Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » Istorie
LATENE- PERIOADA CLASICA-SEC. II a.Chr.-I p. Chr.

LATENE- PERIOADA CLASICA-SEC. II a.Chr.-I p. Chr.



LATENE- PERIOADA CLASICA-SEC. II a.Chr.-I p. Chr.

Perioada clasica a epocii latene este perioada cand se constata o omogenizare a culturii materiale din spatiul actual al Romaniei si o prosperitate economica pregnanta.

HABITATUL

TIPURI DE ASEZARI

1. Asezarile rurale, de fapt un fel de catune, au dimensiuni modeste, potential demografic mic, functii precumpanitor agrare si pastorale. Locuitorii lor practica doar mestesuguri casnice. Sunt, in general, comunitati autarhice care-si produc cam tot ce au nevoie si apeleaza foarte putin la schimburi. Sunt asezari nefortificate si omogene din punct de vedere social. S-ar putea da ca exemple Catelu Nou, Bragadiru, Cucorani. Sunt destul de putin cunoscute si cercetate, pentru ca se crede ca studierea lor nu contribuie intr-o masura prea mare la rezolvarea marilor probleme ale epocii latene. Despre structura lor interna nu se pot spune prea multe lucruri. Este clar ca nu se caracterizeaza prin incercari de sistematizare a spatiului locuit, iar infatisarea lor depinde mai mult de forma de relief, unele asezari fiind compacte, altele cu casele grupate in palcuri, altele cu casele risipite



2. Asezarile cvasi-urbane sau protourbane sunt comparabile cu polisurile grecesti. Cel mai potrivit nume pentru ele ar fi cel de targuri. Probabil ca aici se integreaza acele localitati consemnate de izvoare care au terminatia  dava. De la Ptolemeu, in Indreptarul geografic scris in sec. II p. Chr. au ramas 44 de nume de localitati mai importante pentru care sunt precizate latitudinea si longitudinea. Din pacate, Ptolemeu a avut in vedere o circumferinta a pamatului mai mica decat cea reala, drept pentru care exista probleme in identificarea pe teren a acestor asezari. Totusi s-au reusit unele identificari: Sarmizegetusa Basileion la Gradistea Muncelului, Piroboridava la Poiana, Tamasidava la Racatau, Ziridava la Pecica, Buridava la Ocnita, Porolisum la Moigrad, Argedava in Dobrogea sau la Popesti, Angustia la Bretcu, Cumidava la Rasnov. Aceste asezari au functii mult mai multe si mai complexe. Sunt asezate in pozitii care prezinta securitate, sunt fortificate cu santuri, valuri de pamant sau palisade. Fortificatiile sunt dispuse de jur imprejur sau este fortificata doar latura accesibila, vulnerabila. Fortificarea acestor asezari ne face sa credem ca sunt centre de putere, resedinte ale unor aristocrati, mai ales ca in vecin|tatea unora au fost descoperite morminte spectaculoase ca inventar (Popesti, Zimnicea, Poiana). Locuitorii acestor asezari fara indoiala ca practica in continuare  agricultura si cresterea animalelor, dar in aceste asezari sunt atestate si diverse ateliere specializate: de mesteri olari la Popesti (atelier de cupe deliene si amfore rhodiene), monetare la Poiana, Popesti, Pecica, de orfevrarie: fibule la Craiva si la Popesti, de podoabe de argint la Pecica si Surcea. Fara indoiala ca, fiind asezate pe importante artere de comunicatie (vaile unor rauri precum Dunarea, Prutul, Siretul sau Muresul) aceste localitati  erau si targuri de desfacere a unor marfuri. Suprafata si densitatea demografica a acestor asezari este si ea sensibil mai mare. In unele asezari se pot constata lucrari de sistematizare precum terasari, prezenta unei acropole destinata resedintei unei capetenii si a unei cladiri de cult (Popesti- palatul cu tigle, magazii si anexe si cladirea absidata, Carlomanesti- doua cladiri, dintre care una de plan absidat, cu vetre si o groapa rituala, deci un  posibil sanctuar). Cladirile de cult descoperite in aceste asezari ne fac sa credem ca ele erau si centre religioase. Au fost descoperite sanctuare la Batca Doamnei, Ocnita, Pecica, Barbosi, Popesti, Carlomanesti. Asezarea de la Sarmizegetusa Basileion este un caz unic, este de fapt singurul oras in adevaratul sens al cuvantului. Asezarea dispune de o serie de terase artificiale, locuirea este compacta, exista drumuri pavate, conducte cu apa, canale de drenaj a apei. Asezarea se compune din doua cartiere distincte, intre care este amplasata cetatea si zona sacra.

3. Cetatile au caracter predominat militar, rol defensiv, putine functii economice . Sunt toate situate pe inaltimi ce depasesc 600-700 m. Gradistea Muncelului este la 1200 m altitudine. Asta face sa fie greu accesibile. Nu par a fi intens locuite, probabil erau folosite ca cetati de refugiu in caz de pericol sau ca resedinte ale unor capetenii. De multe ori sunt asociate cu complexe de cult: Gradistea Muncelului (6 sanctuare contemporane, semn sigur de  politeism), Costesti- Blidaru, Capalna, Costesti- Cetatuie (4 sanctuare), Luncani- Piatra Rosie, Banita, Piatra Craivii, Tilisca. Se cunosc atat sanctuare patrate cat si rotunde. Interpretarea sanctuarului mare rotund de la Gradistea ca fiind calendar de  catre Constantin si Hadrian  Daicoviciu este fortata si a dat prilejul unor dileanti sa-si dezvolte tot felul de teorii bizare cu privire la civilizatia dacica. Atat sanctuarele rotunde, cat si cele patrate au fost acoperite si, probabil, destul de asemanatoare celor din lumea greco-romana. S-au exprimat in acest sens istorici (Al. Vulpe, I.H. Crisan) si arhitecti seriosi. Nu se poate preciza daca forma (rotunda sau patrulatera) corespunde unei etape cronologice sau este o expresie a politeismului. Cetatile sunt prevazute cu  ziduri de incinta, turnuri-locuinta (Costesti, Blidaru, Capalna), bastioane, magazii, turnuri de supraveghere.  Zidurile au de multe ori traseu unghiular fiind prevazute cu bastioane la colturi (Costesti-Blidaru, Costesti-cetatuie, Piatra Rosie). Ele sunt realizate din doua paramente situate la o distanta de 2-4 m unul de altul. Ca liant s-a folosit pamantul batatorit, mortarul incepand a fi folosit doar dupa cucerirea romana.Verticalitatea zidurilor este asigurata de barne dispuse orizontal, intre cele doua paramente, si de emplectonul cu care este umplut spatiul dintre cele doua paramente. Zidurile pot fi din piatra fasonata (opus quadratum , nefasonata (opus incertum) sau sa combine pietrele fasonate cu cele nefasonate (opus mixtum).  Desi numit murus dacicus, tehnica de realizare este tipic elenistica, fapt ce ar indica folosirea unor mesteri greci adusi special. Un indiciu in acest sens ar fi frecventele litere grecesti sapate pe pietrele utilizate la constructia zidurilor. La Piatra Rosie, zidul este construit in tehnica italica. Aproape pentru toate cetatile se vorbeste de doua faze de constructie, una contemporana cu Burebista, alta contemporana cu Decebal. Aceasta datare nu a putut fi demonstrata stratigrafic sau prin materialele descoperite in respectivele cetati. Turnurile- locuinta au plan rectangular, baza lor este realizata din piatra, iar suprastructura din caramida slab arsa. Sunt acoperite cu tigla.  Au o magazie la parter si locuinta propriu-zisa la etaj. Se pare ca erau folosite de comandantul garnizoanei, eventual de capetenii locale. Turnurile de supraveghere sunt amplasate in imediata apropiere a cetatilor. La Blidaru au fost dezvelite magazii. Printre amenajarile facute la cetati pot fi amintite terasarile, drumurile pavate, conductele pentru apa sau cisternele. Cetatile nu puteau rezista la atacuri de lunga durata, la asedii, deoarece aveau toate probleme de aprovizionare cu apa. Ea se pastra fie in chiupuri uriase, fie in cisterne care captau apa de ploaie sau erau aprovizionate prin conducte de la izvoare. Problema era ca cisternele erau situate la exteriorul cetatilor (Piatra Rosie, Bblidaru, Sarmizegetusa, Costesti)  La Costesti este cunoscuta o cisterna realizata in tehnica vitruviana, pentru realizarea careia a fost folosit mortarul. Adeseori in apropierea cetatilor au fost descoperite ateliere. Cele mai multe sunt ateliere de fierarie care produc sau repara arme.



CERAMICA

Formele ceramice din perioada clasica sunt cam aceleasi ca si in etapele precedente ale latenului (vase borcan, vase in forma de pepene, vase de provizii, fructiere, castroane tronconice), dar sunt aproape toate lucrate la roata. Vasul emblematic ramane fructiera cu picior. Dintre formele lucrate cu mana, cea mai frecventa este catuia, un fel ce ceasca tronconica cu o toarta care uneste gura cu fundul vasului. Avand in vedere ca mai toate exemplarele prezinta urme de ardere secundara in interior, este probabil ca functionalitatea ei sa fi fost aceea de opait. Se observa o mai mare influenta a ceramicii romane si preluarea unor forme romane, precum farfuria si ulciorul. Pentru sec. I p. Chr. este de remarcat aparitia doar in Transilvania, mai ales in Muntii Sebesului,  a unei ceramici de lux, pictata cu motive vegetale si animaliere, numita ceramica de curte. Sunt multe importuri de amfore grecesti (din Rhodos, in special ), mai ales in zona sudica a Romaniei.

METALURGIA

Metalurgia fierului

Obiectele din fier se generalizeaza si se constata o mare specializare a tipurilor de unelte. Exista destul de multe dovezi de practicare a metalurgiei fierului, problema este ca de multe ori nu pot fi deosebite cuptoarele de redus minereul, de cuptoarele de prajit sau de cuptoarele de forja, datorita faptului ca ele sunt intr-o stare precara de conservare. Cuptoare de redus minereul au fost descoperite la Gradistea Muncelului (8), Doboseni si Madaras in E Transilvaniei. Este introdus un nou tip de cuptor, prevazut cu o usa care permite recuperarea lupei fara a mai fi necesara daramarea cuptorului. Judecand dupa lupele de mici dimensiuni (pana in 40 de kg), este vorba de cuptoare de dimensini reduse. La Bragadiru, Teiu, Catelu Nou,  Costesti, Gradiste au fost descoperite cuptoare de forja asociate cu unelte tipice de mester fierar precum baroase, clesti, nicovale, ciocane sau lupe. La Craiva, si Poiana au fost descoperite ateliere de mesteri orfevrari (fibule), iar pentru prelucrarea argintului ateliere la Pecica si Surcea.

Tipuri de unelte

Apar o serie de unelte si ustensile noi, semn clar ca are loc o specializare a mestesugarilor.

1. de fierarie: nicovale, baroase, ciocane, pile, clesti. Dupa  incalzirea lupei sau lingoului in forja, urma martelarea si calirea piesei prin scufundare in apa, ulei sau azot.

2. unelte agricole: brazdare de tip greco-celtic sau roman (apar in sec. II a. Chr.); fierul de plug , oticul (lopatica pentru curatarea brazdarului de pamant); sape si sapaligi, seceri, coase, foarfeci pentru tuns oile ( de tip celtic).

3. de tamplarie; topoare cu gaura transversala, barde, tesle pentru netezit lemnul, fierastraie, compas, dalti, cutitoaie, rindele

4. de orfevrarie- sunt la fel ca cele de fierarie , dar miniaturale

5. pentru constructii: mistria, scoabe, cuie, piroane, nituri, balamale, tinte decorative.

6. de uz cotidian- frigari, furculite bifurcate, lanturi pentru atarnatul vaselor, trepiede, crampoane pentru incaltamninte, vase.

7. piese de harnasament: zabale, pinteni

8. arme ; varfuri de baliste si de sageti cu 3-4 muchii, spade cu doua taisuri, lungi si drepte,  scuturi de tip celtic, gladius (sabie cu lama lata, limba si orificiu pentru nit, de tip roman); falx (spada lunga, incovoiata, cu limba, un tais pe partea interioara, un orificiu de nit),  pumnale (sica dacica, cu un tais, curba).

Se constata o inmultire si o perfectionare a uneltelor din fier care asigura dezvoltarea a numeroase mestesuguri specializate. Sunt preluate o serie de piese romane. Unele piese sunt de import si mai pastreaz| stampila atelierului. Unele unelte au litere grecesti, probabil c au apartinut unor mesteri adusi din cetatile pontice. Metalurgia este mai dezvoltata in Muntii Orastiei, nu pentru ca sunt rezerve de minereu mai multe ci pentru ca sunt ateliere care deservesc cetatile si fabrica sau repara arme.


Metalurgia metalelor pretioase

Metalurgia aurului este ca si inexistenta. Cele sase bratari din aur recente descoperite se constituie in piese de exceptie. Se emite in aceasta perioada doar moneda de tip Koson, dar nu se stie daca este vorba de o emisiune locala sau nu. Cele mai multe exemplare descoperite in sud-vestul Transilvaniei sugereaza ca ar fi fost batuta aici.

Majoritatea podoabelor sunt din argint. I.H. Crisan crede ca lipsa pieselor de aur s-ar datora faptului ca aurul a fost monopol regal. Piesele de argint sunt frecvente. S-au descoperit in jur de 60 de tezaure (Coada Malului, Surcea, Lupu, Bucuresti- Herastrau), majoritatea de podoabe.  Printre piese se numara fibulele cu masca, falerele cu chipuri umane, bratarile spiralice, lanturile, inele, cerceii. Uneori au si vase, precum tezaurul de la Sancraieni. De foarte multe ori podoabele sunt asociate cu monede, cel mai adesea monede republicane romane, mai rar monede emise de Thassos, Apollonia sau Dyrrachium.

Din argint se bat si copii dupa denarii republicani romani, fapt dovedit de descoperirea unor matrite. Cele mai multe (14) au fost descoperite in cetatea de la Tilisca, dar matrite izolate se mai cunosc de la Ludestii de Jos ( jud. Hunedoara), Gradistea de Munte, Brasov.

OBICEIURI FUNERARE

Este greu de explicat de ce in etapa clasica sunt foarte putine mominte si necropole. Ele vin in total dezacord cu numarul mare de asezari identificate in teren. Se cunosc mai ales morminte ale populatiei de rang inalt, de obicei morminte tumulare, situate langa  davae (Popesti).

Ca numarul tumulilor este mic este explicabil. Problema este unde si cum se inmormanteaza populatia modesta, care, desigur era cea mai numeroasa. De la Zimnicea se cunosc doar 16 morminte din aceasta etapa. Din Oltenia se cunosc cateva necropole cu morminte de incineratie in groapa, printre care cea de la Turburea -Spahii, cu 28 morminte de incineratie, cele de la Corlate si Gruia, dar se pare ca acestea au fost ale scordiscilor. S-a crezut ca la Ocnita (382 de complexe) si Moigrad ar fi vorba de doua  necropole. De fapt sunt doar niste gropi cilindrice in care s-au gasit fragmente ceramice, chirpic, oase de animale si putine oase incinerate. Cele mai multe dintre presupusele oase umane nu au fost analizate antropologic, iar cele analizate s-au dovedit a fi de animale, motiv pentru care s-ar putea sa fie vorba de simple gropi menajere. O alta categorie de morminte (circa 200 in 20 de situri- Sighisoara, Brad, Orlea), numite de M. Babes 'descoperiri macabre', sunt gropi rotunde, situate in asezari, adesea cu sanctuare, in care s-au gasit schelete incomplete, mai degraba aruncate decat depuse. Despre acestea se crede ca sunt dovezi ale unor sacrificii in cinstea zeului Marte, despre care vorbeste Iordanes in Getica. Dupa cucerirea romana, reapar mormintele de incineratie in urna sau in groapa tipice getilor si dacilor. Mircea Babes crede ca in perioada clasica se foloseau metode de inmormantare invizibile sau discrete, probabil incineratia urmata de depunerea resturilor in gropi comune sau pesteri sau risipirea ei in ape, lacuri, mlastini, rauri. Noile obiceiuri de inmormantare sunt legate, de acelasi cercetator, de o posibila reforma sacerdotala care a avut loc pe vremea lui Deceneu, reforma care ar fi sugerata de textul lui Iordanes ('Deceneu i-a ales pe barbatii cei mai intelepti, i-a invatat teologia si le-a spus sa ridice sanctuare si ce divinitati sa cinsteasca').

BIBLIOGRAFIA:

Mircea Babes, Descoperirile funerare si semnificatia lor in contextul culturii geto-dacice clasice, SCIVA 38, 1987, 4.

Ion Horatiu Crisan, Ceramica daco-getica, cu privire speciala la Transilvania, Bucuresti, 1969.

Ion Horatiu Crisan, Civilizatia geto-dacilor, Bucuresti, 1993

Ioan Glodariu, Eugen Iaroslavschi, Civilizatia fierului la daci, Cluj-Napoca, 1969.

Liviu Marghitan, Tezaure de argint dacice Catalog, Bucuresti, 1976.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




REGIMUL ECONOMIC AL DOMINATIEI OTOMANE
BASARABII, O FAMILIE VECHE SI NOBILA IN VALAHIA
Batalia de la Stalingrad (1942)
Italia Fascista
RELIGIA EGIPTULUI ANTIC
Mica Antanta (23 aprilie 1921, 7 iunie 1921)
Poste militare straine in Romania (sec. XX)
CUM A APARUT NEAMUL ROMANESC




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu