Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » referate » fizica
Studiul instrumentelor topografice: Teodolidul

Studiul instrumentelor topografice: Teodolidul




Studiul instrumentelor topografice

Studiul teodolidului

Teodolidul este intrumentul topographic utilizat pentru masurarea unghiurilor orizontale si verticale.

V-V=axa verticala,axa principala a teodolidului

O-O=axa orizontala,axa secundara a teodolidului

r-O=axa de vizare

N-N=directricea nivelei torice

Vs-Vs=axa nivelei sferice

Componentele toedolidului:

1.luneta teodolidului



2.furca lunetei

3.cercul vertical

4.cercul orizontal

5.tulenele de blocare ale miscarii in plan orizontal si vertical

6.suruburile de miscare fina in plan orizontal si vertical

7.nivela torica

8.nivele sferica

9.ambaza-placa ambaza

-suruburile de calare

-placa de tensiune

Clasificare teodolidelor:

1.in functie de precizia de masurare a unghiurilor

-de precizie scazuta(>1c un minut centesimal)

-de precizie medie(55cc 1c)

-de precizie ridicata(10cc 50cc)

2.In functie de libertatea de miscare ale cercului gradat orizontal

-simple,la care cercul gradat este fixat de ambaza si nu se poate roti

-teodolidele repetitoare-cercul gradat se poate roti independent permitand masurarea repetata a aceluias unghi cu origine diferite

-teodolide reiteratoare, la acestea cercul gradat se roteste independent cu autorul unui surub, numit surub reiterator si face posibila introducerea unei origini pe o animita directie.

Partile componente ale teodolidului

1.Luneta teodolidului

Luneta cu foculsare interioara

1-tubul ocular

2-tubul obiectiv

3-reticul

4-sistemul optic de foculsare

5-surubul de foculsare

6-sistemul optic ocular

7-sistemul optic obiectiv

Axa lunetei

XX-axa geometrica de montaj a celor 2 tuburi

O1O2-axa optica a lunetei

RO1-axa de vizare-definita de centrul reticului(r) si centrul optic al obiectivului

Reticulul este o placuta din sticla pe care sunt gradate trasaturi din sticla foarte fine(1-2 microni)

La intersectia trasaturilor se afla centrul r al reticulului.

In afara de firele principale pe reticul se observa 2 fire scurte paralele si echidistante numite fire stadimetrice cu ajutorul carora vom putea masura distante pe cale optica.

Punerea la punc a lunetei si punctarea

Punerea la punct a reticulului.

Pentru aceasta se indreapta luneta spre o zona luminoasa si se roteste mansonul ociular convenabil pana firele reticulare se vor vedea clar.

Vizarea. Pentru aceasta se indreapta luneta catre obiectul de interes cu ajutorul culimatorului.Privind apoi prin luneta,obiectul ocupa o pozitie oarecare in campul lunetei si nu se vede clar.

Punerea la punct a obiectului vizat.Pentru aceasta se va invarti surubul de foculsare pana obiectul se vede clar.

Punctarea presupune aducerea firelor reticulare peste obiectul vizat in pzitie corespunzatoare corecta.Pentru aceasta se va actiona asupra suruburilor de miscare fina in plan orizontal si vertical.

Caracteristicile lunetei:

1.Marirea lunetei(M)

2.Precizia de vizare-este infuentata de marire

-factorii de influentare-grosimea

-gradul de iluminare a semnalului

2.Cecurile teodolidului

2.1.Cercul orizontal-utilizat pentru masurarea unghiurilor orizontale

Componente-cercul gradat(limb)

-cercul alidad

Cercul gradat poate avea dimensiuni intre 70-250mm,confectionat din sticla.Poarta gradatii care pot fi sexagesimale sau centasimale crescatoare in sens orar.

Cercul alidad contine indexi de citire.

Pentru masurarea unui unghi orizontal se va proceda astfel:

-se vizeaza punctual 1 cu ajutorul lunetei si se efectueaza citirea pe limb

-se deblocheza teodolidul vizandu-se punctual 2

-pe limb von citi valoarea 2

-pentru eliminarea erorilor instrumentale se vor face determinari si in zonele opuse ale limbului in raport cu primele citiri

-se vor determina 2 valori ale unghiului w,=c2-c1;w =c2,-c1,;w w w

2.2.Cercul vertical-utilizat pentru masurarea unghiurilor verticale.

a+z=100g

In cercul vertical indexi de citire ocupa o pozitie verticala in cazul masurarii unghiurilor zenitale.Cercul gradat vertical se riteste odata cu inclinarea lunetei.Pentru masurarea unui unghi zenital se precedeaza astfel:se va viza punctual in pozitia corecta(pe mira),se vizeaza cu firul reticular orizontal la o vazloare egala cu inaltimea aparatului,atunci cand se vizeaza un semnal topographic,firul reticular orizontal se pozitioneaza la baza fluturelui.

Pentru eliminarea unei erori instrumentale este necesar sa facem observatii in ambele pozitii ale lunetei teodolidului unghiului cel mai probabil fiind media celor 2 determinari

Zm=(zI+(400g-zII))/2

Dispozitive de citire

Teodolidele obisnuiite permit efectuarea centralizata a citirilor la cele 2 cercuri intr-o mica luneta situata langa luneta propriuzisa a aparatului.

1.Microscopul c fir

Pe reticulul microscopului este gravata o trasatura drept reper care constituie indexul de citire pe cercul gradat.

Partea I se vor citi direct pe cercul gradat,gradele scrise drept in stanga firului si numarul intreg de diviziuni pana la fir reprezentand zeci de minute.

Partea a-II-a se apreciaza fractiunile de diviziuni reprezentand unitatile de minut.

2.Microscopul cu scarita

Pe reticulul micoscopului este gravata o scarita egala ca lungime cu distanta dintre 2 diviziuni de pe cercul gradat,aceasta avnd 100 de diviziuni.

Partea I a citirii sunt gradele care se afla in domeniul scaritei.

Partea a-II-a a citirii reprezinta numarul de intervale de la 0 al scaritei pana la firul corespunzator gradelor si reprezinta minutele.



Partea a-III-a se aproximeaza in cadrul unei diviziuni,spert,jumatate sau ¾ si reprezinta 25 sec,50 sec sau 70 sec.

3.Microscopul cu micrometru-are fereastra cu coincidenta.Acesta permite citirea unghiurilor pana la secunda.

4.Afisajul electronic-la teodolidele electronice.

Asezarea in statie

Asezarea in statie reprezinta pozitionarea intrumentului deasupra unui punct materializat pe teren astfel incat axa principala VV sa fie vericala si sa treaca prin acest punct topographic.

Centrarea=aducerea dispozitivului centrat deasupra punctului de statie.

Calarea aparatului

Prin acasta se urmareaste verticalizarea axei VV,lucru care se face prin 2 etape:

a)calarea aproximativa-se face utilizand nivela sferica a teodolidului care este aclcatuit dintr-o fiola in forma cilindrica,care are la partea superioara o calota sferica pe care este gravat un cerculrt reper.

Pentru aducerea bulei in interiorul cerculetului reper se va actiona convenabil din suruburile de calare in cazul realizarii centrarii cu ajutorul firului cu plimb.Daca vom utiliza dispozitivul optic de centrare,calarea nivelei sfericese realizeaza prin ajustarea convenabila a lungimii picioarelor trepiedului.

b)calarea fina se realizeaza cu ajutorul nivelei torice a teodilidului care este alcatuita dintr-o fiola de sticla in forma de tor introdusa intr-un ulei,fixata cu ajutorul unor suruburi de rectificare.

Simetric fata de mijlocul fiolei M sunt trasate la intervale de 2mm diviziuni.Trasaturile centrale sunt mai mari si reprezinta reperele nivelei torice.

Atunci cand centrul bulei de aer coincide cu mijlocul M al fiolei,spunem ca bula de aer se afla intre repere iar directricea nivelei NN va fi orizontala.In mod normal NN VV.Prin urmare,in urma calarii cu nivela torica teodolidul va fi adus in pozitie corecta de lucru,iar limbul va fi orizontal si indexul de citire de la carcul vertical va ocupa o pozitie corecta.

Acest lucru se realizeaza astfel:se va aduce nivela torica parallel cu linia ce uneste 2 suruburi de calare.

Se vor roti suruburile de calare S1 si S2 simultan antagonic pana cand nivela torica va fi calata.Se va roti suprastructura teodolidului cu 100g aducand nivela torica pe o directie fata de cea dinainte.

Se va actiona din surubul S3 convenabil caland dinnou nivela torica.Daca este necesar,operatia de calare se ca repeat fata de alte suruburi de calare pana cand in orice pozitie am roti suprastructura,bula de aer ramane intre nivele.

Conditiile care trebuiesc indeplinite de un teodolid:

Conditii constructive:

-cercul gradat orizontal sa fie pe axa VV.

-axa VV sa treaca prin centrul cercului gradat orizontal.

-cercul gradat vertical sa fie pe axa secundara OO.

-axa OO sa treaca prin centrul cercului gradat vertical.

Conditiile geometrice

-NN VV

-axa de vizare rO OO.

-axa indecsilor de citire la cercul vertical trebuie sa ocupe o pozitie corecta-orizontala sau verticala si sa contina axa de rotatie a lunetei OO.

-firele reticulare sa aiba o pozitie corecta adica unul sa fie vertical si celalalt pe acesta adica orizontal.

Metode de masurare a unghiurilor orizontale

Pentru masurarea unghiurilor orizontale,teodolidul trebuie sa fie centrat in statie.

Metoda simpla

a)procedeul prin diferenta citirilor

w =CI2-CI1

w =CII2-CI1

Tw w w

C1m=(CI1+(CII1 200g))/2

C2m=(CI2+(CII2 200g))/2

Pentru masurarea unghiului w se procedeaza astfel:

-se vizeaza pinctul in pozitia I a lunetei efectuand pe cercul orizontal citirea CI1

-se deblocheza teodilidul vizandu-se punctul2(rotiea se realizeaza in sens orar)

-se efectueaza citirea CI2

-se deblocheaza teodolidul trecandu-se in pozitia a-II-a a teodolidului(cercul vertical se afla in dreapta)vizandu-se dinnou punctil 2

-se realizeaza citirea CII2

-se deblocheaza teodolidul rotindu-se in sens antiorar vizand dinnou punctual 1

-se va efectua citirea CII1 la cercul orizontal

Unghiul w poate fi calculat ca diferenta a citirilor cu reletia de mai sus.

Procedeul cu 0 unghi de incidenta "0"

Inaintea vizarii punctului 1 in pozitia I se adduce in cioncidenta diviziunea 0 de pe cercul gradat,peste diviziunea a dispozitivului de citire.Astfel citirea CI1=0.

2.Metoda repetitiei

Ea se realizeaza pentru o masuraremai precisa a unghiurilor orizontale utilizand teodolide repetitoare.

w =C2-C1

w =C3-C2

w =C4-C3

w w w wn)/n



Pentru masurarea unhiului w prin aceasta metoda se procedeaza astfel:

-se vizeaza pe rand punctele 1 si 2 efectuand citirile C1 si C2

-se blocheaza limbul pe citirea C2

-se deblocheaza teodolidul vizand dinnou punctual 1 pe directia caruia avem citirea C2

-se deblocheaza limbul,se roteste teodolidul vizandu-se dinnou punctual 2

-pe aceasta directie se efectueazaq citirea C3

-se repeat operatiile de atatea cate repetitii vream sa realizam

Vom putea obtine prin diferenta citirilor,n valori ale unghiului w

Valoarea cea mai probabila a unghiului w este media determinarilor.

Si in cazul acestei metode se va lucra in ambele pozitii ale lunetei petru a reduce unele erori instrumentale.

3.Metoda seriilor(metoda reiteratiillor)

Se utilizeaza la masurarea mai multor unghiuri prin acelasi punct de statie.

Se allege o directie de referinta aceea la care punctual este cel mai indepartat si cel mai bine vizibil.

Efectuandu-se observatiile in pozitia I in sens orar.

Observatiile in pozitia I se incheie cu o citire pe punctual de plecare,astfel realizam un tur de orizont.

Se vor completa operatiile,incepand cu directia de referintadar cu sens antiorar,realizand dinnou o citire de inchidere,ceea ce inseamna un nou tur de orizont.

Prin urmare,o serie este compusa din tururi de orizont.Se vor calcula mediiloe directiilor.Se va realiza compensarea directiilor de orizont urmand posibilitatea determinarii oricarui punct care se formeaza in jurul punctuluii de statie.

Masrarea unghiurilor verticale.

a+z=100g

zI zI+zII 2*e

zII zm=(zI+(400g-zII)/2

Diferenta de nivel

Instrumente simple de nivelment

Instumente de nivelment cu ruleta

Determinarea diferentei de nivel se face cu ajutorul unor vize orizontale.Se realizeaza riguros cu acest gen de instrumente folosind mire tinute in pozitie verticala.

Pentru determinarea diferentei de nivel DHABpe mirele verticale se efectueaza citirile a si b la inaltimea axei de vizare a instrumentului.

In functie de modul de orizontalizare al axei de vizualizare instrumentale de nivelment pot fi:

-instrumente de nivelment geometric rigide la care orizontalizarea se realizeaza cu ajutorul nivelei torice

-instrumente de nivelment geometric cu compensator-la acestea orizontalizarea se face automat cu ajutorul compensatorului.

Instrumente de nivelment cu compensator

Instrumentele de nivelment cu compensator se caleaza mai intai cu ajutorul nivelei sferice sa intre in domeniu de functionare,acesta orizontalizand autmat axa de vizare.

Mire pentru nivelment

1.Mira centrimetrica

-de regula este cofectionata din lemn sau metal

cM=(cs+cj)/2 cm

2.mire cu banda de invar

-un aliaj care nu suporta variatii de lungimi foarte mari la variatii de temperatura

3.Mire cu cod de bare

Instrument pentru masurarea lungimilor

-lungimile se pot masura pe cale directa,cale optica sau cu ajutorul undelor electromagnetice.

Panglica de otel

-este divizata in metri si decimetri

-are lungimea de 100 metri

-este etalonata la +20oC si are forta de intindere de 15 Kg forta

Ruleta topografica

-latime de 13 mm

-grosime de 0,2 mm

-poate avea lungime de 20,25 sau 50 de metri

-este divizata in metri,decimetri sau centimetri

-sunt unele care sunt divizate in milimetri

-se etaloneaza tot la +20oC si 5 Kg forta de intindere

Firul cu invar

Pentru masurarea cu precizie a unei lungimi avem nevoie de:

-ruleta propriu-zisa

-intinzatoare

-dinamometru

-termometru

-tije metalice

-jaloane topografice-folosite numai cand trebuie sa masuram o distanta mai mare decat instrumentul de masurat. Corectii care se aplica instrumentelor sau lungimilor masurate cu ruleta.

1.Corectia de etalonare-instrumentele sufera deformari dupa folosire.

2.Corectia de intindere(de tensiune)

Dl=lr-ln

Dlintindere=1000*lnominala/S*E(F-F0)

3.Corectia de temperatura

Dlt=e*a(t-t0)

4.Corectia de reducere la orizont

D=l*cosa

Instrumente de masurare pe cale optica a distantelor

Masurarea pe cale stadimetrica

-determinarea distantei orizontale cand axa de vizare este pe mira.

D=d+f+c

D=f/h*H+(f+c)







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



Campul electrostatic in vid. Ecuatii
Duritatea materialului in raport cu retentia magnetica
VASCOZITATEA SANGELUI
Expulzarea filmului de lubrifiant dintre doua discuri
Structura fontelor cenusii obisnuite si speciale .
Introducere -declararea verbala a celei de-a doua legi a termodinamicii
Tipuri de stari si fenomene anomale posibile in materia nucleara fierbinte si densa
Analiza cinematica



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu