Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » referate » geografie
Muntii retezatului - trasee turistice

Muntii retezatului - trasee turistice




MUNTII RETEZATULUI

Infatisarea geografica a Retezatului, constitutia sa geologica, bogatia de neasemuit pitoresc a vailor, culmilor si piscurilor masivului, ca si manifestarile oamenilor care muncesc in padurile sau pe plaiurile acestor munti fac din aceasta parte a Carpatilor un minunat loc pentru turism. Prin amenajari si refaceri de cabane si executarea unei intinse retele de marcaje, prin infiintarea taberelor de corturi, in jurul lacurilor Bucurei, ca si prin organizarea de catre agentiile O.N.T. a excursiilor colective si a saptaminilor turistice, muntii Retezatului au devenit, in anii puterii populare, un important centru in care activitatea drumeteasca a oamenilor muncii gaseste conditii favorabile pentru o armonioasa dezvoltare.

Situati catre extremitatea vestica a Carpatilor Meridionali, muntii Retezatului sint limitati de valea Streiului (nord) si Riul Mare (vest); valea Lapusnicului Mare, Scocul Dragsanului, culmea Dragsanului, valea Butei si Jiul Rominesc constituie hotarul sudic al masivului care, catre rasarit, se intinde pina in valea inferioara a Jiului Transilvan.




intre aceste limite, Retezatul ocupa o suprafata de aproximativ 850 km2 la care se poate alipi, din punct de vedere turistic, intreaga zona ocupata de muntii Albele si Stanuletii (cu Piatra Iorgovanului), Scorota, Pleasa si Piule, masivi calcarosi cunoscuti si sub denumirea de Retezatul Mic.

Considerati astfel, muntii Retezatului constituie o unitate turistica mai bine inchegata astfel incit, inauntrul acestei suprafete vaste, amenajarile de baze turistice (poteci, marcaje, cabane etc.) au putut fi judicios distribuite iar alcatuirea de catre drumeti a unor itinerarii cit mai interesante, mult usurata.

Orografia Retezatului poate fi schematizata Comparind relieful masivului cu un urias H, culcat si ramificat intr-o multime de culmi secundare.

Ramura nordica a acestui H o constituie culmea care porneste, dinspre vest, din virful Zlata (2140 m) si sfirseste, catre rasarit, cu inaltimile Baleii (1438 m), dupa ce s-a desfasurat intr-o serie de piscuri dintre care notam pe cele mai inalte sau mai caracteristice ca infatisare: Zanoaga (2264 m), Judele (2382 m), Bucura (2436 m), Peleaga (2509 m), Papusa (2502 m), Virful Mare (2455 m) si muntele Lancitu (1969 m).

Latura sudica a acestui intins complex alpin — prelungita, peste Retezatul Mic, inspre Godeanu — o formeaza impunatoarea culme care porneste din Stanuletii Mari (2050 m) si sfirseste in Piatra Zanoagei (1447 m), deasupra Lupenilor si Vulcanului. Intre aceste extremitati, culmea este impodobita cu un lung sir de virfuri si piscuri inalte. Dintre acestea, cele mai importante ca altitudine sau aspect orografic sint urmatoarele: Piatra Iorgovanului (2016 m), Albele (2013 m), Dragsanul (2080 m), Buta (1977 m), Papusa (2247 m), vf. Custurii (2463 m), vf. Valea Marii (2383 m), vf. Gruniului (2302 m), vf. Lazarului (2283 m), Pilugul Mare (1755 m) si Tulisa (1795 m).

Cele doua lungi siruri de creste, culmi si piscuri sint legate printr-o creasta ingusta si zimtuita, Custura Papusii, desfasurata — de la nord catre sud — intre vf. Papusii (2502 m) si vf. Custurii (2463 m).

Ramificatiile celor doua siruri de munti aratati mai sus se desprind mai ales catre miazanoapte si catre miazazi. Marele numar al acestor culmi secundare face dificila enuntarea lor in amanunt. Vom face o exceptie pentru culmea Bucura — Retezat al carei pisc nordic, virful Retezat (2485 m), a dat numele intregului masiv si constituie un important nod alpin din care se ramifica: piciorul Coltului, Custura Retezatului, culmile Preluci si Valereasca si culmea Lolaia-Strugari.

In ceea ce priveste Retezatul Mic, in afara culmii principale, intinsa de la vf. Buta (1977 m) la Piatra Iorgovanului (2016 m) si descrisa mai inainte, cea mai importanta ramificatie secundara a acesteia este culmea Dragsanului (2080 m) — Piule (2080 m) — Pleasa (1843 m) ce desparte bazinul izvorului Buta de cel al piriului Scocul Mare, cei doi componenti principali ai obirsiei Jiului Romanesc.

Reteaua hidrografica a muntilor Retezatului este destul de bogata, atit ca debit cit si ca numar de elemente hidrografice (piraie, riuri, lacuri etc.). Dintre acestea mentionam numai riurile mai importante (ca debit si lungime).

Valea Lapusnicului Mare, formata din inmanunchierea vailor Bucurei si Pelegii, curge spre sud-vest pina sub Stanuletii Mari; de aci inainte se indreapta catre nord-vest, pina la Gura Apei.

Unit in acest punct cu Lapusnicul Mic, Riul Ses si valea Murariului, riul Lapusnicul Mare da nastere Riului Mare care, curgind catre miazanoapte, se varsa in Strei, dincolo de Hateg.

La rasarit de Custura Papusii si avindu-si obirsia in citeva vaiugi ce brazdeaza versantii estici ai acesteia, curge Riul Barbat care, dupa ce a defilat intre Lancitu si culmea Custura-Tulisa, coteste catre miazanoapte (in dreptul dealului Fagetel) si se varsa in Strei dupa ce a trecut printre asezarile locuitorilor din comuna Pui.

