Internet – ce este si la ce ajuta

Internet – ce este si la ce ajuta

Foarte scurt istoric al calculatoarelor

Ideea de masinarie care sa poata efectua calcule a preocupat omenirea din cele mai vechi timpuri. Multi matematicieni au folosit si dezvoltat conceptul de algoritm care a evoluat apoi in program.

Au fost create masini mecanice complicate care puteau sa efectueze operatii simple asupra numerelor. Masinile de cifrat folosite in cel de-al doilea razboi mondial au fost unele din cele mai performante calculatoare mecanice.

Calculatoarele construite cu tuburi electronice au constituit o adevarata mina de aur pentru banci, care puteau acum efectua mult mai repede si mai precis operatiunile financiare. Ce conteaza ca ocupau un etaj intreg si ca era nevoie de o mica armata de oameni pentru intretinere?

Dezvoltarea tranzistorului a permis micsorarea dimensiunii (si costului) calculatoarelor, concomitent cu cresterea performantelor acestora. Dimensiunile mici si consumul redus ale tranzistoarelor permiteau crearea de circuite mult mai complexe, iar viteza mult mai mare permitea elaborarea de programe mai complicate. Industria calculatoarelor a cunoscut adevarata dezvoltare odata cu folosirea circuitelor integrate, care reuneau pe o pastila de siliciu cat o unghie sute sau mii de tranzistoare (sute de milioane in zilele noastre). Procesoarele (si microprocesoarele) detineau o putere de calcul uriasa pentru vremea respectiva – un procesor putea efectua zeci de mii de adunari pe secunda (miliarde de operatii in zilele noastre). Este era calculatoarelor mainframe, care suporta necesarul de calcul al unei intregi organizatii, in care oamenii au la dispozitie terminale pentru introducerea sau extragerea datelor.

Aparitia calculatoarelor personale a dus la evadarea calculatoarelor in randul intregii populatii.

Calculatoarele personale au o putere de calcul suficient de mica ca sa incapa pe birou dar suficient de mare pentru nevoile unui contabil, ale unui inginer sau ale unui scriitor. Acum fiecare firma poate inlocui cei zece contabili cu un singur contabil dotat cu un calculator. Acum proiectantii se pot elibera de calculele de rutina si se pot concentra asupra imbunatatirii produselor. Acum managerii isi pot crea baze de date continand dotarile si activitatea firmei.

Cresterea continua a puterii de procesare, cresterea capacitatilor de stocare, scaderea preturilor, cresterea numarului de programe disponibile si usurinta in utilizare au dus la o cerere tot mai mare de calculatoare pentru afaceri, dar si pentru acasa. Calculatoarele au inceput sa fie folosite si in scop de divertisment: jocuri, muzica, filme, ajungand chiar sa concureze televizorul.

O lege empirica, legea lui Moore, formulata in 1965, spune ca puterea de calcul a calculatoarelor se dubleaza o data la 18 luni. Pana acum, legea a fost doar depasita.

Foarte scurt istoric al Internet-ului

Calculatoarele au cucerit deja oamenii de afaceri, cercetatorii, universitatile. Insa transmiterea datelor de la un calculator la altul implica folosirea pantofilor :) Au fost create asadar sisteme cu ajutorul carora calculatoarele au fost interconectate, trimiterea datelor de la un calculator la celalalt devenind o chestiune simpla si rapida (vorbim aici de calculatoarele mainframe).

A conecta intre ele doua calculatoare este una, a conecta mai multe este altceva. Fie realizezi cate o legatura de la fiecare calculator la toate celelalte (solutie practica pentru 3-4-5 calculatoare, dar practic inaplicabila pentru mai mult de 10), fie gasesti o modalitate prin care mai multe calculatoare sa poata comunica folosind acelasi mediu fizic. Asa au fost elaborate protocoale de comunicatie, care prevad ce si cum trebuie sa faca un calculator ca sa poata transmite / receptiona date catre / de la un alt calculator.

Catva timp a fost un Vest Salbatic al comunicatiilor intre calculatoare: fiecare producator folosea altfel de echipamente, altfel de structuri de conectare si alte reguli de comunicare (bineinteles, tinute secret fata de concurenta). Existau deja retele de calculatoare, insa interconectarea lor era o aventura lunga, complicata, si nu de fiecare data cu happy-ending. Solutia a fost standardizarea protocoalelor de comunicatii, adoptarea unor protocoale deschise, facute publice si acceptate de toata lumea. S-a deschis calea conectarii fara limite a retelelor de calculatoare. Internetul este de fapt si de drept o retea de retele de calculatoare.

Internet-ul a fost conceput de DARPA, o agentie a ministerului american al apararii in colaborare cu universitati, asa incat primele calculatoare conectate la Internet (se chema ARPANET pe atunci) au fost cele ale universitatilor UCLA, UCSB, Utah si Stanford (1969). Ulterior au fost legate la aceasta retea si alte universitati si institutii guvernamentale, apoi firme comerciale si diverse organizatii. Cresterea numarului de calculatoare conectate la Internet este exponentiala (1969 – 4 noduri, 1970 – 11, 1977 – 100, 1984 – 1000 hosturi, 1987 – 10000, 1989 – 100.000, 192 – un milion, 1996 – 10 milioane, 2001 – 100 milioane). In Statele

Unite Internetul a ajuns sa fie la fel de normal si de-la-sine-inteles ca si telefonul.

Foarte scurt istoric al comunicarii prin Internet.

Comunicarea prin Internet poate avea ca interlocutori doi oameni, un om si un calculator sau doua calculatoare. Ne vom concentra in acest curs pe comunicarea intre oameni mediata de Internet, cu referiri la comunicarea dintre un om si un calculator (nu discutam aici despre comunicarea intre utilizator si calculatorul in fata caruia se afla, ci despre comunicarea intre utilizatorul unui calculator si un alt calculator de pe Internet).

Odata cu dezvoltarea structurii Internetului (si cantitativ si calitativ) s-au inmultit si diversificat si serviciile disponibile. Initial pe Internet se puteau trimite mesaje de posta electronica, se putea dialoga in timp real si se puteau transmite fisiere de pe un calculator pe altul. S-au creat apoi servicii de publicare pe servere a informatiilor organizate dupa niste meniuri, servicii de indexare si cautare a acestor informatii, liste de discutii folosind posta electronica si mese rotunde virtuale pentru discutii in timp real intre mai multi utilizatori. Un serviciu de publicare a informatiilor (text si grafica) aparut ulterior, World Wide Web, a ajuns sa fie atat de popular, incat astazi multi utilizatori il considera sinonim cu Internetul.

Oricare ar fi suportul hardware / software si serviciile tehnice folosite, interfata Internetului ofera acum o multitudine de servicii catre utilizatori: publicarea, afisarea si cautarea de informatii (fie ele documente text, imagini, sunete sau programe), posta electronica, teleconferinte text sau audio-video, jocuri, cursuri si carti, difuzarea si receptionarea programelor de radio si televiziune, calatorii virtuale, biblioteci si muzee virtuale, cumparaturi din magazine virtuale, loterii, licitatii, consultarea contului bancar, cautarea unui loc de munca, munca de acasa (telecommuting, telenaveta), telefonie, fax, sms, publicitate, sondaje de opinie, lectura ziarelor si revistelor si orice alte forme de pierdere a timpului liber .