Orientalism

Orientalism

Introducere

"Orientul reprezinta mai degraba o inventie europeana si, incepand cu Antichitatea a fost un loc al idilei, al fiintelor exotice, al amintirilor, al peisajelor obsedante, al experientelor remaracabile".

Americanii nu vor gandi la fel despre Orient care, pt ei, este mai usor de asociat cu Orientul indepartat ( China si Japonia in principal).Francezii si britanicii aveau o lunga experienta in ceea ce autorul numeste orintalism, un fel de a defini Orientul care se bazeaza pe locul special al acestuia in experienta vest- europeana.

Orientul este concurentul cultural al Europei si una dintre cele mai profunde si recurente imagini a Celuilalt

In plus, orienetul a ajutat la definirea Europei ( sau a Vestului) , ca fiind contrastul propriei imagini, idei, personalitati, experiente.Orientul este parte integranta a civilizatiei si culturii europene materiale.

Orientalismul exprima si reprezinta un tip de discurs ce sustine institutiile, vocabularul, invatatura, imagistica, doctrinele chiar si birocratia coloniala si stilulrile coloniale.

In contrast, perceperea Orientului de catre americani va parea considerabil mai putin densa.

Orientalism : un stil de gandire bazat pe distinctia ontologica si epistemologica dintre Orient si Occident.

O alta definitie a orientalismului este mai exacta din punct de vedere material si istoric: luand sfarsitul secolului al 18- lea ca punct de plecare imperfect definit, Orientalismul poate fi discutat si analizat ca institutia ce se ocupa de Orient-emitand judecati despre el, autorizand opinii, descriindu-l, predandu-l, lamurindu-l, guvernandu-l; pe scurt, orientalismul este un stil occidental de dominatie, de restructurare, de autoritate asupra Orientului.

Orientalismul rebuie examinat ca un tip de discurs, altfel nu poate fi inteleasa disciplina extrem de sistematica prin care cultura europeana a fost capabila sa conduca si sa produca Orientul din punct e vedere politic, sociologic, militar, ideologic, militar, stiintific si imaginativ in perioada post-iluminista.

Datorita orientalismului, Orientul nu a fost si nu este un subiect liber de gandire.

Cultura europeana a castigat in tarie si identitate asezandu-se impotriva Orientului ca un fel de surogat si chiar ca un fel de ego subteran.

A vorbi despre Orientalism inseamna a vorbi in primul rand despre intreprinderile culturale britanice si franceze.

"Parerea mea este ca orientalismul deriva dintr o apropiere speciala intre Marea Britanie, Franta si Orient care pana la inceputul secolului al 19-lea a insemnat de fapt India si teritoriile biblice.

De la inceputul secolului al 19-lea, pana la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial, Franta si Marea Britanie au dominat Orientul si orientalismul iar de la cel de al doilea Razboi Mondial, America a dominat Orientul si s a apropiat de el asa cum o facusera Franta si Marea Britanie candva.

Orientul nu reprezinta o realitate inerta a naturii. Nu este pur si simplu un "acolo", asa cum Orientul nu este el insusi numai un "acolo".

Vico : oamenii isi fac propria istorie, ceea ce ei pot cunoaste este ceea ce ei au facut; entitatile geografice sunt creatia omului. De aceea, Orientul reprezinta o idee care are o istorie si o traditie a gandirii, a imaginarului si a vocabuluarului ce i au conferit realitate si specificitate in raport cu Vestul.Cele doua entitati geografice se sprijina astfel si, pana la un punct, se reflecta una pe cealalta.

Ar fi gresit sa tragem concluzia ca Orientul a fost in mod fundamental o idee sau o constructie mentala fara corespondent in realitate.

Studiul de fata nu se ocupa cu corespondenta dintre Orient si Orientalism, ci de consistenta interna a Orientalismului.

Orientul a fost orientalizat nu numai pentru ca s-a descoperit ca este Oriental ci si pentru ca putea fi facut sa fie Oriental.

Orientalismul este mai valoros ca semn al puterii euro atlantic asupra Orientului decat ca discurs veridic despre Orient;cu toate astea, nimeni nu trebuie sa creada ca structura Orientalismului este doar o retea de minciuni sau mituri.