Aceste trei riuri (Lapusnicul Mare, Riul Mare si Riul Barbat) sint tributare bazinului Streiului.

Celelalte ape ale Retezatului fac parte din bazinul superior al Jiului fiind afluenti ai Jiului Rominesc. Dintre ele, Scorotele (Verde, Seaca si cu Apa) si Scocul Mare brazdeaza Retezatul Mic; valea Tiganestilor cu valea Lazarului, Valea Mare si valea Ursasca curg pe aria Retezatului Mare. Izvorul Butei, intre saua Plaiului Mic si Gura Butei, desparte Retezatul Mare de Retezatul Mic. Cumpana de ape dintre bazinele Streiului si Jiului o constituie culmea Paltina — Albele — Papusa — Gruniul - Pilugul - Tulisa.

Structura geologica a Retezatului este caracterizata de prezenta omogena a cristalinului. In Retezatul Mare intilnim mai ales granituri, gnaisuri, cuart si feldspat; in Retezatul Mic, predomina calcarele.

Ceea ce face insa ca Retezatul sa fie o podoaba turistica de mare pret a Carpatilor rominesti o constituie faptul ca amprenta caracteristica a masivului a fost data de actiunea puternica a glaciatiei cuaternare ale carei urme au creat in Retezat acel peisaj sobru si impunator, atractie principala a maselor de turisti, mereu mai numeroase, care an de an cutreiera vaile Retezatului, cerceteaza uriasele lui caldari sau ii parcurg lungile .culmi si custuri atit de semet avintate catre cer.

Fara sa incercam a enumera toti fostii ghetari ai Retezatului, vom aminti insa de existenta in trecutul geologic, in acesti munti, a celui mai lung ghetar (9 km) care a curs vreodata in Carpatii nostri. Este vorba de ghetarul Lapusnic, prelungit catre miazanoapte si rasarit de ghetarii Bucurei si Pelegii.

Urmele glaciatiei cuaternare, caldarile, Zanoagele si circurile scobite in roca tare a Retezatului sint impresionante prin aspectul, numarul si intinderea lor.

In afara de aceste caracteristici, mai toate aceste uriase escavatii in piatra adapostesc, fiecare, citeva lacuri glaciare, numarul iezerelor si taurilor alpine din Retezat ridicindu-se la peste 80. Cel mai intins iezar din Carpatii rominesti se afla in Retezat: este lacul Bucura a carui suprafata e de aproximativ 11 hectare.

Lacurile glaciare cele mai inalt situate din Carpatii nostri le gasim tot aici, in bazinul riului Barbat: grupul acestora poarta numele de taurile Custurii si, dintre ele, Taul Mare se afla la 2270 m altitudine.

Si ca frumusete, taurile Retezatului se afla in fruntea lacurilor alpine ale Carpatilor. Cel ce a avut prilejul sa admire intinsa oglinda de ape a Taului Negru, strajuita de impunatorii lui pereti de granit, va gasi cu greu pereche acestei frumuseti reci dar maiestoase, in tot restul Carpatilor. In schimb, Taul Agatat are o infatisare atit de gingasa incit impresia cu care pleci de pe malurile lui nu se uita niciodata.

Caracterul de munte inalt al Retezatului, la care se adauga urmele lasate de puternica si indelungata actiune a glaciatiei cuaternare, dau masivului o infatisare de pronuntata severitate care este insa mult atenuata de intensa viata vegetala si animala care pulseaza viu in tot cuprinsul muntelui.

In masivul Retezat padurea se intinde de la 900 pina catre 1900 m altitudine, iar succesiunea zonelor vegetale este cea obisnuita in regiunile carpatice: fagul, apoi bradul, molidul si pinul. Dintre plantele lemnoase nu razbesc in etajul superior, cu succes, decit jneapanul si ienuperii. Relictele glaciare sint reprezentate inca in Retezat de zimbru (Pinus cembra), acel stravechi conifer, din ce in ce mai rar in tara noastra.

Poienile si pasunile Retezatului ca si peretii stincosi ai vailor si Zanoagelor lui sint zmaltate cu puzderie de flori apartinind speciilor pe care le intilnim, in mare parte, si in ceilalti masivi muntosi din Carpati. Retezatul Mic este mai bogat in specii decit Retezatul Mare. In schimb, in Retezatul Mare, intilnim multe regiuni in care bogatia floristica este uimitoare, numarul de plante fiind foarte mare pe suprafete relativ reduse.

In raport cu altitudinea, cu expunerea catre soare sau cu vecinatatea apelor, vom avea prilejul sa admiram ghinturi albastre, deditei si anemone, zglavoace, caltunasi, caldaruse, puzderie de nu-ma-uita si alte gingase si frumos colorate flori alpine.

In ceea ce priveste plantele specifice Retezatului, literatura de specialitate enumera de asemenea o serie intreaga de plante care, impreuna cu cele care obisnuit se gasesc oriunde pe munte, fac incintarea drumetului indragostit de natura.

Fauna Retezatului este, in general, aceeasi ca si in restul Carpatilor. Este necesar sa mentionam, mai ales, existenta ciopoarelor de capre negre si sporirea numarului de ursi carpatini pe care braconajul si vinatoarea dezordonata din trecut ii imputinase aproape pina la disparitie.

In fauna acvatica a Retezatului, impresioneaza bogatia in pastravi a apelor care curg prin funduri de vai sau sint adunate in numeroasele tauri adapostite in Zanoagele dintre culmi.

Pentru conservarea bogatiei floristice a Retezatului, pentru pastrarea speciilor de animale rare si pentru crearea conditiilor optime ca viata vegetala si animala sa se dezvolte nestingherita, in masiv a fost delimitata o intinsa rezervatie — parc national. In cuprinsul acestui parc, o zona mai redusa a fost decretata rezervatie stiintifica. Patrunderea pe teritoriul acestei rezervatii stiintifice este permisa numai cu autorizatia speciala a Comisiunei Monumentelor Naturii.

