Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » Istorie
ROMANIA DE LA OBTINEREA INDEPENDENTEI LA MARILE ALIANTE ALE SECOLULUI XX

ROMANIA DE LA OBTINEREA INDEPENDENTEI LA MARILE ALIANTE ALE SECOLULUI XX


ROMANIA DE LA OBTINEREA INDEPENDENTEI LA MARILE ALIANTE ALE SECOLULUI XX

Romania in timpul primului razboi mondial

Evenimentele din timpul razboiului de independenta si de la Congresul de la Berlin au atras atentia Romaniei asupra necesitatii incheierii unor aliante cu marile puteri pentru a-si promova interesele de politica externa



Romania adera la Tripla Alianta; Regele Carol I si I.C. Bratianu au insistat ca acordul sa fie tinut secret, cunoscand ca politicienii si opinia publica erau in majoritate profrancezi.

In conditiile izbucnirii primului razboi mondial, in 1914, Consiliul de Coroana, intrunit la Sinaia, la 3 august 1914, hotaraste starea de neutralitate cu expectativa armata.

Pozita fata de razboi

intrarea in razboi alaturi de Puterile Centrale → Carol I si conservatorii filogermani (P. P. Carp);

expectativa armata pentru pregatirea razboiului si realizarea unitatii nationale guvernul liberal;

intrarea in razboi alaturi de Antanta majoritatea opiniei publice si opozitia nationalista;

neutralitatea definitiva miscarea socialista.

4 august 1916 - Romania semneaza tratatul de alianta cu Antanta, alcatuit din 2 parti, o conventie:

a)     politica - Romania se obliga sa declare razboi si sa atace Austro-Ungaria

- Antanta garanta integritatea teritoriala a Romaniei.

- Antanta recunoaste Romaniei dreptul de a anexa teritoriile romanesti din Austro-Ungaria.

- Romania urma sa aiba aceleasi drepturi ca si aliatii sai, la Conferinta de pace

b)     militara: - Romania se obliga sa atace Austro-Ungaria

- Rusia isi asuma obligatia: de a ataca pe frontul austriac si de a trimite in Dobrogea trupe pentru a sprijini armata romana; 

- Aliatii se obligau sa declanseze o ofensiva la Salonic si sa furnizeze Romaniei munitie si armament.

14 august 1916 - Romania declara razboi Austro - Ungariei.

La Conferinta de pace de la Paris (1919-1920): obiectivul principal urmarit de I.C. Bratianu a fost obtinerea recunoasterii internationale a noilor granite ale tarii.

Tratatul cu Austria si cel al minoritatilor a fost semnat la 9 decembrie 1919 (recunostea unirea Basarabiei cu Romania)

Tratatul de la Neuilly (cu Bulgaria) - 27 noiembrie 1919 - a lasat intacta frontiera din Dobrogea intre Romania si Bulgaria, stabilita prin tratatul de la Bucuresti din 1913.

Tratatul cu Ungaria a fost semnat la Trianon la 4 iunie 1920 (recunostea unirea Transilvaniei cu Romania)

Tratatul de la Paris - 28 octombrie 1920 (recunoaste actul unirii Basarabiei cu Romania)

Romania in perioada interbelica


Obiectivul principal al politicii externe a Romaniei in perioada interbelica - mentinerea frontierelor trasate la sfarsitul Primului Razboi Mondial.

in 1919 - Romania a aderat la Societatea Natiunilor - unica organizatie la nivel mondial in acel moment, care milita pentru mentinerea securitatii internationale

in 1921 - s-a creat prima alianta regionala in Europa, in spiritul Societati Natiunilor: Mica Intelegere sau Mica Antanta (Romania, Cehoslovacia, Regatul Sarbo-Croato-Sloven)

in anii '30 alianta este intarita prin crearea unor organisme de colaborare: - Consiliul Permanent si Consiliul Economic.

Mica Intelegere s-a format ca reactie la nevoia Romaniei, Cehoslovaciei si lugoslaviei de a-si asigura propria securitate, pe masura ce au inceput sa se indoiasca de eficienta garantiilor cuprinse in tratatele de la Trianon si Neuilly.

feb. 1934 se pun bazele Intelegerii Balcanice (alianta cu caracter defensiv): Romania, lugoslavia, Grecia si Turcia

Romania a urmarit si incheierea unui sistem de aliante europene:

semnarea unei aliante cu Franta - 10 iunie prin care romanii au propus garantarea statu-quo-ului teritorial si promisiunea din partea fiecarei parti de a veni in ajutorul celeilalte in cazul unui atac neprovocat.

nu angaja Franta sa vina in ajutorul Romanei

- conducatorii Romaniei il considerau un tratat cu o valoare politica deosebita.

in 1926 - s-a semnat Tratatul de alianta cu Polonia prin care acorda garantii generale impotriva oricarui tip de agresiune

16 septembrie 1926 - s-a incheiat, Tratatul de amicitie si colaborare cordiala cu Italia:

tratatul trebuia prelungit din sase in sase luni pana in 1934

partile aveau obligatia sa-si acorde sprijin;

nu a cuprins clauze cu caracter militar, fiind considerat inferior celui cu Franta.

Romania, intre cele doua razboaie mondiale a fost semnatara a numeroase tratate multilateral

in 1928 - Pactul Briand-Kellogg - de reglementare a relatiilor internationale (interzicerea razboiului ca instrument al politicii internationale)

la 9 februarie 1929 - la Moscova, Romania si ceilalti vecini ai URSS semnau un protocol - Protocolul de la Moscova care propunea eliminarea razboiului in relatiile dintre statele semnatare, insa nu se mentiona explicit inviolabilitatea granitelor (problema dezbatuta si in cadrul negocierilor din 1932 de la Riga, fara sa se obtina vreun rezultat) datorita cramponarii Moscovei de problema Basarabiei.

- convorbirile din 1934, dintre ministrii de externe ai Romaniei si URSS (pe atunci, Titulescu si Litvinov), in vederea semnarii unui tratat prin care URSS sa recunoasca granitele Romaniei au esuat;

- in 1936 - negocierea unui tratat de asistenta mutuala romano-sovietic; si aceasta actiune a esuat (ca urmare a faptului ca Nicolae Titulescu a fost demis in 1936, partea sovietica socotind inlocuirea lui Titulescu ca o schimbare a politicii externe romanesti).

Septembrie 1938 - Acordul de la Miinchen - prin care Germania ocupa regiunea sudeta din Cehoslovacia - a insemnat pentru Romania:

in general, sfarsitul sistemului sau de aliante,

. in particular, destramarea Micii Intelegeri.

. Consecinte:

incercarea Romaniei de a se reorienta pe plan extern => apropiere de Germania (tratatul economic dintre Germania si Romania - martie, 1939);

mentinerea aliantelor traditionale cu Franta si Marea Britanie → aprilie 1939 - cele doua puteri promit sa ajute Romania in cazul unei agresiuni.

Romania in timpul celui de-al doilea razboi mondial

23 august 1939 - semnarea pactului Ribbentrop - Molotov prin care Germania si U.R.S.S. isi imparteau sferele de influenta.

1 septembrie 1939 - izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial - a gasit Romania intr-o totala izolare pe plan extern; intregul sistem de securitate al Romaniei este anulat; Romania se afla intre state potential inamice (U.R.S.S., Ungaria, Bulgaria).

Pierderile teritoriale din vara anului 1940

In urma notelor ultimative din 26-27 iunie 1940, adresate de Moscova guvernului roman - acesta a fost nevoit sa cedeze URSS-ului Basarabia, partea de nord a Bucovinei si tinutul Herta. 50 762 km2, cu o populatie de 3 776 309 locuitori)

la 30 august 1940 - Romaniei i s-a impus semnarea Dictatului de la Viena, prin care:s-a cedat Ungariei partea de NV a Transilvaniei (42 243 km2, cu o populatie de 2 628 238 locuitori).

la 7 septembrie 1940 - prin Tratatul de la Craiova, Romania ceda Bulgariei sudul Dobrogei (Cadrilaterul, cu judetele Durostor si Caliacra) (6.921 km2 si o populatie de circa 425.000 locuitori)

Consecintele cedarilor din 1940 au fost numeroase si pe termen lung: 

- o lovitura morala - s-a prabusit intregul sistem politico-diplomatic realizat in 1918;

- urmari imediate in toate domeniile de activitate: politic, economic, social, invatamant, cultural etc.

- miscari de strada in Bucuresti si in provincie impotriva politicii de cedare teritoriala;

- regele Carol al II-lea a abdicat, in favoarea fiului sau Mihai, la 6 septembrie 1940.

La 23 noiembrie 1940 - Romania a aderat la Pactul Tripartit - intrand astfel in sistemul de aliante al Axei Berlin-Roma-Tokio.

Alianta romano-germana, a durat 4 ani si a reprezentat singura alternativa pentru ,,diplomatia de razboi' a Bucurestiului de a recastiga teritoriile pierdute in vara anului 1940.

In toata perioada colaborarii romano-germane (23 noiembrie 1940 - 23 august 1944), problema statutului Romaniei s-a aflat in centrul atentiei diplomatiei de la Bucuresti.

La 22 iunie 1941 - Romania intra in razboi alaturi de Germania si aliatii sai impotriva URSS, avand drept scop recuperarea teritoriilor pierdute in vara anului 1940.

Continuarea razboiului antisovietic dupa eliberarea provinciilor - a adus numeroase critici maresalului Ion Antonescu, mai ales odata cu infrangerile suferite de armata romana la Cotul Donului si Stalingrad.

Dupa 1943, cand situatia pe front devenise critica pentru aliatii Germaniei, diplomatia de la Bucuresti a inceput tratative in vederea scoaterii Romaniei din razboiul impotriva Natiunilor Unite. Un rol major 1-a avut in aceste tratative secrete ministrul de externe Mihai Antonescu.

Continuarea razboiului in rasarit s-a dovedit a avea consecinte dureroase pentru Romania, deoarece armata romana a pierdut circa 625 000 de militari.

In aceste conditii, regele Mihai, sprijinit de principalele forte politice a decis arestarea maresalului Ion Antonescu la 23 august 1944 si alaturarea tarii la coalitia Natiunilor Unite. Acest act a marcat:

o cotitura evidenta in evolutia militara pe Frontul de Est,

armata romana si-a adus o contributie insemnata la eliberarea Transilvaniei, la infrangerea Germaniei naziste si in luptele purtate in Ungaria, Cehoslovacia si Austria.

La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial Romania se afla in sfera de influenta sovietica, ca urmare a ocuparii tarii de catre Armata Rosie

La 10 feb. 1947 - Romania a semnat Tratatul de pace cu Natiunile Unite, in urma caruia tarii noastre nu i se recunostea cobeligeranta alaturi de Natiunile Unite si avea sa plateasca o enorma datorie de razboi catre URSS.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.