Mavrocordat - Familia Mavrocordat

Mavrocordat

Familia Mavrocordat era o familie de fanarioti din

Constantinopol, originara din Chios, care a ajuns la mare

putere si bogatie la sfarsitul secolului XVII. Era inrudita cu

boierimea romaneasca, unul dintre membrii ei casatorindu-

se cu fiica lui alexandru Ilias domn al Tarii Romanesti

(1616 - 1618 si 1627 - 1629) si al Moldovei (1620 – 1621

si 1631 - 1633). Din aceasta familie au fost numiti de

catre Poarta otomana mai multi domni in Moldova si

in Tara romaneasca. Familia Mavrocordat poseda o

biblioteca de manuscrise si tiparituri de faima europeana,

adunate in rastimpul a trei generatii. Cei mai cunoscuti

membrii ai familei Mavrocordat au fost:

Alexandru Mavrocordat (1641 - 1709) supranumit

Exaporitul (consilier secret), medic, filozof si fiziolog, cu

studii la Padova si Bologna. A fost profesor la Academia din Constantinopol si mare dragoman al Portii otomane.(din 1963).A scris in limba latina lucrarea intitulata „Instrumentul pneumatic al circulatiei sangelui“( 1644), fiind primul medic, din Rasaritul Europei care a sustinut teoria lui W. Harvey despre circulatia sangelui.

Nicolae Mavrocordat domn al Tarii Romanesti( 1715 – 1716 si 1719 – 1730 ) si al Moldovei (1709 – 1710 si 1711 – 1715 ). Odata cu domnia sa in Tara Romaneasca si cu a doua domnie in Moldova s-a instaurat in cele doua tari regimul turco – fanariot, in timpul careia exploatarea turceasca a atins apogeul. A inlocuit darile multiple cu una singura, platibila in patru rate, dar in a adoua domnie in Tara Romaneasca a reintrodus darea pe vii, pogonaritul si vacaritul. S-a ingrijit de problemele invatamantului intemeind scoli in unele orase de provincie si o scoala de studii mai inalte la Vacaresti, cu limba de predare elina. In domnia din Moldova a incurajat predarea in scolile existente la Iasi a limbii latine, a matematicii si a geometriei precum si infiintarea unei scoli cu limba de predare romana.

Ioan Mavrocordat, fratele lui Nicolae Mavrocordat, domn al Tarii Romanesti (1716 – 1719). In calitate de reprezentant plenipotential al Portii otomane, a tratat cu Imperiul Habsburgic si cu Venetia pacea de la Passarowitz( 1918) si a incheiat o conventie cu Austria prin care ii ceda Oltenia

Constantin Mavrocordat domn al Tarii Romanesti in sase randuri( 1730, 1731 – 1733, 1735 – 1741, 1744 – 1748, 1756 – 1758, 1761 – 1763) si al Moldovei in patru raduri(1733 – 1735 , 1741 – 1743 , 1748 – 1749 , 1769), a infaptuit o serie de reforme menite sa stavileasca cresterea in amploare a luptei de clasa a taranimii si sa intareasca pozitiile boierimii. Reformele sale, aplicate aproape identic in amandoua tarile unde a domnit, sunt consecinta dezvoltarii in termen si corespund in linii mari intereselor statului feudal. Constantin Mavrocordat a incercat modernizarea administratiei pe linia centralizarii, a introdus salarizarea functionarilor statului(recrutati numai din boieri) suprimand haiaveturile si plocoanele, a realizat o reforma a justitiei, una fiscala ( scutirea totala de dari a boierimii si a clerului si introducerea unei dari fixe platibila in patru rate pentru restul populatiei), o reforma militara. Cea mai importanta reforma a fost cea sociala, prin care s-a infaptuit eliberarea personala( cu rascumparare) a rumanilor si vecinilor, si a fost introdusa claca, fixata la doisprezece zile pe an in Tara Romaneasca si douazecisipatru de zile in Moldova. Aceasta reforma a avut drept scop sa stavileasca fuga de pe mosii si sa elibereze brate de munca necesare maririi suprafetelor cultivate, mariile domenii boieresti, incatand sa produca pentru piata. Constantin Movrocordat s-a preocupat si de organizarea invatamantului si a activitaii tipografice( pentru carti bisericesti).