TRASEE TURISTICE[1]

1. CIMPUL LUI NEAG, 800 m - GURA BUTEI, 860 m - CIMPUL MIELULUI -ADAPOSTUL CIMPUSEL, 1150 m - CHEIA SCOCULUI, 1185 m - SUB PIATRA IORGOVANULUI, LA 1997 m.

Marcaj: triunghi rosu. Durata: 8—9 ore. Caracteristica parcursului: Pina la Buta, sosea de automobile. De aci inainte, pe valea Jiului Rominesc, pina dincolo de adapostul Cimpusel, sub Cheia Scocului, se foloseste drumul de exploatare forestiera care insoteste valea. In rest, poteca de munte. Pe timp de iarna, traseul este accesibil numai pina la adapostul Cimpusel, punct dincolo de care se poate trece numai daca echipamentul si pregatirea fizica a turistilor sint corespunzatoare.

Din Cimpul lui Neag si pina la Gura Butei, pe o distanta de aproximativ 5 km, traseul l este comun cu traseul 2. La Gura Butei, spre dreapta, se ramifica traseul 2 (opt ore pina la lacul Bucura). De la adapostul Cimpusel, se continua drumul prin lunca vaii Scocul Mare, pina la Cheia Scocului de unde, catre dreapta, incepe un urcus greu pe vilcelul care ne scoate sub Piatra Iorgovanului, la 1997 m altitudine (virful are 2016 m alt.). La Piatra Iorgovanului se intilneste traseul 4: spre cabana Buta, la dreapta, 3½ ore, sau spre virful Paltina, catre stinga, 2 ore.

De la obirsia vaii Scocul Mare (confluenta Soarbelor cu valea Fata Jarului), cotind catre sud-vest, se poate ajunge la Tismana. Drumul trece peste Oslea, prin Pasul Scocu.

2. CIMPUL LUI NEAG, 800 m-GURA BUTEI, 860 m-CHEIA BUTEI, 1049 m - CABANA BUTA, 1580 m - SAUA PLAIULUI MIC, 1879 m - LACUL BUCURA, 2040 m.

Marcaj: cruce rosie. Durata: 9 — 10 ore. Caracteristica parcursului: Se poate ajunge cu caruta pina la Bordul Izvorului (Cheia Butei). In timp de iarna se poate ajunge pina la cabana Buta (in afara de pregatirea fizica, sint necesare schiuri sau rachete atunci cind zapada este mare).

Din Cimpul lui Neag si pina la Gura Butei, traseul 2 este comun cu traseul l care, la Gura Butei, se ramifica spre stinga (6—7 ore pina sub Piatra Iorgovanului). Pina la Bordul Izvorului se merge inca prin sat. Urcam apoi, in serpentina, prin padurea de fag care imbraca versantii vaii. Pe la 1100 m altitudine, strabatem poieni intinse si pilcuri de padure (la trecerea peste Gilma cu Fagi). Urcusul este apoi continuu, pina se ajunge la stinele «La Fete» (1510 m). De aci inainte si pina la cabana Buta, se urca din greu pe fata dreapta a vaii Buta. De la cabana si pina la Gura Bucurei, traseul 2 este comun cu traseul 13 si, pina in saua Plaiului Mic, drumul se parcurge pe o carare ce urca virtos la deal. In saua Plaiului Mic, intersectam traseul 4 (cca. 2 ore pina in saua Custurii, la dreapta, sau 3—4 ore pina sub Piatra Iorgovanului, la stinga). Din saua Plaiului Mic, un coboris repede ne scoate in Gura Bucurei (1580 m) unde traseul 13 se ramifica la stinga, pe valea Lapusnicului Mare (4 — 5 ore pina la cabana Gura Apei).

Din Gura Bucurei se urca fara intrerupere, pe valea Bucurei, pina la lacul Bucura, punctul terminus al traseului.

3. COMUNA URICANI, 725 m - SAUA TULISA, 1544 m - VF. FAGETEL, 1591 m - VF. PILUGUL MIC, 1532 m - VF. PILUGUL MARE, 1755 m -VF. LAZARULUI, 2283 m - VF. GRUNIUL, 2302 m - VF. CUSTURA, 2463 m - VF. PAPUSA, 2502 m - VF. PELEAGA, 2509 m - LACUL BUCURA, 2040 m.

Marcaj: cruce galbena. Durata: 12—16 ore. Caracteristica parcursului: Lipsa de adaposturi, durata mare a parcursului si diferentele de nivel importante dintre virfuri si sei, dau traseului un caracter de dificultate relativ pronuntata care cere drumetilor ce strabat acest itinerar, un antrenament corespunzator. In orice caz, traseul nu este indicat pentru alcatuirea unui itinerar ce urmeaza a fi parcurs in timp de iarna.



Intre Uricani si saua Tulisa, drumul urca din greu 819 m diferenta de nivel. De aci inainte, cararea urmeaza un traseu care strabate o serie de denivelari, trecind peste virfurile mentionate mai sus si prin tarnitele dintre aceste piscuri.

Sub vf. Custurii se intilneste traseul 4½ ore pina in saua Plaiului Mic, la stinga, sau 2 ore pina la Stina din Riu, catre dreapta). De sub vf. Custurii, traseul nostru coteste la dreapta, fiind comun cu traseul 4, pina in saua Custurii (2205 m), unde acesta din urma, cotind catre dreapta, coboara In bazinul Riului Barbat, intre saua Custurii si vf. Papusa, traseul 3 urmeaza creasta zimtuita a Custurii Papusii. Pe virful Papusa se intilneste traseul 10 (cca. 1/2 ora de la vf. Mare) care insoteste traseul nostru pina pe vf. Peleaga, pe o portiune dificila de creasta, cu un coboris pronuntat urmat de un urcus pieptis. Pe vf. Peleaga, traseul 10 se ramifica spre dreapta (cca. Va ora pina in Curmatura Bucurei), iar traseul nostru urmeaza un hatas ce coboara repede pina pe malurile lacului Bucura, capat al traseului 3.

