Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » Istorie
Relatari ale calatorilor straini prin Tarile Romane si documente externe

Relatari ale calatorilor straini prin Tarile Romane si documente externe


Relatari ale calatorilor straini prin Tarile Romane si documente externe

1 Documente si consemnari externe

Pe langa cronicile interne, precum si alaturi de normele juridice, alte documente cu valoare deosebit de importanta sunt si documentele straine. Deci, orice demers trebuie sa aiba in vedere documentele culese din arhivele straine. Astfel, de un real interes sunt si documentele datand din secolele XVI - XVII culese de Ilie Corfus din arhivele polone. Desi cea mai mare parte a documentelor publicate se refera la Moldova, ele ne permit o intregire documentara foarte valoroasa. Luate cantitativ, numarul documentelor in care se fac referiri la femei nu este foarte mare. In ceea ce priveste continutul lor, informatiile apar indirect, "mascate" de aspecte mult mai importante din perspectiva epocii. Mai inedite sunt informatiile referitoare la starea de lucruri din Moldova dupa moartea domnului Ieremia Movila, cand in planul actiunilor politice intervin femeile. Astfel, "Jurnalul expeditiei polone in Moldova", document datand din perioada 15 decembrie1607-15 februarie 1608 insereaza si actiunile si conflictul pentru scaunul Moldovei izbucnit intre Marghita Movila si cumnata acesteia, Elisabeta Movila, ambele dornice sa impuna pe tron pe proprii urmasi[1]. Un alt document inedit este si cel din 23 mai 1660 prin care Stefanita Lupu isi prezinta doleantele privind aplanarea litigiilor de la hotar, precum si drepturile sale de succesor al zestrei surorii sale, Maria Radziwill . Documentul este interesant, pentru ca permite cercetatorului a identifica soarta zestrei unei domnite casatorite cu un principe strain.



Foarte importante pentru studiul nostru sunt si consemnarile intocmite de calatorii straini care s-au perindat prin spatiul romanesc. Dupa cum s-a consemnat deja, calatoria a insemnat in toate ariile de civilizatie, indiferent de epoca istorica, un mijloc de contact si interferenta intre civilizatii, intre sisteme de valori diferite.

Concluzii

Diversitatea izvoarelor istoriei romanilor inlesneste istoricului posibilitatea de a contura o imagine cat mai obiectiva a istoriei femeii in secolele XIV-XVII. De la acte de cancelarie, scrisori cu caracter oficial sau privat, anale si cronici si pana la documentele externe si relatarile calatorilor straini, toate aceste surse sunt esentiale pentru istoria femeii. Studierea lor critica este menita sa demonstreze faptul ca viata femeilor din spatiul romanesc a fost la fel de complexa si profunda ca si a suratelor lor din Occident. Trebuie mentionat de asemenea faptul ca, desi tema prezentului referat este aceea de a identifica izvoarele istoriei femeii, consideram a nu fi lipsite de interes studiile si lucrarile unor istorici consacrati precum N. Iorga, Maria Magdalena Szekely sau mai recent cele ale Constantei Ghitulescu, autori care au consacrat cercetari anumitor aspecte care vizeaza direct sau indirect situatia femeii din Tara Romaneasca si Moldova. Pentru Transilvania studiile referitoare la situatia femeii din epoca medievala si premoderna sunt inca putine la numar, poate si datorita dificultatii generate de specificul societatii, precum si datorita materialului documentar foarte putin tradus in limba romana.

De asemenea, trebuie sa amintim si faptul ca toate aceste izvoare istorice analizate in prezentul referat nu pot si nu vor inlocui materialul documentar aflat in arhive, ele vor constitui insa un punct de plecare pentru reconstituirea imaginii de ansamblu a femeii din societatea romaneasca a secolelor XV-XVII.

In lumina acestor izvoare analizate ni se deschide asadar lumea feminina romaneasca ramasa pentru prea multa vreme in afara interesului istoricilor romani. Aceasta lume apare ca fiind extrem de complexa si totodata nu lipsita de paradoxuri generate fara indoiala de caracterul si mobilitatea extraordinara a societatii medievale romanesti.

Lucrarea, prin prisma izvoarelor analizate, si-a propus sa surprinda femeia in mai multe ipostaze, caci numai in acest fel a fost posibila construirea unei imagini de ansamblu a conditiei femeii din Transilvania, Tara Romaneasca si Moldova secolelor XIV-XVII.

Investigarea acestei lumi feminine a pornit dupa cum era si normal de la normele juridice, izvoare care au relevat inegalitatea cea mai profunda intre cele doua sexe. Acestea intr-adevar asigurau si protectia femeii, insa tot ele au fost acelea care au conferit drepturi mult mai mari barbatilor. In fapt, aceste prevederi juridice - care ne ofera si conceptia medievala vizavi de femei - au determinat in mod fundamental inegalitatea femeii, subordonarea acesteia fata de barbat.

Pe de alta parte, de o mare complexitate si mult mai putin inegal ne-a aparut rolul pe care femeile l-au avut in cadrul societatii medievale romanesti, aspect relevat de catre izvoarele administrative. Acestea sunt sursele care ne dezvaluie importanta pe care femeile au avut-o in societate. In aceasta lume in care femeile erau in cadrul familial si din punct de vedere juridic subordonate barbatilor, totusi li s-a permis sa detina uneori chiar si puterea suprema in stat si mult mai frecvent sa desfasoare o veritabila activitate economica - in sensul dreptului de a face danii, ctitorii, de a-si vinde sau lasa bunurile mostenire. Astfel, daca in familie si in justitie femeile se aflau intr-o stare de subordonare fata de barbati, iata ca sub raport economic femeilor li s-a permis sa desfasoare activitati economice similare cu cele ale barbatilor.

S-a conturat astfel un univers feminin extrem de complex aflat din multe puncte de vedere intre Bizant si Europa Occidentala a evului mediu.

Lucrarea a incercat asadar sa redea cat mai veridic sursele documentare care releva conditia femeii in cadrul societatii romanesti. Ea a surprins doar cateva aspecte considerate ca fiind cele mai sugestive pentru scopul nostru, urmand ca informatiile din cuprinsul acestora sa fie inserate in capitolele tezei de doctorat.



Ilie Corfus, Documente privitoare la istoria Romaniei culese din arhivele polone. Sec. al XVII-lea., Ed. Acad. RSR, Buc., 1983, Doc. Nr. 25, p. 46-48.

Ilie Corfus, Op. cit., Doc. Nr. 175.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.