Orientalismul nu reprezinta o fantezie europeana superficiala despre Orient, ci un corpud de teorii si practici in care in timp s a investit considerabil.

Gramsci a facut o distinctie analitica intre societatea civila si cea politica:

Prima e formata prin afilieri voluntare( sau cel putin rationale si necoercitive- scoli, familii, sindicate), a doua este formata din institutii ale statului (armata, politia, birocratia centrala) al caror rol pe arena politica este dominatia directa.

Cultura opereaza in interiorul sicietatii civile, unde influenta, ideilor, a insitutiilor si a altor persoane functioneaza prin consens.

In orice societate netotalitara, anumite forme culturale predomina asupra altora: forma acestei dominatii este ceeaa ce numeste Gramsci "hegemonie"(indispensabil pentru a intelege viata culturala in Occidentul industrializat).

Orientalismul se bazeaza pe o superioritate pozitionala flexibila, care il pune pe occidental intr-o serie intreaga de relatii posibile cu orientul, fara a isi pierde vreodta relativa stare de dominatie.

Orientalism- grup general de idei impregnate cu doctrine ale superioritatii europene, cu variate forme de rasism, de imperialism, de dogmatism privind "orientalul' ca pe un tip de abstractie ideala si imobila.

Pentru un american sau european ce studiaza orientul nu poate exista negarae principalelor circumstante ale actualitatii lui; el se confrunta cu orientul in primul rand ca europeam sau american si apoi ca individ. Inseamna a fis constient, oricat de vag, ca apartii unei zone cu interese bine definite in O.

Interesul fata de Orient din partea Europei si apoi a Americii a fost poltic, dar cultura este cea care a creat acest interes.

De aceea, orientalismul este mai degraba, o distribuire a constiintei geoploitice in texte erudite, estetice, economice, ociologice, istorice si filologice; este o elaborare nu doar a unei distinctii geografice de baza ci si a unuei intregi serii de interese pe care, prin mijloace precum descoperirea stiintifica, reconstructia filologica, analiza psihologica, nu doar le creeaza ci le si mentine.

Orientalismul este o dimensiune considerabila a culturii politico intelectuale moderne si, ca atare, are mai putin de a face cu Orientul decat cu lumea "noastra".

Orientalismul se bazeaza pe exterioritate, adica pe faptul ca orientalistul, poet sau cercetator, face Orientul sa vorbeasca, descrie Orientul. Ii dezleaga misterele in fata occidentului.

Ceea ce spune si ceea ce scrie, in virtutea faptului ca este spus si scris, sete menit sa arate ca orientalistul se afla in afara orientului, atat ca realitate existentiala cat si morala.

Principalul rezultat al acestei exterioritati este reprezentarea textului orientalist ca reprezentare, nu ca o descriere dupa natura: stil, figurile de stil, mijloacele narative, imprejurarile istorice si sociale, NU corectitudinea reprezentari nici fidelitatea fata de u original maret, intreg.Orientalismul vine din afara Orientului; faptul ca orientalismul are o seminificatie depinde ma mult de Occident decat de Orient iara aceasta semnificatie este datorata direct tehnicilor de reprezentatie care fac Orientul clar, vizibil; aceste reprezentari se bazeaza pe institutii, traditii, convetii, coduri de intelegere acceptate pt efectul lor, si nu pe un Orient indepartat si amorf.

Orientalismul a raspuns mai mult la cultura care l-a produs decat la obiectul sau prezumtiv, care la randul sau a fost un produs al Occidentului.Un Aspect al lumii postmoderne economice este ca a consolidat stereotiurile prin acre este vazut orientul.

I.Domeniul orientalismului, Cunoasterea orientalului.

Anglia cunoaste Egiptul. Egiptul este ceea ce stie Anglia despre el, Anglia stie ca Egiptul nu se poate autoguverna; A confirma acest lucru ocupand E; pentru egipteni, E este ceea ce a ocupat Anglia si guverneaza, ocupatia straina devine astfel "chiar baza" civilizatiei egiptene.

• Orientalii constituie o esenta platonica pe acre orice orientalist o putea examina, intelege si expune;
• Sir Alfred Lyall " Acuratetea este incompatibila cu spiritul Oriental;
• Orientalii sau arabii sunt caracterizati ca fiind creduli, "lipsiti de energie si initiativa", inclinati spre lingusiri grosolane, intrigi, siretenie si cruzime fata de animale; ei nu pot merge nici pe drum nici pe trotuar, sunt mincinosi inveterati letargici si suspiciosi', opusi in toate claritatii, franchetei si nobletei rasei anglo saxone. -pg 51.

Cromer: "ma multumesc sa observ faptul ca, intr un fel sau altul, orientalul actioneaza, vorbeste si gandeste in general, exact invers decat europeanul »

Oamenii au impartit dintotdeauna lumea in regiuni, distincte una de alta in mod real sau imaginar ; demarctia absoluta intre ets si vet pe acre Balfour si Cromer o accepta cu atata usurinta s a creat in secole.

• Incepand cu secolul 18, sporirea cunostintelor europenilor despre Orient; Europa s a aflat intotdeauna pe o pozitie de forta
• Orientalul este irational. Depravt, infantil, "diferit" astfel europeanul este rational, virtuos, matur, normal.

Dar modalitatea de a insufleti relatia a fost peste tot sublinierea faptului ca orientalul a trait intr o lume a sa, diferita, dar riguros organizata, o lume cu propriile granite nationale, culturale si epistemologice si cu propriile principii de coerenta interna.

Totusi, ceea ce a dat identitate si inteligibilitate orientului nu a fost rezultatul eforturilor orientalului ci o serie inteligenta de manipulari prin care orientalul a fost identificat de catre Vest.

In limbajul lui Cromer si Balfour, orientalul este prezentat ca ceva ce se judeca(tribunal), ceva ce se studiaza si se descrie (ca intr o programa scolara), ceva ce se disciplineaza ( penitenciar). In fiecare din aceste cazuri, Orientalul este inchis in niste cadre dominante si reprezenatat prin acestea. Pg 53.

In sec 19 si 20 s a facut presupunerea ca orientul si tot ce inseamna el a fost in mod evident, inferior Vestului.

Orientul era considerat ca inchis in limitele salii de clasa, ale tribunalului, inchisorii, ale manualului ilustrat.

Orientalismul reprezinta cunostintele despre Orient acre plaseaza relaitatile orientale in clasa, etc, in vederea analizei, studierii, disciplinarii sau guvernarii.

Perioada de progres intens al institutiilor si al continutului orientalismului coincide exact cu perioada de expansiune europeana fara egal; din 1815 pana in 1915, dominatia europeana directa a crescut de la 35% la 85%.

Orientul Apropiat, teritoriile Estului arab, unde islamul trebuia sa   defineasca trasaturile culturale si rasiale, a fost locul unde s a intalnit cu cea mai mare familiaritate, intensitate si complexitate, britanicii, francezii cu orientul.

Orientalismul era o biblioteca sau arhiva de informatii detinute in comun si, in unele aspecte, in mod unanim; pe scurt, orientalsimul e mai bine perceput ca un set de constrangeri si limitari impuse gandirii decat ca o doctrina pozitiva de gandire.

Orientalismul a adnacit distinctia dintre "superioritatea" vestica si "inferioritatea" estica.

Inceputul secolului al 19 lea este inceputul orientalismului modern.

Teza: realitatea orientalista este antiumana si persistenta. De la inceputurile storiei sale moderne si pana in prezent, orientalismul, ca forma de gandire asupra starinilor, a demonstrat in mod tipic tendinta regretabila a oricarei cunoasteri bazate pe distinctii rigide de genul E-V. Pentru ca acesata tendinta se manifesta chiar in centrul teorieipracticii si valorilor orienatliste gasite in V, sensul puterii occidentale este luat a atare, avand statutul de adevar stiintific.

Kissinger- Domestic structure and foreign policy: Vestul este profound dedicate ideii ca lumea reala este exterioara observatorului iara cunoasterea consta in inregistrarea si clasificarea informatiilor.Kissinger isi sustine teoria prin evocarea revolutiei newtoniene care nu a avut loc in lumea in curs de devzoltare: "culturile care au ratat impactul initial al gandirii newtoniene au retinut conceptia essential prenewtoniana ca lumea reala e aproape complet interna observatorului. Kissinger considera ca diferenta intre culturi creeaza un front de lupta care il invita p occidental sa il conduca, sa il tina sub control pe celalalt.

1972-Harold W. Glidden "American journal of psychiatry", "The Arab World": conformism, cultura mizera, al carei "sistem de prestigiu" inseamna abilitatea de a atrage sustinatori si clienti, arabii pot trai doar in situatii de conflict, islamul isis face din razbunare o virtte, in soc. Araba doar succesul conteaza si scopul scuza mijloacele; arabii traiesc in mod firesc intr-o lume caracterizata prin anxietate, exprimata rin suspiciuni si neincredere, etichetata ca ostilitate generala, "arta subterfugiului este foarte dezvoltata in viata araba ca si in islamul insusi"

II. Geografia imaginativa si reprezentarile sale: Orientalizarea Orientului

Orientalismul consituie un domeniu cu ambitii geografice considerabile; caractersitica orientalismului -> dimensiunea enorma nediscrimanatorie + o capacitate infinita de subdivizare.

Acest eclectism isi are punctele sale slabe-> pana la sfarsitul secolului al 19 lea, nu s a acordat prea mare atentie Orientului actual sau modern, orientul a fost studiat ca un univers textual;

Forta si domeniul orientalismului au produs nu numai o mare cantitate de cunostinte despre O., ci si un fel de cunostinte de rangul 2, ascunse in povestirile "orientale", in mitologia textului misterios, in conceptiile privind impenetrabilitatea asiatica-> ceeea ce V. G. Kierman a numit "visul colectiv al Europei despre Orient" ->Goethe, Nerval, Flaubert, Fitzgerald.

H.A.R. Gibb studii islamice anglo americane

Claude Levi Strauss- The Savage Mind-Gandirea salbatica, Totemismul azi :

Mintea cere o ordine care este etinsa luand nota de tot, plasand intr un loc sigur, usor de gasit, ceea ce mintea constientizeaza, acordand lucrurilor un loc in economia obiectelor si a identitatilor ce creeaza mediul inconjurator; dar exista intotdeauna o doza de arbitrar pur intre distinctia dintre lucruri; la fel se intampla cu valorile.

Practica universala de a desemna in minte un loc familiar "al nostru" si unul nefamiliar "al lor", este o cale de a face distinctii geografice care pot fi complet arbitrare.Este suficient sa stabilim in minte aceste granite si, ca urmare, ei devin ei si atat teritoriul cat si mentalitateasunt desmnate ca fiind "diferite de ale noastre"; granitele geografice le insotesc pe cele sociale, etnice si culturale intr un mod usor previzibil.

Gaston Bachelard - >analiza poeticii spatiului : interiorul unei case, spune el, dobandeste un aer de intimitate, secret, siguranta real sau imaginar datorita experientelor care ajung sa para potrivite pentru el.Spatiul obiectiv al unei case este mai putin important decat ceea ce il impregneaza in mod poetic, de obicei o calitate cu valoare imaginativasau figurativa pe care o putem numi si simti.Deci, spatiul dobandeste o dimensiune emotionala printr un fel de proces poetic in timp ce departarile goale sunt transformate in semnificatii pentru noi, cei de aici.Acelasi lucru este valabil si despre timp.Acest gen de cunostinte imaginative exista ca "mai mult " decat ceea ce pare a fi cunoaster pozitvia pur si simplu.Aproape de la inceputuri, in europa, Orientul era mai mult decat ceea ce se stia in mod empiric despre el.

R.W.Southern ;"Perceperea europeana a unui tip de cultura orientala a fost ignoranta dar complexa."

Orientul, in ansamblu, oscileaza intre dispretul Vestului fata de ceea ce este familiar si frisoanele de placere fata de noutate.

** africa de nord a cazut in fata armatei musulmane.

Reprezentarea europeana a musulmanilor, otomanilor sau arabilor a constituit intotdeauna un mod de a controla redutabilul orient->demersuri de asimilare a orientului-> orice orientalsit a facut acest gen de operatie mintala-> vocabular si iamgistica limitate.

Islamismul era reprezentat si perceput de crestini ca fiind o varianta gresita a crestinismului.Ceea ce face orientalistul este sa confirme orientul in fata cititorilor sai.

Orientul este adaptat exigentelor morale ale crestinismului; scena orientalista devine un sistem cu valoare morala si epistemologica.

Geografia imaginativa, (portretele din literatura) justifica un vocabular, un univers de dsicursuri reprezentative, specifice discutarii si intelegerii islamului si orientului.

Ceea ce considera acest discurs a fi o realitate- de ex ca Mohamed e un impostor- constituie o componenta a discursului, o afirmatie pe acre discursul te obliga sa o faci ori de acte ori apare numele Mahomed. Accentuarea tuturor elementelor diferite ale discursului orientalist se face printr o serie de figuri reprezntative sau figuri de stil- pg 82.

Limbajul nici macar nu incearca sa fie precis.Ceea ce incearca sa faca este sa incorporeze schematic pe o scena de teatru al carui public, manager si actori sunt pentru Europa.

III. Proiecte

** 1798- Invazia de catre Napoleon a Egiptului; a luat cu sine o intreaga academie de orientalisti-> o raportare textuala la Orient a generat intreaga experienta moderna a Orientului Description de l'Egypte , 23 volume

- francezii s-au retras in 1801

- in 1869 s a construit Canalul Suez menit sa anuleze distanta dintre Asia si Europa

IV. Criza

O atitudine textuala este tentativa de a te raporta la realitate prin schematismul oferit de text, de carte. Un text poate crea realitatea pe care o descrie.

Orientalalimul este vointa de a guverna Orientul; intrucat Orientul nu poate fi anulat din punct de vedere ontologic, exista mijloace de a il captura, trata, decrie, imbunatati, schimba radical.

Trecerea de la o intelegere, exprimare sau definire pur si simplu textuala a Orientului la punerea lor in practica in Orient a avut loc cu adevarat si orientalismul a fost profund implicat in aceasta trecere irationala.

Desi, din puct de vedere al cercetarii, orientalismul a vaut rezultate pozitive, O. A depasit Orientul. Ca sistem de gandire asupra orientului, s a ridicat de la detaliul specific uman la cel transuman, general.

Orientul orientalizat caracterizat de Abdel Malek "Orientalism in crisis" orientul si orientalii purtand amprenta unei deosebiri constitutive, cu caracter esentialist.

Ca obiect de studiu, orientul este pasiv, neparticipativ, dotat cu o subiectivitate istorica, non-activ, neautonom, nesuveran fata de sine insusi; sg. Orient sau oriental sau "subiect'' ce poate fi admis este fiinta alienata din punct de vedere filosofic, adica alta decat ea insasi in relatia cu sine, exprimata, inteleasa, definita si actionata de altii.

b) la nivelul tematicii, orientalistul va aborda o conceptie esentialista asupra tarilor, natiunilor si popoarelor din orient rasism

Conform orientalistilor traditionali trebuie sa existe o esenta- uneori descrisa chiar in termeni metafizicicare constituie baza comuna si inalienabila a tuturor fiintelor considerate conceptie istorica cat si anistorica intrucat tintuieste fiinta, obiectul de studiu in specificitatea sa inalienabila si neevolutiva.

Astfel se ajunge la o tipologie bazata pe o specificitate reala insa detasata de istorie si, prin urmare fiind conceputa ca intangibila, esentiala ceea ce face din obiectul studiat o alta fiinta iar din subiectul studiant o entitate transcendentala.

Societe Asiatique 1822, Royal Asiatic Society 1823, American Oriental Society 1842.

La sf, sec 19, Marea Britanie credea ca are de aparat interese religioase in teritorile coloniale si de aceea s au infiintat organizatii ca "Societatea pentru promovarea Cunostintelor Crestine"

- exista dezamagirea ca Orientul modern nu este aidoma cu cel din texte; a scrie despre orientul modern inseamna a dezvalui o demistificare tulburatoare a imaginilor provenite din texte.

Incepand cu cu 1920, reactia, de la un capat la altul a lumii a treia, la imperiu, a fost dialectica.In momentul conferintei din 1955, intregul orient isi castigase independenta politica fata de imperiile occidenatle si se confrunta cu o noua configuratie a puterilor imperiale: USA si U Sovietica.Orientalistul avea de a face acum cu un orient provoator si inarmat politic.

Criza incepe nu numai datorita discrepantei dintre orientul pasiv infatisat de orientalist si cel real, ci dat. Divortului dintre instrmentele de lucru ale stii telor sociale si cele orientalismului.

Orientalistii - Renan, Goldziher, McDonald, von Grunnebaum, Gibb si Bernard Lewis- au considerat islamul de pilda, o "sinteza culturala" ce putea fi studiata fara stiitele economice, sociologia si politica popoarelor islamice. -> "absenta spiritului legii "-1945, Gibb

Monroe Berger- The arab world Today

Answar abdul Malek "Hegemonismul asupra minoritatilor"

Pentru Occident, Orientul a ramas fix in timp si in spatiu.

II. structuri si restructurari orientaliste

Frontiere retrasate, probleme redefinite, religie secularizata Europa regenerata de catre Asia, marele proiect orientalist romantic.

Ceea ce numin astazi istoricism este o idee din secolul al 18 lea; Herder, Vico si Hamman au crezut ca toate culturile sunt organic, intern coerente, legate unele de altele printr un spirit, un genius, Klima sau idee nationala pe care un starin o poate intelege doar printr un act de simpatie istorica. Un element care a pregatit calea structurilor orientalismului modern a fost tendinta de a ordona, de a clasifica natura si omul in tipuri.

I. extinderea, II. Confruntarea istorica, III. Simpatia istorica, IV. Clasificarea

Orientalismul modern deriva din elementele laicizante din cultura europeana a secolului 18.

Orientalistul modern a fost cel care dupa parerea sa, a salvat oriental din obscuritate, alienare si ciudatenie, pe care el le a distins in mod correct; cercetarea sa a reconstruuit obiceiurile, limbile chiar mentalitatile pierdute ale orientului.

Aducand orientul in modernitate, orientalistul si a putut celebra metoda si pozitia de craetor laic.

Teza: aspecteleesentiale ale teoriei si prcaticii orientaliste moderne pot fi intelese nu ca un acces neasteptat de cunostinte despre orient ci ca un set de structuri mostenite din trecut, secularizate, re-formate si re-dispusede catre discipline ca filologia.

Expeditia napoleniana ca prima experienta a orientalismului modern primii sai eroi au fost Sacy, Renan, Lane; ei au asezat O. Pe baze stiintifice si rationale orientalistul ca autoritate pentru orient.

II, pg 135

Incepand cu Sacy, i se cere orientalismului sa prezinte O. Printr o serie de fragmente reprezentative.

Renan a doua generatie de orientalisti "reformati" sarcina sa a fost de a inchega discursul oficial al orientalismului, de a isi sistematiza analizele si de a ii stabili institutii intelectuale si fizice.

Pt. Renan, limbile semitice constituie o etpa de oprire in comparatie cu celelalte limbi din familia indi europeana.

III

Conceptiile lui Renan cu privire la semiti apartin mai mult domeniului filologiei orientale.

O. modern si a mentinut, ca orice studiu in fazele sale de inceput, subiectul pe care l a definit sub un control foarte ferm vocabular special iar functiile sale, ca si stilul, au localizat Orientul intr un cadru comparativ.Un asemenea comaparatism este rareori descriptiv, el este explicativ si evaluativ.

Ceea ce au incercat sa faca Sacy si Renan a fost sa reduca O. La un fel de platitudine umana, care si a expus principalele caracteristici spre analiza si s a debarasat de propria-i umanitate complicata.Renan considera ca este posibil sa conecteze radacinile lingivistice la cele ale rasei, ale spiritului, caracterului si temperamentului lui astfel a ajuns comparatismul din studierea O. Sa fie sinonim cu inegalitatea ontologica evidenta dintre Est si Vest.

Conceptia lui Marc despre O. : ca material uman, O. Este mai pti important decat ca element intr un proiect romantic de ivbavire imperiul britanic menit sa instituie civilizatia.

*** in secolul 19 au fost create o practica profesionala si o terminologie moderna a carei existenta a dominat discursul despre O.

***William Lane- An account of Manners and customs of modern egyptians; ceea ce ar fi putut trece drept un jurnal de calatorie este transformat intr un text stiintific in urmatorul fel: Lane scrie despre sine ca un observator ce nareaza urmarind etapele evolutive ale vietii; nasterea, aventurile, casatoria si moartea implicita a eroului doar ca, vocea narativa este fara varsta in timp ce subiectul sau trece prin ciclurile individuale ale vietii inversare prin care un individ se inzestreaza pe sine cu facultati moderne si impune unui popor o durata de viata personala.

Orientalsitul a adaptat cunostintele pentru occident, filtrandu le prin coduri, clasificari, cazuri ilustratve, reviste periodice, dictionare, gramatici, comentarii, etc. Toate impreuna au format un simulacru de O. Si l au reprodus material in occident, pt occident.

Pe scurt, orientul a fost transformat din marturie personala intr o definitie impersonala.

A fost transformat din experientele consecutive ale cercetarii individuale intr un fel de muzeu imaginar.

A fost restructurat, retransformat din multimea de fragmente aduse treptat de exploratori.

IV. pelerini si pelerinaje, britanici si francezi.

Orient  pentru englezi inseamna india ; a scrie despre O. A fost o chestiune de calatorie prin tinutul vointei politice, al managementului politic, al definitiei politice.

Orientul francezului era cel al amintirilor, al ruinelor sugestive, al secretelor uitate, al corespondentelor ascunse.

In 1882 a inceput dominatia britanica in Egipt; chateaubriand a scris despre O. intr o nota profound personala, O. fiind menit a ii semnifica eul. El a egalat O. cu fantezia personala; posibilitatea insasi de dezoltare, transformare, mobilitate umana este refuzata orientului si orientalului.

Geografia reprezenta in mod esential, baza materiala a cunostintelor despre O.

Toate caracteristicile latente si neschimbatoare ale orientului se bazeaza pe geografia sa.

Orientalismul si a bazat existenta nu pe deschiderea sa fata de orient ci, mai degraba, pe consecventa sa interna in privinta dorintei inerente de autoritate asupra O.

Stil, competenta, viziune :materialsimul orietalismului

In ciuda simplitatii sale si a lipsei de sale de constiinta exista un al doilea aspect al "arabului": rafinamentul sau; el este asociat cu vesnicia araba, de parca arabul nu ar fi fost supus proceselor obisnuite ale istoriei.

Lui Lawrence, arabul ii pare a se fi epuizat tocmai in persistenta sa temporala.Varsta imensa a civilizatiei arabe a servit astfel la rafinarea arabului pana la atributele sale esentiale si la epuizarea sa morala in acest fel: secole de experienta fara intelepciune; ca o entitate colectiva, arabul nu acumuleaza nici o consistenta existentiala sau chiar semantica.

Pg 248 orientalismul examineaza O. De la inaltime cu scopul de a surprinde intreaga panorama din fata sa- cultura, religie, spirit, istorie, societate. Pt. Aceasta el trebuie sa priveasca fiecare detaliu prin intermediul unui set de actegorii reductive.deoarece aceste categorii sunt eficiente si schematice se presupune ca nici un oriental nu se paote cunoaste pe sine asa cun il poate cunoaste un orientalist; orice viziune a O. Ajunge pana la urma sa isi bazeze coerenta si forta pe persoana, institutia sau discursul in a carui proprietate se afla. Orice viziune ampla este fundamental conservatoare si, in istoria ideilor din Vest despre Orientul apropiat aceste idei s au mentinut indiferent de orice dovada care le a contestat. Asupra acestui sistem static, de esentialism sincroniccare a fost numit viziune, exista o presiune constanta. Sursa de presiune este narativa prin faptul ca, daca se poate arata ca orice detaliuoriental se poate misca sau dezvolta, diacronia este introdusa in sistem.

Naratiunea introduce un punct de vedere, o perspectiva, o constiinta opusa retelei unitare a viziunii, ea violeaza fictiunile apoliniene,senine, afirmate de viziune.

IV.Orientalismul anglo-francez in plina inflorire

In perioada interbelica vestul avea nevoie de Orient ca de ceva ce trebuia studiat, pentru ca elibera spiritul de specializarea sterila, usura boala egocentrismului local si nationalist excesiv, sporea puterea de intelegere a problemelor cu adevarat importante din studiul culturii. Orientul parea acum mai mult un partner in acest proces dialectic de constiinta de sine culturala pt ca Occidentul cunoaste o scadere a suvernitatii culturale asupra restului lumii.

Ultima faza- icepand cu al doilea razboi modial, musulmanul a devenit un persinaj al culturii americane poulare.Aceasta insemna si o schimbare majora in configuratia internationala de forte. Franta si Marae Britanie au fost inlocuite de spiritul American.

Acum, specialistul in studii zonale detine competenta regionala care este pusa in slujba guvernului deexemplu.

Imagini populare si repreentari ale stiintelor sociale; dupa razboiu di 1973, arabul a aparut pretutindeni mai amenintator; caricaturile care reprezentau un seic arab stand in spatele unei pompe de benzina au inceput sa apara foarte des. Acesti arabi erau clar "semiti" si aminteau populatiei ca la baza tuturor necazurilor legate de criza de benzina stau semitii.transferarea unei ostilitati populare de la o tinta evreiasca la o tinta araba s a facut pe nesimitite.astfel, arabului ise acorda atebtie, insa negativa. Se considera ca el tulbura existenta israelului si a occidentului sau ca repr un obstaol insurmontabil in calea crearii Israelului in 1948.

In filme si la televiziune, arabul este asociat cu desfraul sau cu necinstea sangeroasa. Apare ca un degenerat cu apetit sexual exagerat, capabil de intrigi viclene si inteligente dar in esenta sadic, perfid si josnic,negustor de sclavi, calauza pe camila in desert, zaraf, escroc pitoresc. Conducatorul arab poate fi vazut adesea ranjind la eroul occidental capturat si la fata blonda.

In jurnalele de actualitati sau in fotografii arabii sunt intotdeauna in numar foarte mare, fara individualitate, fara caracteristici sau experiente personale. Majoritatea pozelor reprezinta furia si mizeria maselor sau gesturi irationale. La panda in spatele tiuturor acestor imagini se afla amenintarea jihadului. Un articol recent al lui Emmett Tyrell din revista "Harper's" sustine ca arabii sunt in principal criminali si ca violenta si duplicitatea se afla in genele arabilor.orientalistul incepe acum ca expert in stiintele sociale.

In SUA cunostintele despre Orient nu au trecut niciodata prin procesele de perefctionare, de intrare intr o retea de conexiuni si de reonstruire ale caror inceputuri s au aflat in studiul filologic prin care a trecut europa.

Noul orientalist a preluat atitudinile de ostilitate culturala si le a mentinut. Unul dintre aspectele izbitoare ale noii atentii acordate orientalismului de actre stiitele sociale americane este evitarea literaturii saraceste din punc de vedere conceptual zona si locuitorii sai, ii redce la "atitudini", "tendinte", pe scurt ii dezumanizeaza.

Politica relatiilor culturale

Principalele dogme ale orientalismului vechi s au pastrat si in noul jargon academic in ceea ce priveste discursul orientalist:

1) occidentul este rational, uman dezvoltat, superior iara Orientul este aberant;

2) abstractiile despre Orient in special cele bazate pe texte, sunt intotdeauna preferabile dovezilor directe provenind din realitatile orientale directe.

3) Orientul este static, uniform, etern, incapabil sa se defineasca pe sine

4) Orientul reprezinta la baza fie ceva de temut fie ceva de controlat.