4. GARA PUI, 411 m - COMUNA RIUL BARBAT, 494 m - COMUNA HOBITA, 534 m - CABANA BALEIA, 1450 m - CLEANTUL COZMEI, 1862 m - STINA DIN RIU, 1563 m - SUB VF. CUSTURA, 2463 m - SAUA PLAIULUI MIC, 1879 m - VF. DRAGSANUL, 2080 m - SUB VF. ALBELE, 2013 m - SUB PIATRA IORGOVANULUI, LA 1997 m.

Marcaj: triunghi albastru. Durata: 18—21 ore. Caracteristica parcursului: Parcurgerea traseului in intregime cere un bun antrenament si o conditie fizica corespunzatoare. Drum de iarna numai pina la cabana Baleia. Cu schiul se poate merge pina la Stina din Riu; se cere insa a fi antrenat in consecinta. Vara, cabana Baleia este accesibila cu autovehiculele de tonaj mijlociu. Din saua Plaiului Mic se poate cobori la cabana Buta, pe traseul 2. De la Piatra Iorgovanului inainte, traseul este in curs de marcare, peste Godeanu, pina la Baile Herculane.

Din gara Pui, se urmeaza soseaua care trece prin comunele Riul Barbat si Hobita. De aci inainte, pina la cabana Baleia, se urca fie pe sosea, fie urmind marcajul condus pe scurtaturile dintre serpentinele soselei.

De la cabana Baleia, un urcus pronuntat ne scoate sub Cleantul Cozmei si, de la cota 1865 m, parasind traseele 8 si 10 care ne-au insotit pina aci, cotim la stinga si incepem coborisul de-a coasta Lancitului, ajungind apoi linga firul apei Riului Barbat, la Stina din Riu. De aci inainte, poteca urca continuu si, dupa aproape 700 m diferenta de nivel, ne scoate in saua Custurii, la 2205 m altitudine. Aci se ramifica traseul 3 (spre dreapta, pina pe vf. Papusii, 1—2 ore; spre stinga, comun cu drumul nostru, pina sub vf. Custurii).

De sub vf. Custurii, traseul 3 coteste la stinga, spre vf. Gruniului (1—2 ore) iar traseul nostru coboara spre saua Plaiului Mic unde intersecteaza traseele 2 si 13. Aci, un stilp de marcaj indica directia (catre stinga) spre cabana Buta (cca. o ora).

Din saua Plaiului Mic, traseul nostru urmeaza spinarea muntelui Dragsanul, coboara apoi in valea cu acelasi nume, urca pe Albele, trece pe sub Stanuletii Mici (la 1970 m alt.) si ajunge sub Piatra Iorgovanului, unde intilneste traseul l (cca. 2 ore pina la Cimpusel).

GARA BAIESTI, 320 m - HALTA OHABA DE SUB PIATRA, 320 m -COMUNA SALASUL DE SUS, 475 m - COMUNA NUCSOARA, 637 m -POIANA CIRNIC, 980 m - CABANA PIETRELE, 1475 m - VALEA PIETRELE - CURMATURA BUCUREI, 2206 m - LACUL BUCURA, 2040 m.

Marcaj: banda albastra. Durata: 10—12 ore. Caracteristica parcursului: Intre Baiesti si Nucsoara, pe 131/2 km, sosea pentru autovehicule. De la Nucsoara inainte, se poate merge cu caruta pina in Poiana Cirnic. Drum de iarna numai pina la cabana Pietrele; mai departe numai cu schiurile si numai schiorii bine antrenati.

Din gara Baiesti, se merge pe sosea (cca. 2 km) pina in Ohaba de sub Piatra (halta C.F.R.). In continuare, parasim soseaua nationala si ne indreptam catre comuna Salasul de Sus. In drum intilnim: o ruina feudala cu patru turnuri si pod suspendat; ruine ale unei vechi biserici (sec. XIII—XIV); urme de asezari romane. S-au gasit aici doua tezaure monetare dacice: unul (in comuna) cu monede dacice de imitatie greceasca si altul, inspre Sasa, cu monede republicane romane. Comuna urmatoare este Malaesti (550 m alt.) in care se afla ruinele unei vechi fortificatii medievale.

In comuna Nucsoara se ajunge dupa 13½ km de la Baiesti. Pina la Poiana Cirnic, se merge pe un drumeag de caruta croit pe versantul sting al Nucsorului. De la Cirnic se urca continuu printr-o zona de padure taiata. Imediat dupa traversarea Izvorului Stinisoarei, spre dreapta, se ajunge la cabana Pietrele, unde converg traseele 5, 8 si 9. In continuare, marcajul banda albastra insoteste poteca vaii Pietrele pina la taul Pietrele (2000 m alt.). Un urcus priporos pe peretii zanoagei Pietrele ne scoate in Curmatura Bucurei, unde se intilneste traseul 10 (1½—2 ore pina pe vf. Peleaga, la stinga, si cca. o ora pina pe vf. Bucura, catre dreapta). Din Curmatura Bucurei, dupa un coboris de aproape ½ ora, se ajunge la lacul Bucura.

6. CABANA GURA ZLATA, 766 m - SUB VF. CIOACA, 1453 m - PLATOUL ZANOAGEI, 1709 m - LACUL ZANOAGA, 1973 m - COTA 1699 m - COTA 2052 m - DOSUL SLAVEIULUI, 2346 m - LACUL BUCURA, 2040 m.

Marcaj: triunghi rosu. Durata: 8 — 10 ore. Caracteristica parcursului: Traseu dificil prin aceea ca traverseaza doua dintre culmile inalte ale masivului. Cu totul neindicat drept traseu de iarna.

De la cabana, se porneste catre est, pe valea Zlatuia. Ne indreptam apoi catre sud, pe Rades, trecind pe sub vf. Cioaca Porumbelului (1453 m). Urcusul continua pina sub Cioaca Radesului (2085 m) de unde poteca trece peste culme si coboara apoi la lacul Zanoaga.

De la lacul Zanoaga se coboara catre sud (cota 1699) si apoi se urca la crucea Trasnitului (2076 m) de unde se schimba directia de mers, catre nord-est. Dupa cota 2052 se trece pe linga taul Turcei si, in urcus continuu, se ajunge la Dosul Slaveiului.

In continuare, cararea coboara in valea Bucurei, trecind printre lacurile Ana si Lia. In dreapta potecii, deasupra lacului Lia, se afla tabara de corturi.

Din valea Bucurei, un scurt urcus ne scoate la lacul Bucura, punctul terminus al traseului marcat cu triunghi rosu.

7. CABANA GURA ZLATA, 766 m - CABANA GURA APEI, 998 m - VF. ZLATA, 2140 m - LACUL ZANOAGA, 1973 m - COTA 1699 - COTA 2052 -DOSUL SLAVEIULUI, 2346 m - LACUL BUCURA, 2040 m.

Marcaj: cruce albastra. Durata: 11 —13 ore. Caracteristica parcursului: Drum de iarna numai pina la cabana Gura Apei.

Drumul intre cabana Gura Zlata si cabana Gura Apei se parcurge folosind drumeagul care, in urcus usor, insoteste suvoiul de ape al Riului Mare. De la cabana Gura Apei si pina pe vf. Zlata, urcusul este continuu. Mai departe se trece prin Curmatura Radesului si — sub Cioaca Radesului, pe platoul Zanoagei — se intilneste traseul 6 care ne va insoti pina la lacul Bucura.

De sub Cioaca Radesului, se coboara la lacul Zanoaga unde se intilnesc traseele 6 si 15. De la taul Zanoaga se continua coborisul, spre sud, pina la cota 1699, apoi se urca spre cota 2076, la Crucea Trasnitului. Aci intilnim traseul 14 care, impreuna cu traseele 6 si 7, urmareste cararea pina la lacul Bucura.

De la Crucea Trasnitului, poteca se indreapta catre nord-est, trece pe linga taul Turcei, urca apoi pina sub Dosul Slaveiului si trece culmea coborind in valea Bucurei, intre lacurile Ana si Lia. Tabara de corturi se afla, in dreapta, linga lacul Lia. Din valea Bucurei, in urcus, se ajunge apoi la lacul Bucura.

8. CABANA PIETRELE, 1475 m - LACUL GALESUL, 1950 m - SAUA VIRFULUI MARE, 2301 m - CLEANTUL COZMEI, 1862 m - CABANA BALEIA, 1450 m.

Marcaj: triunghi rosu. Durata: 10 — 12 ore. Caracteristica parcursului: Traseul nu este dificil numai prin lungimea lui ci si din cauza ca, de la lacul Galesul inainte, apa lipseste cu totul. Itinerar neindicat ca drum de iarna.

De la cabana Pietrele, se urca pe spinarea piciorului Stinisoara, loc in care traseul 5 se desparte catre dreapta. Cararea noastra coboara in valea Pietrele unde traverseaza firul apei. Se urca apoi pe piciorul Pietrele si se coboara in valea Galesului traversind firul apei de pe stinga pe dreapta. Cotind catre dreapta, se continua urcusul, spre sud, pina la lacul Galesu.

De la lacul Galesu, un urcus pieptis ne scoate in saua Virfului Mare. Aci se intilneste traseul 10 (spre dreapta, catre vf. Papusa, pe un traseu dificil; catre stinga, traseu comun cu traseul 8, pina la cabana Baleia).

Din saua Virfului Mare, cararea urmeaza spinarea Lancitului (spre nord-est, pina la cota 1865 unde, dinspre dreapta, urca poteca pornita din valea Riului Barbat) de la Stina din Riu (traseul 6 care ne va insoti pina la cabana Baleia). De la cabana Baleia, coborirea la calea ferata se face pe traseul 4, pe sosea si scurtaturile acesteia, pina la gara Pui.

9. CABANA PIETRELE, 1475 m - VALEA STINISOAREI - SAUA RETEZATULUI, 2251 m - VF. RETEZAT, 2485 m.

Marcaj: triunghi albastru. Durata: 4—5 ore. Caracteristica parcursului: Drumul se face in urcus continuu, mai pronuntat In partea finala a traseului. Itinerar cu totul neindicat ca drum de iarna.

De la cabana Pietrele, se urca continuu, pe valea Stinisoarei, pina la taul Stinisoara (2000 m alt.). De aci, cotim la dreapta si urcam pieptis, pe un surloi pietros, pina in Saua Retezatului. Aici se intilneste traseul 10 (spre stinga, 1—2 ore pina pe vf. Bucura; catre dreapta, impreuna cu traseul nostru, pina pe vf. Retezat).

Din Saua Retezatului, cotim la dreapta si, peste un bolovanis risipit haotic pe culmea si fetele muntelui, trecem peste cotele 2280, 2320 si 2410 ajungind apoi pe vf. Retezat, dupa un urcus relativ greu, nu atit din cauza diferentei de altitudine, cit, mai ales, din cauza pietroaielor intilnite in cale.

10. CABANA BALEIA, 1450 m - CLEANTUL COZMEI, 1862 m - SAUA VIRFULUI MARE, 2301 m - VF. PAPUSA, 2502 m - VF. PELEAGA, 2509 m - CURMATURA BUCUREI, 2206 m - VF. BUCURA, 2436 m - SAUA RETEZATULUI, 2251 m - VF. RETEZAT, 2485 m.

Marcaj: banda rosie. Durata: 14—16 ore. Caracteristica parcursului: Traseu dificil din cauza lungimii lui, a diferentelor de nivel mari si a lipsei de apa. Intre saua Virfului Mare si vf. Papusa, se trece o portiune de creasta ingusta, cu saritori relativ greu de escaladat pentru drumetii lipsiti de antrenament. Traseul nu se parcurge iarna.

De la cabana Baleia inainte, traseul este comun cu traseele 4 si 8, pina la cota 1865. Urcusul este mai pronuntat pina la Cleantul Cozmei. La cota 1865, traseul 4 coboara (catre stinga) in valea Riului Barbat, la Stina din Riu, iar traseele 8 si 10 urmeaza poteca de pe spinarea Lancitului, pina in saua Virfului Mare. Aci, traseul 8 coboara, la dreapta, in caldarea Galesului, iar traseul nostru se indreapta spre vf. Papusa, pe un drum dificil de creasta. Pe vf. Papusa intilnim traseul 3 (spre stinga, catre vf. Custurii; inspre dreapta, pina pe vf. Peleaga, traseul 3 este comun cu traseul nostru).

De pe virful Papusa, un coboris repede ne scoate in saua de 2274 m altitudine, loc din care un urcus pieptis conduce pe vf. Peleaga. Din acest punct, traseul 3 se desparte de marcajul nostru si coboara la lacul Bucura.

Din Curmatura Bucurei, se urca pe vf. Bucura si apoi, peste ingramadiri de steiuri, se coboara in Saua Retezatului. De pe virful Bucura pina in Saua Retezatului, traseul 10 este dublat de traseul 11 care urca dinspre lacul Bucura. Din Saua Retezatului, ramura vestica a traseului a fost desfiintata, trecerea prin rezervatia stiintifica fiind interzisa, inspre nord insa, impreuna cu traseul 9, traseul 10 conduce pina pe virful Retezat.



11.SAUA RETEZATULUI, 2251 m - POARTA BUCUREI, 2261 m - LACUL AGATAT, 2136 m - LACUL BUCURA, 2040 m.

Marcaj: banda galbena. Durata: 3—4 ore. Caracteristica parcursului: traseul strabate o zona de morene glaciare, cu steiuri mari. Itinerariul nu este indicat ca drum de iarna.

Din Saua Retezatului, urmam linia de creasta, escaladind numeroasele steiuri intilnite in cale. Dupa aproape doua ore de mers, se ajunge pe virful Bucura (2436 m) de unde, catre sud-sudvest, ne indreptam spre Poarta Bucurei. De aci coborim la lacul Agatat si, schimbind directia de mers catre est, continuam coborisul spre lacul Bucura. Pina la virful Bucura, traseul 11 este comun cu traseul 10 care, de la virful Bucura, se indreapta spre est, catre Curmatura Bucurei.

12. GARA SARMISEGETUZA, 530 m - COMUNA CLOPOTIVA, 490 m -CANTONUL SILVIC, CASA VERDE, 650 m - CABANA GURA ZLATA, 766 m.

Marcaj: banda rosie. Durata: 6—7 ore. Caracteristica parcursului: In totalitatea lui (23 km), traseul urmareste soseaua care, dincolo de Clopotiva, insoteste valea Riului Mare. Vara se poate ajunge pina la cabana cu autovehicule de tonaj mijlociu. Iarna traseul poate fi parcurs usor cu schiul.

Localitatea Sarmisegetuza se afla pe locurile fostei capitale a Daciei romane, care purta numele de Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacia Sarmisegetusa. Parasita de romani, in anul 271 e.n., Sarmisegetuza decade si constructiile «metropolei» se ruineaza. Orasul se intindea peste aproape intreaga vatra a actualei asezari; urme de constructii izolate se intilnesc insa pina in Clopotiva, Breazova si Hobita. Sapaturile arheologice au scos la iveala aproape toate marturiile trecutului sub forma unor urme de fundatii, mini, strazi etc. In centrul comunei se afla muzeul « Sarmisegetuza ». Aci a fost adunat materialul arheologic provenit din sapaturile efectuate pe locul fostei capitale a Daciei traiane.

Porniti din gara, dupa 5 km, trecem prin comuna Clopotiva inauntrul hotarelor careia s-au gasit vestigii ale apeductului care deservea Sarmisegetuza. Drumul de-a lungul Riului Mare trece apoi prin regiuni pitoresti, mereu mai salbatice, pina la cabana Gura Zlata.

De pe vf. Peleaga, coborim catre vest, pe linga Coltii Pelegii, si ajungem io Curmatura Bucurei. Aci se intilneste traseul 5 care, spre dreapta coboara la cabana Pietrele, iar catre stinga conduce la lacul Bucura.

13. CABANA GURA APEI, 998 m - LUNCA BERHINEI, 1127 m - GURA BUCUREI, 1580 m - SAUA PLAIULUI MIC, 1879 m - CABANA BUTA, 1580 m.

Marcaj: punct albastru. Durata: 8—9 ore. Caracteristica parcursului: Cea mai mare parte a traseului o constituie drumeagul si cararile care insotesc firul vaii Lapusnicului Mare. Traseul nu este indicat ca drum de iarna decit pentru schiorii foarte bine antrenati.

De la Gura Apei si pina la Lunca Berhinei traseul este comun cu traseul 14 care, aci, se desparte spre stinga si urca pe piciorul Slaveiului (4—5 ore pina la lacul Bucura). De la Lunca Berhina si pina la Gura Bucurei, traseul nostru urmeaza firul vaii Lapusnicul Mare. La Gura Bucurei se paraseste valea si, cotind la dreapta, se urca in saua Plaiului Mic, coborindu-se apoi la cabana Buta. intre Gura Bucurei si Buta, traseul este comun cu traseul 2, iar in saua Plaiului Mic se intersecteaza traseul 4 (circa 2 ore pina in saua Custurii, la stinga, sau 3—4 ore pina sub Piatra Iorgovanului, catre dreapta).

14. CABANA GURA APEI, 998 m - LUNCA BERHINEI, 1127 m - CRUCEA TRASNITULUI, 2076 m - LACUL BUCURA, 2040 m.

Marcaj: punct galben. Durata: 8—9 ore. Caracteristica parcursului: traseul nu este indicat ca drum de iarna. Se pot face insa excursii cu schiul in susul vaii Lapusnicului Mare.

De la Gura Apei si pina la Lunca Berhina, traseul — comun cu traseul 13 — urmareste valea Lapusnicului Mare, in susul ei. De la Lunca Berhina se coteste la stinga si se incepe un urcus pronuntat, pe Piciorul Slaveiului, pina la Crucea Trasnitului. Aci intilnim traseele 6 si 7 (2—3 ore pina la lacul Zanoaga) care ne vor insoti pina la lacul Bucura.

De la Crucea Trasnitului urcusul, mult domolit, continua pe piciorul Slaveiului. Se trece pe linga taul Turcei si, in urcus continuu, se ajunge pe culme (Dosul Slaveiului, 2346 m), de unde incepe coborisul in valea Bucurei pe care o traversam intre lacurile Ana si Lia (in dreapta, la 2-300 m, tabara de corturi de la lacul Lia). Din valea Bucurei, un urcus ne scoate la lacul Bucura, punctul terminus al traseului.

15. LACUL ZANOAGA, 1973 m - VIRFUL SESELOR, 2323 m - VF. JUDELE, 2388 m - LACUL BUCURA, 2040 m.

Marcaj: punct rosu. Durata: 3—4 ore. Caracteristica parcursului: Singura dificultate a traseului este aceea ca de la vf. Judelui coborirea se face pe o carare, uneori foarte ingusta. Itinerarul nu se parcurge in timp de iarna.

De la taul Zanoaga se urca de-a coasta pina pe culme, se trece pe sub vf. Sesele si se ajunge apoi linga vf. Judele. De aci, pe o carare agatata in peretele de stinca, se coboara in bazinul Bucurei si, trecind pe la taul Agatat, se ajunge la lacul Bucura.

16. CABANA GURA APEI, 998 m - CARANSEBES, 211 m.

Marcaj: banda rosie. Durata: 22—24 ore. Caracteristica parcursului: Este un traseu de legatura intre muntii Retezatului, muntele Tarcu si refugiul Ciuntu.

De aci inainte, un traseu marcat cu cruce albastra coboara la gara Armenis. De la Ciuntu, traseul 16 conduce la Muntele Mic si apoi la Caransebes. De la Muntele Mic se poate ajunge la Poiana Marului, cu coborire la gara Zavoi, urmindu-se un traseu marcat cu banda albastra.

TRASEE DE SCHI

Ca urmare a faptului ca Retezatul face parte dintr-o zona intinsa de munti inalti (masivul Banatic), vifornitele iernii troienesc peste masiv cantitati uriase de zapada care acopera cu un strat gros, puzderia bolovanisului de morena glaciara. In aceste conditiuni exista posibilitati mari pentru practicarea schiului. Din cauza asprimii iernilor, a departarii fata de centrele populate si a distantelor mari dintre cabane insa, nu s-au putut stabili trasee de schi care sa fie la indemina maselor de sportivi, astfel incit, in Retezat, practicarea acestui sport are un caracter de performanta. In jurul cabanelor se pot insa organiza iesiri cu schiul, dar numai astfel programate incit intoarcerea la adapost sa se faca inainte de a se insera.

TRASEE ALPINE

Lipsa unor pereti stincosi de mare inaltime si a unor probleme tehnice de escalada de un interes mai deosebit, au facut ca alpinismul in Retezat sa se reduca la o serie de trasee de dificultate medie situate pe fetele nordice ale virfurilor Retezat, Bucura si Peleaga.

INDICATORUL CABANELOR

Denumirea cabanelor

Altitudine

Nr.de locuri

Conditiuni de gazduire

Trasee care conduc la cabane

Baleia

1450 m

Vara, restaurant; in restul anului bufet

4, 8 si 10

Buta

1580 m

Bufet

2 si 13

Gura Apei

998 m

Bufet



7, 13, 14 si 16

Gura Zlata

766 m

Bufet

6, 7 si 12

Pietrele

1475 m

Vara, retaurant; in restul anului, bufet

5, 8 si 9

TERMENI UZUALI IN TURISMUL DE MUNTE

ABRUPT: Perete stincos; fata de munte foarte inclinata sau verticala. Ex.: Abruptul Bucegilor.

AC: Stinca inalta, virf de forma ascutita. Ex.: AceleMorarului-Bucegi, Acul Cleopatrei-Fagaras.

ALPIN: In general tot ce se refera la muntii inalti. Ex.: regiune alpina, literatura alpina, etc.

ALPINISM: Pasiune pentru ascensiunile in munti; termenul, restrins in trecut numai la Alpi, are astazi un caracter general.

ARSITA: Partea muntelui orientata catre soare (rasarit sau miazazi); fineata sau pasune in regiunea de munte, privind spre rasarit sau miazazi.

AVALANSA: Masa de zapada (sau de pietre) ce se desprinde din munte si se pravaleste pe coaste si vai.

BRINA (BRIU): Pridvor de-a lungul unui perete stincos; platforma In genere ierboasa, de diferite largimi si inclinatii, ce incinge un versant abrupt, traversind vai si creste ca un drum natural, de-a lungul stincilor. Ex.: Briul Mare al Costilei, Briul Morarului, etc.

CALDARE: Adincitura de mari proportii in masivii muntosi, datorata actiunii ghetarilor si eroziunii apelor.

CHEIE: Despicatura adinca intre doi pereti stincosi prin care trece firul unei vai. Ex.: Cheile Argesului-Fagaras; Cheile Zanoagei-Bucegi.

CLABUCET: Munte de forma rotunda acoperit cu paduri. Ex. Clabucetul Baiului-Bucegi.

COLT: Virf stincos; piramida de stinci. Ex.: Coltii Morarului-Bucegi; Coltul Balaceni-Fagaras

COLTARI: Dispozitiv de fier cu sase-zece virfuri ascutite care se adapteaza la bocanci pentru a usura urcarea pantelor de ghiata sau de zapada tare.

CORNISE DE ZAPADA: Streasina care se formeaza, obisnuit, de-asupra unei rupturi de panta, saritori sau pe o creasta expusa curentilor.

CURMATURA: Depresiune care intrerupe continuitatea unui munte si .care serveste de trecatoare.

CUSTURA: Culme stincoasa si ascutita.

DE-A COASTA: Urcus sau coboris oblic (spre deosebire de urcusul sau coborisul direct, cind urmam linia de cea mai mare panta); un drum se desfasoara in serpentina cind, in urcus sau coboris de-a coasta, traseul schimba alternativ de directie.

DURAU : Piriu de munte, repede si zgomotos.

DURUITOARE: Cascada, saritoare cu apa; Urlatoare.

ESCALADA: Cataratura intr-o zona stincoasa.

FEREASTRA: Spartura intr-o stinca. Fereastra raspunde in partea opusa facind uneori posibil continuarea unui drum.

FIR: Fundul unei vai sau unui vilcel; firul apei.

FISURA: Crapatura ingusta intr-un perete stincos si care serveste uneori la cataratura.

FLOARE DE COLTI: Floare de munte care creste In regiunile calcaroase; albumeala (Leontopodium alpinum).

GILMA: Munte rotund In forma de cupola, acoperit cu paduri. Ex.: Muntele Gilma-Bucegi.

GOL DE MUNTE: Regiune situata deasupra zonei forestiere (limita superioara a padurii) si acoperita cu pasuni alpine, tufarisuri de jnepeni, ienuperi sau stincoasa.

GROHOTIS: Masa de pietre; sfarimaturi de stinci adunate In fundul vailor, vilcelelor sau pe coastele inclinate. Uneori grohotisul porneste in adevarate avalanse.

GROTA: Adincitura, pestera intr-un perete stincos.

HATAS: Carare ingusta facuta, deobicei, de trecerea turmelor de oi.

HATIS: Padure tinara, foarte deasa si incurcata.

HOAGA: Vilcel adinc in padure, acoperit cu o vegetatie bogata.

HORN: Spatiu de diferite largimi, adincimi si de o inclinatie pronuntata, intre doi pereti stincosi.

IEZER: Lac de munte, tau, „ochi de mare'. Ex.: Iezerul din Podul Giurgiului-Fagaras.

INIERBAT: Pasune alpina ce acopera golurile de munte.

JGHIAB: Scobitura In forma de canal, facuta de ploi si ape, In stinci; locul cuprins Intre doua picioare de munte.

MUCHIE: Linia de intersectie a doua fete de munte deobicei stincoase; creasta foarte ingusta si inclinata. Ex.: Muchia Coltului Galbinele-Bucegi, Coama Lunga-Piatra Craiului.

OBCINA: Culme, coama de munte care leaga doua piscuri si de-a lungul careia se poate merge cu carul.

PICIOR DE MUNTE: Partea inferioara a unei spinari de munte ce se desprinde dintr-un virf sau dintr-o culme. Ex.: Piciorul Velicanului-Bucegi.

PLAI: Picior de munte usor inclinat, acoperit cu pasuni si care se prelungeste pina In zona padurilor; poteca, drum de munte.

POD (PLATOU): Suprafata aproape plana situata la mare altitudine; mai este denumit si podis. Ex.: Platoul sau podul Bucegilor.

PORTITA: (vezi fereastra).

SA: Depresiune larga, de forma regulata, situata pe o creasta, obisnuit intre doua virfuri.

SENINARI: Zona acoperita de stinci.

SISTOACA: Vilcel stincos ingust si inclinat, cu regim de apa numai in timpul ploilor.

SPINARE (de munte): Partea cea mai inalta a unui munte; culme prelungita; creasta, coama.

STRUNGA: Depresiune; spartura intr-o creasta sau muchie stincoasa; Ex.: Strunga Galbinele-Bucegi, Strunga Ciobanului-Fagaras.

SURLOI: Piriu adinc si ingust care coboara printre stinci; sant (jghiab) ingust si adincit, plin de pietre si scobit pe fata muntelui de apele repezi provenite din ploi.

TAU: Lac de munte, iezer, „ochi de mare'.

TANC: Virf stincos in forma de piramida, sau trunchi de con, etc.

VARIANTA: Drum diferit de cel obisnuit si care vizeaza acelasi obiectiv.

VAIUGA: Vale ingusta si putin adinca.

VERSANT: Clin, coasta, fata de munte. Se spune versant nordic, sudic etc. dupa cum acesta priveste spre nord sau spre sud. Versantii nordici sint numiti de ciobani „dosuri de munte'.

VINTURIS: Cascada.

Scanare, OCR si corectura : Rosioru Gabi rosiorug@yahoo.com

Alte titluri disponibile la : grupul HARTI_CARTI la https://groups.yahoo.com/

Carte obtinuta prin amabilitatea dlui. Sergiu Babei.



Marcajele traseelor descrise corespund cu cele din noul proiect in curs de executare pe teren.








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Etajarea bentosului marin (profilul fudurilor marine)
Particularitati in organizarea micro- si macrosistemelor teritoriale
Pozitia geografica si geopolitica - Romania, tara carpato-danubiano-pontica
LOCALITATEA VINATORI NEAMT
Aplicatii ale cartografiei vegetatiei
Evolutia geografiei si cresterea caracterului sau activ
Africa
RELIEFUL ROMANIEI - Muntii Carpati





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu