahar) sau in amidon (cereale,cartofi) si a biodieselului din culture oleaginoase (seminte de rapita,soia si alte materii prime) transformate in esteri matilici (acizi grasi metil ester sau FAME).Astazi metanolul fosil este utilizat pentru transesterificare.In viitor,optiuni mai bune ar putea fii utilizarea bioetanolului ,pentru obtinerea de FAME sau producerea acidului gras etil ester (FAEE) cu bioetanol, in loc de metanol.[3]

In prezent biocarburantii din prima generatie sunt:
-biodiesel, obtinut din uleiuri vegetale pure, seminte sau reziduuri de uleiuri/grasimi prin

Presarela rece ,extractie,rafinare,transesterificare.
- bioetanol, obtinut din sfecla de zahar, amidon prin hidroliza, fermentare si distilare;
- bioETBE, obtinut prin fermentatie si sinteza chimica.[7]

Tabel 1.1

Au loc cercetari si pentru dezvoltarea de tehnici de productie din "a doua generatie", care pot produce biocarburanti din material lemnos, vegetale si unele tipuri de deseuri.

Tabel 1.2

Biocarburantii au un al doilea avantaj major: producerea si utilizarea lor duce la

diminuarea emisiilor de gaze cu efect de sera, insa nu este cel mai ieftin mod de a reduce efectul de sera. Insa, pe langa imbunatatirea randamentului vehiculelor, este una dintre putinele masuri care ofera perspectiva practica a reducerii emisiilor de gaz in sectorul transporturilor pe termen mediu.[4]

Reducerea emisiilor poluante la utilizarea combustibililor de tip biodiesel

Tabel 1.3

De-a lungul timpului, au circulat informatii incorecte privind impactul economic si de mediu al biocarburantilor. De exemplu, in anii 1990, exista tendinta de a evalua impactul gazelor cu efect de sera al producerii de biocarburanti doar din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Emisiile de protoxid de azot cauzate de utilizarea ingrasamintelor si de cultivarea pamantului nu au fost luate in calcul. Efectul potential al protoxidului de azot asupra incalzirii globale, calculat cantitativ, este de circa 300 de ori mai mare decat cel al dioxidului de carbon. Prin neluarea in considerare a acestor emisii, s-a ajuns la exagerarea beneficiilor utilizarii biocarburantilor asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera.[4]

Schimbarea amestecului de carburanti folositi in transport este importanta, deoarece sistemul de transport al Uniunii Europene depinde aproape in intregime de utilizarea produselor petroliere. O mare parte dintre aceste produse petroliere sunt importate din regiuni ale lumii instabile din punct de vedere politic. Petrolul este sursa de energie care pune Europei problema cea mai serioasa din punct de vedere al securitatii aprovizionarii.[4]

In majoritatea statelor membre, motorina cumparata contine deja biodiesel in cantitate scazuta; marile companii petroliere au anuntat deja programe de investitii in biocarburanti de sute de milioane de euro; la randul lor, companiile producatoare de autovehicule au inceput sa comercializeze masini care pot functiona pe baza de carburanti cu un continut ridicat de etanol.[4]

Conceptul de motorina ecologica include atat respectarea specificatiilor de calitate, cat si a specificatiilor privind emisiile poluante rezultate la arderea acestora in motoare.

Specificatiile motorinei diesel

Tabel 1.4