Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » literatura romana
BIVOLUL SI COTOFANA, de G. Toparceanu - apartenenta la specia literara

BIVOLUL SI COTOFANA, de G. Toparceanu - apartenenta la specia literara



BIVOLUL SI COTOFANA, de G. Toparceanu - apartenenta la specia literara

Poet original, aducand in lirica romaneasca o nota de prospetime si de umor, Toparceanu s-a remarcat intai prin parodii adunate in volumele 'Parodii originale' si 'Balade vesele si triste' (1916).

Un loc aparte in creatia sa il ocupa fabulele, desi acestea n-au vazut lumina tiparului in timpul vietii scriitorului decat in limba franceza.

//Fabula este o creatie epica,de mica intindere, cu caracter satiric si moralizator, in care intamplarile narate sunt puse pe seama animalelor, a pasarilor, a unor obiecte ce apar personificate.

Aceasta creatie este alcatuita din doua parti: intamplarea propriu - zisa si morala , in care autorul isi exprima atitudinea fata de cele prezentate, dar si transmite unele invataminte cu intentia de a indrepta defecte omenesti.

'Bivolul si cotofana' face parte din volumul 'Fabule pentru copii' si ia atitudine critica impotriva profitorilor care cauta si gasesc de fiecare data un prilej favorabil de a trage foloase in propriul interes. Totodata, autorul pune in discutie, in termeni antitetici, toleranta si intoleranta, care se manifesta in functie de profit, adoptand o atitudine critica.



Poezia este conceputa ca o povestire alegorica, cu trei personaje, in care mocul de expunere principal este naratiunea; dialogul, devenit apoi monolog, este modul in care doua personaje - bivolul si catelul - isi exprima atitudinea.

Titlul rezuma situatia initiala, raportata la cele doua personaje - bivolul si cotofana - situatie care declanseaza succesiunea de secvente narative.

Fabula prezinta in prima parte o intamplare, avand ca personaje 'bivol mare, negru, fioros', 'o cotofana si un catel. Trecand, din intamplare prin locul unde se afla si bivolul, catelul vede, cu mirare, cum pe spinarea acestuia 'se plimba o cotofana / Cand in sus si cand in jos'. Naiv, dar si doritor de a profita ('Ia stai, frate,ca e rost / Sa ma plimbe si pe mine'), el sare in spinarea bivolului. Luat prin surprindere, dar si ofensat de indrazneala catelului, acesta se scoala, se scutura, il rastoarna si, luandu-l in coarne, il arunca 'cat acolo', 'ca pe-o zdreanta in trifoi'. Indignat peste masura, bivolul il apostrofeaza pe catel intr-un limbaj dur, aproape agresiv si isi motiveaza atitudinea prin faptul ca prezenta cotofenei pe spinarea sa este justificata prin binele pe care i-l face:'Ce-ai gandit tu oare, javra? Au crezut-ai ca sunt mort? / Cotofana treaca - mearga, pe spinare o suport, / Ca ma apara de muste, de tantari si de tauni / Si de alte spurcaciuni'.

Pe de alta parte, furia bivolului este mai mare, pentru ca nu are nici un avantaj, ducand catelul in spate; mai mult, ar starni, spre propria rusine, uimirea si nemultumirea intregului sau neam:'Pe cand tu, potaie proasta, cam ce slujba poti sa-mi faci? / Nu mi-ar fi rusine mie de vitei si de malaci /Bivol mare si puternic, gospodar cu greutate / Sa te port degeaba-n spate?'

Morala nu este exprimata direct si separat. Ea decurge din intrebarea din finalul fabulei: cel puternic tolereaza pe cei mai slabi cata vreme au un avantaj de pe urma lor, dar nu accepta sa profite si acestia la randul lor. Autorul isi exprima, astfel, atitudinea critica fata de profitori, care doresc sa se bucure de avantaje, fara sa munceasca.

Personajele fabulei intruchipeaza, prin personificare, tipuri umane. Astfel, bivolul 'mare, negru si fioros' este, cum se autocaracterizeaza cu ingamfare, 'mare, puternic, gospodar cu greutate' .Asadar, el este tipul omului care face parte din categoria celor mari, puternici si instariti -'cu greutate'. Pentru acestia, relatiile interumane se bazeaza pe gradul de profit obtinut de pe urma lor. El este tolerant cu cotofana, deoarece profita de pe urma ei, 'ma apara de muste, de tantari si de tauni / Si de alte spurcaciuni'.Cu catelul este intolerant si neindurator, deoarece acesta nu-i aduce nici un profit:'Cam ce slujba poti sa-mi faci?' Indignarea bivolului se manifesta si prin gesturi brutale - il rastoarna, il ia in coarne, il arunca in trifoi - si, printr-un limbaj dur, la fel de agresiv ca si gesturile, adresandu-i se cu apelativele 'javra', 'potaie proasta'.

Catelul il simbolizeaza pe omul simplu, dar indraznet si profitor. Cutezanta lui provine din naivitate, din lipsa simtului realitatii. El nu apreciaza corect postura in care se afla bivolul, considerandu-l 'un prost', 'un mare dobitoc 'care ia in spate pe oricine'. Credulitatea lui, imposibilitatea de a aprecia just situatia, ii provoaca neplaceri, fiind tratat de bivol cu agresivitate.

Cotofana este un personaj care asista la scena, ca martor, fara sa se manifeste in vreun fel. Ea ii reprezinta pe oamenii obisnuiti, a caror preocupare nu depaseste grijile si treburile cotidiene,si pe cei modesti , care nu vor sa profite de pe urma celorlalti.


Fiind o fabula, deci o opera epica, in care sentimentele autorului sunt exprimate indirect, prin actiune si prin intermediul personajelor,modul de expunere este naratiunea, desfasurata intr-un ritm alert , cu ajutorul unui limbaj concis:aglomerarile verbale -'se trage', 'isi face vant','se piteste', 'sare'- adverbe si alte constructii care sugereaza rapiditatea -'deodata', o clipa', cand in sus si cand in jos', interjectii ('zdup') dau vioiciune succesiunii intamplarilor. Dialogul, monologul si scurtele notatii descriptive sunt celelalte moduri de expunere.

Ritmul vioi al naratiunii este dat si de versificatie, in mare masura diferita, in functie de rapiditatea actiunii, iar rima este complexa, in prima parte, si imperecheata in catrene, pentru ca si strofele difera ca numar de versuri.

Ca in orice fabula, figura de stil dominanta este personificarea, careia i se alatura epitetele ('mare si puternic, gospodar cu greutate') comparatia, care surprinde violenta cu care bivolul il arunca la pamant pe catel 'ca pe-o zdreanta'. Enumeratiile subliniaza trasaturile personajelor, dar si actiuni sugestive pentru caracterizarea acestora;' sa se scuture apoi/ sa rastoarne, / Sa-l ia-n coarne'. Repetitiile accentueaza trasaturile personajelor :'cand in sus si cand in jos'.

Limbajul cuprinde cuvinte si expresii care fac parte din limba vorbita cu accente populare, familiare. El da vioiciune naratiunii: interjectii, apelative jignitoare -'javra', 'potaie'- constructii exclamative ('Ah! Ce mare dobitoc!) sau interogative:'Ce-ai crezut tu, oare, javra?'

Umorul  rezulta din modul in care autorul povesteste patania catelului dornic de plimbare gratuita. Nota ironica este prezenta in gandurile catelului care-l crede pe bivol'un mare dobitoc', pana la proba contrarie, cand se convinge ca este 'mare, puternic, gospodar cu greutate'.

Prin umorul si prin ironia pe care le contine la adresa unor defecte omenesti, dar si prin invataturile transmise si prin alegoria prezenta, opera literara 'Bivolul si cotofana'are toate notele caracteristice ale fabulei.

Si aceasta fabula, ca si celelalte ale lui G. Toparceanu este captivanta prin spirit si concizie, calitati dobandite'cu pretul unei trude meticuloase de bijutier' din partea autorului.(Al. Sandulescu)





loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




SUBIECTUL OPEREI LITERARE
“Scara la cer” - comentariu
Poezia filosofica Glossa de Mihai Eminescu
Enigma Otiliei”, George Calinescu - comentariu
Domnisoara Christina - Critica
Daniel Vighi – literatura - Opere, premii, realizari
Elena CIMPAN - biografie, opera si referinte critice
Vasile Voiculescu - Universul poetic



loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu