Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » referate » literatura romana
Viziunea lui Propp asupra basmului

Viziunea lui Propp asupra basmului




Viziunea lui Propp asupra basmului

1.Introducere

Propp este primul autor care propune analiza structuralista a basmelor, dupa catalogarea acestora de predecesorii lui, el doreste altceva, disecarea basmului cu scheletul sau, aratarea tiparului si pozitionarea acestuia peste alte basme elimina cu aceasta functie. Acesta studiaza numai basmele rusesti, elimina orice urma de subiectivitate pe care o gaseste la cercetator si propune un demers stiintific. Propp considera ca centrul basmului, ratinea de a fi este data de atingerea scopului eroului realizata de achizitionarea obiectului magic –fie cerut de tatal muribund, de viitoarea sotie, de viitorul socru sau pentru linistea imparatiei. Faptele eroilor sunt importante pentru actiunea basmului –ceea ce fac, cum si de ce fac acest lucru. Analiza pe marginea functiilor este cea mai relevanta pentru Propp.

Astfel Propp, in lucrarea sa “ Morfologia basmului ” identifica XXXI de functii in jurul carora se desfasoara actiunea basmelor, acestea sunt puse in perechi contrastante ca de exemplu : interdictie–incalcare sau iscodire- divulgare. Exista si setul de reguli enuntat cu referire la functii astfel:




(1)Functiile personajului constituie elemente fixe, stabile ale basmului, independent de cine si in ce mod le indeplineste. Ele sunt partile componente fundamentale ale basmului.

(2)Numarul functiilor din basmul fantasic este limitat.

(3)Succesiunea faptelor este aceeasi.

(4)Toate basmele fantastice au o structura monotipica.

2.Basmul romanesc si basmul rusesc: Merele Tineretii si Apa Vie-Tei-Leganat

Merele Tineretii si Apa Vie

Formula de inceput este una mai putin intalnita “Intr–un anume regat, intr-o anume tara, traia un Tar care avea trei fii”. Situatie initiala, descoperirea personajului naratinuii, dupa iesirea din istoria fizica si intrarea in taramul nespecificat (fiind diferit de cel pe care il cunoastem situal la inceputuri, timpul ciclic pe care noi nu il putem percepe in totalitate ). Prima referire la cifre magice: trei. Tarul imbatranea insa si vederea nu mai era asa buna, dar auzise de o gradina fermecata cu mere de aur si cu fantana cu apa vie; daca ar fi mancat un asemenea mar ar fi intinerit si daca si-ar fi spalat ochii cu apa aceea vederea I s-ar imbunatatii. Aceasta este lipsa –lipsa tineretii si a vederii.

*Praslea cel voinic si merele de aur/Sivka Burka

Tarul cheama toti supusii si le spune ca acela care ii va aduce merele de aur si apa vie ii va da jumatate de imparatie; este comunicata aici lipsa dar si locul actiunii peste tari indepartate-mijlocirea.

Printul Feodor se ofera sa ii aduca mere pentru a nu-i da imparatia unui strain- contractiunea incipienta. El se duce la grajduri, alege un cal , ii pune sa si il leaga cu doisprezece curele pentru mai multa forta. Feodor calareste departe si ajunge la o rascruce unde era inscriptionat-deplasarea spatiala –„Cel ce se duce la dreapta se va salva pe el dar isi va pierde calul, cine se va duce la stanga isi va salva calul dar se va pierde pe sine, iar cel ce va merge inainte isi va gasi o sotie”. Aceasta este o verificare a inteligentei calatorului, destinul sa si-l aleaga-este prima proba la care este supus-alegerea pe care o face demonstreaza principiile, respectarea promisunii facute, inteligenta eroului. Feodor se duce inainte pentru a-si gasi sotie, ajunge la un castel, este intampinat de o domnita (sa descalece, ii da de mancare) care il ispiteste. Initial Feodor refuza dar domnita ii spune sa accepte placerile in viata (uitand bineinteles de lucrul pentru care a venit). Feodor mananca si bea si se pune in pat, dar in acel moment rastoarna patul si el cade intr-o temnita. Aici nu este neaparat interdictia incalcata ad litteram-ci alegerea drumului-o alegere buna, inteleapta, caracteristici de dorit pentru eroul l-ar fi ajutat sa aleaga drumul cel bun.

Dupa o perioada tarul mai organizeaza un ospat si spune acelasi lucru, de data aceasta printul Vasili ii spune tatalui ca ii va aduce merele de aur. Printul urmeaza acelasi traseu : grajduri, cal, pregatirea acestuia cu doisprezece curele si pleaca. Acesta ia acelasi drum ca fratele lui si are aceeasi soarta.

Tarul mai organizeaza un ospat, la care printul cel tanar, Ivan ii cere lui sa-i incredinteze sarcina si cere binecuvantarea. El merge la grajduri sa isi aleaga un cal, se uita la un cal care se scutura si cand puse mana pe el ingenunchie. La fel ca in toate basmele, destinul este creat, unealta magica il alege pe adevaratul erou. Calul se arata numai celui demn sa duca sarcina la indeplinire. Asa se intampla si in aceasta poveste, si in Sivka-Burka si in povestea lui Harap Alb care este sfatuit sa aleaga cel mai urat cal, dar dupa ce ii da jaratec devine cel mai puternic si unicul ce il poate ajuta. Foarte important pentru caracterul personajului-Ivan cere sa i se dea aceeasi sarcina dar si sa isi caute fratii. O batrana vine la Ivan si il intreaba de ce este posomorat – acesta ii raspunde ca nu gaseste un cal potrivit pentru ce are de facut. Batrana ii zice ca exista un cal in temnita, legat cu un lant si daca il poate lua , adica stapani-il poate avea. La fel calul poate fi folosit doar de cel demn-ca in legenda regelui Arthur-numai cel demn va putea scoate sabia din stanca. Ivan merge in temnita si se pune in fata calului, acesta ii pune picioarele pe umeri-Ivan nu se clinteste, cei doi pleaca.

Ivan ajunge la rascruce- loc semnificativ pentru alegerea destinului.In lucrarea sa Eliade aminteste despre mitul-creatie, cosmogonia-ca model activitatilor oamenilor-ca adesea la comunitatile arhaice cand se muta locatia unui sat, aceasta se alegea la o rascruce-centru considerat. Eroul nostru alege sa iti salveze calul, facand niste rationamente specifice eroilor din basme, care aproape anticipeaza lucrurile ce vor urma. Ivan ajunge la o casuta cu o singura fereastra –lumina, cunoastere; ii cere acesteia sa isi intoarca spatele la padure si fata la el-reminescente ale unui ritual magic, permisiune ceruta zeilor. Eroul ii cere intai sa-i dea de mancare si de baut si apoi ii va povesti. Ii spune ca vrea merele de aur si ca acestea apartin chiar nepoatei sale dar ca se indoieste ca le va obtine. Aceasta este al doilea personaj care ii ofera ajutorul eroului-batrana il sfatuieste ce cal sa isi ia si Baba-Iaga. Ivan roaga sa il sfatuiasa si pentru ca a vorbit politicos, il ajuta-ii da calul si ii zice sa mearga la sora ei mijlocie. Ivan merge la ea, aceleasi intrebari, aceleasi raspunsuri. Si sora mijlocie ii ofera calul, care era mai bun sa mearga la cealalta sora. Ivan ajunge acolo, se urmareste acelasi ritual si este avertizat ca drumul spre merele de aur este dificil din cauza domnitei Sineglazka. Cea de-a treia batrana il sfatuieste ce sa faca.

*Si in basmele romanesti apare drumul de la o femeie inteleapta la alta-de la Sfanta Miercuri, la Sfanta Vineri, la Sfanta Duminica-aici este clar descendenta mitologica, influente pagane care au suferit transformari sub crestinism. Entitati supraomenesti, paznici ai taramului de dincolo, devin in mitologia popular femei intelepte, sfinte. Asemenea combinatii exista si la alt nivel ; cu basme cu formula “pe cand Dumnezeu si Sfantul Petru umblau inca pe pamant”-este tot un timp indefinit, care nu mai este deoarece ceva s-a intamplat-interferente intre mituri de origine pagana cu referiri la timpuri imprecizabile-zeii pagini sunt inlocuiti cu divinitatile crestine.

Cea de-a treia batrana il sfatuieste ce sa faca : sa mearga la cetatea domnitei Sineglazka cu calul, strajile nu il vor lasa sa intre dar trebuie sa ajunga in miezul noptii pe calul ei. Sa biciuiasca calul cand este in fata pentru a sarii peste zid. Cand ajunge in gradina sa ia trei mere, nu mai mult-aici pare interdictia-si sa umple un recipient cu apa. Domnita va dormi si sa nu intre in castel. Deci avem dubla interdictie-sa nu ia mai mult de trei mere si sa nu intre in castel.

Ivan pleaca in toiul noptii si ajunge la castelul pazit treizeci si trei de stajeri-cifra magica. Calul sare peste zid si ajunge in gradina cu marul cu mere de aur si frunze de argint, -lucru des intalnit in basme ( exista trecerea eroului peste padurea de arama, de argint si de aur, de unde trebuia sa ia o creanga de aur-exact ideea lui Frazer care explica in „Creanga de aur”. Intrecerea dintre sacerdotii zeitei Diana pentru succesiune-cel care ajunge in dumbrava de aur si aduce creanga de aur-devine noul preot acelasi lucru este si aici numai cel demn-adevaratului erou din basm i se arata unealta magica).



Dupa ce ia merele de aur, Ivan doreste sa o vada pe printesa razboinica, ajunge in camerele ei, era pazita de doisprezece strajeri.Ivan nu rezista si o saruta.

Calul ii atrage atentia lui Ivan ca a calcat interdictia si ca nu va mai putea sari zidul, Ivan insa il biciuieste, calul reuseste sa sara zidul dar isi prinde o potcoava de zid care declanseaza o alarma pentru cei din palat.Domnita se trezeste si le spune celor din palat sa-i urmareasca si ea cu ei, alaturi de alte doisprezece domnite fecioare. Eroul este urmarit-urmarirea.

Ivan ajunge la casa celei mai in varsta dintre cele trei batrane, inlocuieste calul si pleaca mai departe. Domnita trece pe la batrana si o intreaba de calaret. Baba-Iaga ii spune ca nu a vazut dar ii ofera un pahar de lapte-domnita refuza spunand ca dureaza sa mulga o vaca. Baba-Iaga ii spune ca nu va dura mult dar merge in grajd si nu se grabeste-dupa ce bea paharul de lapte pleaca mai departe. Ajunge la cea de-a doua batrana care ii ofera clatite-acelasi tipar-refuza pentru ca dureaza mult dar la asigurarile batranei ca nu va dura mult , accepta, insa aceasta nu se grabeste cand le face. Ajunge la a treia baba care ii ofera sa incalzeasca focul la casa de baie-la fel nu se grabeste si dupa ce domnita termina, pleaca din nou dupa Ivan. Si in basmele romanesti exista aceste „incetiniri” in goana personajului negativ”-eroul arunca unelte magice date de donator-peria care se transforma in padure, bucata de metal care devine un munte de fier etc.

Domnita il ajunge pe Ivan si il provoaca la lupta, sa isi masoare puterile-lupta. Are loc o lupta cu lancile, se lupta cu buzduganele, sabiile si lancile de trei ori cu fiecare si se rupsera („In sabie sa ne taiem sau in lupta dreapta”-formula din basmele romanesti, asemanatoarea cu cea de aici).Apoi s-au luptat in lupta cu mainile goale, Domnita Sineglazka il dovedeste in lupta si isi pune genunchiul pe Ivan urmand sa ii infiga un pumnal in inima.Ivan ii cere sa nu al omoare ci sa-l ia de mana si sa-l sarute.Domnita accepta si au stat trei zile si trei nopti acolo si au schimbat inele. Ritual sacru de promisiune-aici.La sfarsitul celor trei zile domnita ii spune sa se intoarca acasa si el sa o astepte trei ani in regatul lui.Victoria aici exista, dar mai nuantata.Domnita ii cere sa nu se uite in urma-interdictie.Asemanator cu mitul cu Orfeu-el merge in infern iubita sa si ii este interzis sa se intoarca inapoi-el se uita si o pierde pe vecie ramanand sa-si caute dragostea pierduta ; la fel mitul biblic al Sodomei si Gomonei-lui Lot i se pune o interdictie-numai el, ca ales este salvat din orasul pierzaniei-sa nu se uite inapoi, sotia sa se uita inapoi cu regret pentru orasul pierdut si se transforma in stana de piatra.

Ivan ajunge la rascruce si stand pe piatra se gandeste la fratii lui.Se intoarce pe drum-incalcarea interdictiei si merge pe drumul catre casatorie.Nu se stie de unde stie eroul ca fratii lui au mers pe acel drum,dar probabil cunoscandu-i si stiind ca sunt superficiali.Ajunge la castelul cu acoperis de aur, domnita ii iese in intampinare si ii spune ca il astepta ; ai pune de mancare, dar arunca mai mult sub masa, nu bea, toarna sub masa si cind ajunge la pat, Ivan rastoarna patul cu ea si ajung in temnita.Isi gaseste fratii, care erau murdari-rascrucea este lucrul care decide destinul eroului si povestea basmului, este centrul universului basmului, de la care pleaca toate actiunile importante pentru erou.Este centrul cosmic al basmului, functie de care se hotaraste soarta eroului.

La rascruce, fratii mai mari se gandesc ca daca nu aduc ei merele de aur nu vor avea faima si se gandesc sa-l arunce in valea cu apa.iau recipientul cu apa vie.Aceasta este prejudicierea.Fratii cei mari iua nmerele de aur si apa vie si il arunca intr-o vale adanca ; trei zile a durat pana sa atinga fundul vaii.Episod asemanator de prejudiciere in basmul romanesc „Tei-Leganat”-fratii protagonistului vor sa-i astupe gaura in care se afla cu piatra mare-pretentiile neintemeiate.

Printul Ivan se duce la poalele unui stejar-arbore puternic, masiv, centru al universului, axis mundi, legatura cu zeii stalpi ritualici (alaturi de calul din grajdul tatalui sau,surorile, batranele si caii lor)-sunt mai multe functii ale donatorului.Sub acel stejar erau cativa pui de pasare, Ivan ii inveleste cu haina lui si ii apara de vremea rea.Marea pasare Nagai, vine dupa calmarea vremii la puii care se dovedesc a fi ai ei.Acestia ii spun ca Ivan i-a ajutat.Pasarea ii ofera lucruri pretioase dar acesta ii cere doar sa ajunga in tara natala.Pasarea sa ia doua butoaie cu mancare,Ivan se suie pe spatele ei, cu butoaile in spate, hranind-o ea zbura tot mai sus.

Pasarea-paznic de pe taramul de dincolo, il ajuta pe Ivan –asemanare, se intanleste acest simbol al adjudvantului-monstrului care pentru ca eroul a facut un bine, il ajuta la randul lui.conform lui Propp, simbolurile de pe celalalt taram ar fi imaginea mortilor.

Ivan hraneste pasarea dar proviziile se termina asa ca isi taie o bucata de coapsa.Pasarea ii da bucata de carne inapoi si acesta o lipeste.eroul este insemnat.Ivan ajunge in tara sa-intoarcerea-afla ca tatal sau, tarul este intinerit si are vederea recapatata, nu se duce la el.La departare de noua tari razboinica Sineglaka da nastere la doi fii, stange armata si pleaca in cautarea lui Ivan, dupa ce se strang cei trei ani promisi.Sosirea ei este incognito.

Sineglaka pune cortul in camp si trimite sol tarului sa-i predea fiul, altfel va porni razboi.Speriat tarul il trimite pe printul Feodor, copiii intreaba daca acela este tatal lor, Sineglaka le spune ca este unchiul lor si sa-l trateze asa cum merita.Copiii il biciuiesc si acesta fuge.Apare si cel de-al doilea fiu si acesta este gonit. Sineglaka ii trimite mesaj sa il aduca pe Ivan, tarul ii trimite pe cei doi fii in cautarea acestuia-dar acestia cuprinsi de remuscari marturisesc fapta reprobabila.

In acest timp printul Ivan venea singur pavilion, suferise trei ani, copiilor li se spune sa il aduca la cort, cei doi pleaca in imparatia razboinicei.

In sfarsitul acestui basm, ultimele functii detaliate de Propp, se succed aproape una de cealalata- incercarea grea, ar putea fi cei trei ani fara recunoastere, incercarea e trecuta cu succes, eroul e recunoscut si falsii eroi sunt demascati, eroul capata o noua infatisare- este spalat de sotia lui- transfigurarea; raufacatorii sunt pedepsiti, cei doi frati sunt izgoniti din palat si sunt condamnati sa hoinareasca din loc in loc. Are loc casatoria si inscaunarea ca imparat, cu precizarea ca Ivan merge la imparatia sotiei sale.

Basmul popular romanesc respecta tiparele lui Propp intr-o mai mare masura:Tei –Leganat.Basmul spune ca un mos si o baba care nu aveau copii se roaa pentru unul , pune o bucata de tei in leaan , infasat ca un copil. Dumnezeu ii asculta rugamintea si ii aparu un baiat in leagan.Situatia initiala-lipsa copiilor – comunicarea lipsei, solutia si remedierea lipsei.

Tei-Leganat ia pusca si merge la vanatoare , intalneste pe Stramba-Lemne si Sfarma-Piatra cu care se leaga frati de cruce; toti trei pleca sa colinde lumea si ajung la padurile unui imparat; Stramba –Lemne e capturat de oamenii imparatului pentru ca strica padurea. Imparatul ii propune lui Tei-Leganat sa il ajute:sa mearga sa ii elibereze fetele care erau tinute captive la curtile zmeilor de pe Taramul Negru.Absenta, prejudicierea si comunicarea lipsei, mijlocirea- trimiterea lui Tei-Leganat in imparatia zmeilor.

Cei trei ajung la o fantana-locul unde se cobora in lumea de dincolo; intai incearca cei doi frati de cruce a lui Tei-Leganat sa coboare dar, doar cel din urma reuseste. Acesta coboara in fantana timp de trei zile – la fel ca Ivan cand este aruncat de fratii lui in prapastie.



La capatul fantanii sunt animale fantastice ca”serpi,balauri si broaste cat casa”- animale mitologice, fabuloase – fiinte de apa, totemice, avanpremiera a ceea ce va urma. In acea imparatie se povesteste ca era un soare mai frumos ca al nostru.Apar evident si elemente crestine-Tei Leganat pleaca in incursiunea sa ,”porni inainte cu Dumnezeu”, si imaginile paradisiace ale lumii de dincolo.

Ajunge la curtea zmeului, vorbeste cu fata de imparat care ii spune ca e plecat la vanatoare si ca zmeul arunca buzduganul dinainte pentru ca bucatele sa fie potrivite-Tei Leganat il arunca inapoi si ii reteaza varful urechii zmeului.Zmeul se indreapta spre casa ajunge la un pod(rascruce,pod,fantana,locuri semnificative pentru actiunile eroilor) ,calul nu mai vrea sa inainteze deoarece il simte pe erou,stie ca e Tei Leganat.Atat zmeul cat si calul cunosc renumele eroului-ca o veche prevestire,funesta pentru zmeu , adica de parca cineva i-ar fi prezis ca in vechile mituri antice ca moartea ii va veni de la el, Tei Leganat (am putea ghici, cum ar suna aceasta prevestire:”vei fi ucis de cel din rugaminti fierbinti faurit,din trunchi de tei leganat”).

Tei –Leganat iese de sub pod si il intreaba pe zmeu ce modalitate de lupta alege:palose sau lupta.Are loc o scena de lupta-lupta clasica pentru basme in care cei doi isi masoara fortele,Tei-Leganat invingand.Ajunge la curtile zmeului, fata imparatului il intampina cu bucurie:Tei –Leganat intreaba fata de imparat ce facea zmeul cu curtile sale si afla ca daca pocnea din bici se transforma in doua mere pe care le da fetei.Acelasi lucru se intampla si cu zmeul mijlociu,ramane fata cea mica de imparat.Zmeul cel mic era cel mai voinic dintre cei trei si astfel lupta se anunta mai grea.Tei-Leganat si fetele de imparat trec printr-o padure –unde sunt infatisate numeroase animale „infernale” am putea spune.Trecerea prin padure pentru a ajunge in Infern-la sursa raului-ne aminteste de Divina Comedie a lui Dante-animalele personificate.

Tei-Leganat vorbeste cu fata cea mica,afla ca la fel ca ceilalti azvarle buzduganul inainte sa vina-mai departe ca ceilalti-semn al puterii,barbatiei si al suveranului-razboinic.Lupta-aceasta dureaza trei zile si trei nopti,cei doi se opresc deoarece le era foame si sete-amandoi roaga o cioara(in basmul rusesc tot o pasare este salvatoare pentru Ivan-sufletele mortilor de pe taramul de dincolo-paznici ai taramului Negru) sa aduca apa-aceasta il ajuta pe Tei –Leganat deoarece ii promite lesurile celor trei zmei de mancare.Tei-Leganat il omoara si pe zmeul mic si ii face curtile-doua mere pe care le da fetei mici ,fata pe care o dorea Tei-Leganat-victorie.

Tei-Leganat merge cu fetele la fantana unde il asteptau cei doi frati-scutura funia pentru a fi tras in sus-pune fetele pe un pat-ele sunt trase sus si apoi asteapta sa il traga si pe el-insa Sfarma-Piatra si Sparge –Lemne se sfatuiesc sa scape de Tei-Leganat-si prejudicierea(viclesugul)-exact ca in basmul rusesc discutat unde fratii il arunca pe Ivan in prapastie.

Tei-Leganat insa,spre deosebire de Ivan,se temea de asa ceva-se pare ca acesta avea simturi foarte ascutite,anticipand multe din lucrurile ce urma sa le faca si reusind astfel sa scape teafar-astfel ca ii pune la incercare pe Sfarma-Piatra si pe Stramba-Lemne-pune un bolovan in loc pe patul pe care il trageau acestia.Vazand ca acestia au dat drumul de la jumatatea drumului Tei-Leganat se intoarce pe Taramul Negru si ajunge la curtile lui Statu-Palma-Barba-Cot care se bucura ca il vede-prima functie a donatorului. Curtile lui Statu-Palma-Barba-Cot ,colibele din padurea Babei Iaga indeplinesc aceasi functie . Statu-Palma-Barba-Cot a fost ajutat de Tei-Leganat si acum acesta este rasplatit. Statu-Palma-Barba-Cot-la fel ca baba Iaga pe Ivan, il sfatuieste sa meraga la padurea zmeului cel mare-unde va gasii o pajura a carei pui sunt devorati in fiecare an de un balaur. Intotdeauna insa in drumul eroului apar aceste ajutoare care ori cer sa fie ajutate cu promisiunea unui ”mare bine” sau, acestea ajuta fara sa fie rugat-gest altruist. In acest caz cel pe care l-a ajutat, ii arata calea spre lumea alba prin ajutorarea altei fiinte-sfaturile in basme sunt date de persoane batrane-Sfanta Vineri, Duminica, Miercuri, Baba-Iaga, Statu-Palma-Barba-Cot-despre care aflam ca e un mosneag, astfel donatorul il impinge catre un alt donator pe care sa il ajute impotriva balaurului mitologic.

Balaurul, ca fiinta mitologica (drakon-cel care te priveste cu privirea) e considerat intruchiparea raului-de regula are mai multe capete(trei, sapte, douasprezece). Tudor Pamfile catalogheaza trei tipuri de balauri in mitologia romaneasca: de apa si locuieste in fantana si e ucis de Busuioc, de uscat-care traieste prin prapastii si de aer-alaturi de nori de furtuna si controlat de un solomonar.In mitologia altor popoare-asemanator dragonului european(alaturi de printese,castele si respiratie de foc) sau hidra din mitologia grecilor antici.Balaurul are infatisarea imprumutata de la mai multe animale-sarpe cu aripi,crocodil si leu, cu mai multe capete.Povestile cu balauri sunt amintite inca din istorisirile Mesopotamiei si Egiptului. In mitologia diferitelor popoare exista lupte celebre ca: Hercule si Hidra. Legenda Stantului Gheorghe care ucide balaurul,Beowulf contra dragonului.

Tei-Leganat ajunge la cuibul pajurei tocmai cand balaurul incearca sa-i manance puii, dar acesta il omoara inainte sa reuseasca. Puii foarte bucurosi, il acopera cu un fulg si il ascund pentru a nu fi inghitit de mama. Cand ii intreaba cine i-a salvat de pui aceasta il cauta ba la rasarit, ba la apus. Este asemanator acest episod cu cel din basmul rusesc, unde la fel Ivan apara puii de vremea rea si este ajutat de pasarea-mama.

Puii pajurei o roaga pe aceasta sa le promita ca nu il va manca pe cel care i-a salvat daca ii vor dezvalui unde se afla. Reactie a donatorului in lant-Tei-Leganat il ajuta pe Statu-Palma-Barba-Cot care la randul lui il ajuta pe Tei-Leganat cu sfaturi despre unica fiinta ce il poate ajuta sa ajunga in lumea alba-pe care trebuie sa o ajute la randul lui si apoi Tei-Leganat e ajutat de cei pe care ii salveaza.

Pajura il inghite (transfigurarea) de bucurie si cand il scuipa afara Tei-Leganat se facu mai frumos ca inainte-marcarea, insemnarea. La fel ca pasarea Nagai, pajura ii cere sa ia mancare pentru calatorie-douasprezece butoaie de vin si douasprezece boi fripti. Pasarea il duce pe Tei-Leganat si la capatul drumului ramane fara mancare si cu un pahar de vin. La fel ca Ivan , Tei-Leganat isi taie o bucata din picior pe care o da pajurei. In varianta pe care am gasit-o apare o mentiune „si de atunci are omul in talpa piciorului lipsa de carne dintre calcai si degetul mare”-ramasita a unui mit cosmogonic, explicarea unui lucru care este acum o realitate printr-o legenda(la fel ca in legenda indiana despre geneza anotimpurilor iarna si vara)-din lupta a doua spirite care se intilnesc la mijloc si pana la urma un compromis.

Tei-Leganat ajunge in lumea alba-intoarcerea, unde pretinsii eroi cu pretentiile neintemeiate dobandesc imparatia, iar fata cea mica afla ca era sluga la curtea lui Sparge-Lemne. Are loc demascarea falsilor eroi si pedeapsa acestora si apoi casatoria lui Tei-Leganat cu fata cea mica.

Cele doua basme sunt asemanatoare ca actiune, exista chiar episoade identice cu aceleasi personaje care fac lucruri asemanatoare. Cei doi eroi, Ivan este fiu de imparat iar Tei-Leganat - aparitie in urma unei rugaminti catre Divinitate, pricinuita de lipsa-tema e prezenta si in basmul Fat-Frumos din Lacrima. Ivan are frati de sange dupa care merge in alta lume, Tei-Leganat se leaga frate de cruce cu Stramba-Lemne si Sfarma-Piatra. Amandoi sunt tradati de catre fratii lor. Cei doi eroi scapa din celalalt taram cu ajutorul unor pasari mitice-pe care le hranesc si le dau apa: raman fara mancare si sunt nevoiti sa taie o bucata din propriul corp pentru a ajunge la capatul drumului (eventuala reminescenta a riturilor de sacrificiu catre animalul totem).



3. Suivka-Burka, Cenustoaca si Cenusareasa - basme regasite la popoare diferite cu aceeasi tema centrala

Basmul rusesc Sivka-Burka, ce are urmatoarea poveste:

Sivka-Burka-trei frati care pazesc un camp de grau, primul adoarme (Ghilgames si basm romanesc), si cel de-al doilea la fel. In a treia noapte se duce si Ivanuska, cel mai mic si mai prostanac dintre cei trei fii ai taranului. Ivanuska vede la miezul noptii un armasar gri-castaniu cu o sa de aur si capastru de argint. Calul calca graul si il manca. Ivanuska prinde calul acesta, ii spune spune ca daca il lasa liber ai va fi prieten si numai trebuie sa strige “Sivka Babuska vino fluiera” si il va ajuta. Ivanuska e de accord si il lasa. Aceasta se intampla chiar cand tarul organiza un concurs din care castigatorul ii va succede, el neavand fiu. Si-a pus fata in varful unui turn si a spus ca barbatul care va ajunge la printesa sarind cu calul si ii va putea lua inelul de pe deget ii va castiga mana si va domni peste pamant. Fratii mai mari decid sa se duca, doar cel mic decide sa ramana. Cand fratii pleaca, Ivanska il cheama pe Sivka Burka care iese tunand din pamant. Ivanuska intra pe urechea stanga si iese pe cea dreapta un tanar frumos.Se duce la concurs, Sivka sare, aproape ajunge dar nu atinge inelul; se inoarce acasa si redevine omul care era inainte. Fratii ii povestesc despre tanarul care aproape ca a prins inelul domniței. A doua zi se intampla la fel, dar a treia zi Ivanuska si Sivka-Burka ating printesa si iau inelul de pe deget.Au galopat departe atat de repede incat nimeni nu i-a vazut fata. Se intoarce acasa la felul lui obisnuit dar mana lui avea un bandaj. Fratii il intraba ce a patit. Le spune ca este o zgarietura.

Trei zile mai tarziu tarul invita la festivitate. Taranul vine cu cei trei fii si se chefuiesc. La sfarsitul banchetului fiica tarului serveste miere oaspetilor. Ajunge la Ivanuska si il intreaba de ce are bandajul si se descopera toti vad inelul. Printesa spune tatalui ca el este logodnicul, Ivanuska il cheama pe Sivka-Burka, se face frumos si se casatoreste cu printesa este asemanator basmelor Cenustoaca din literatura populara romaneasca si Cenusareasa lui Charles Perrault - basm cult ce e drept, dar cu influente culturale populare din sfera fabulosului si a miticului.

Povestea populara Sivka-Burka povesteste cum cel mai mic fiu al taranului reuseste sa prinda unealta magica - donatorul reprezentat de calul fermecat se transforma-se ajunge sa ia inelul de pe degetul printesei si fata in casatorie. Povestea este aceeasi in toate cele trei basme-cel mai umil din tre personaje este si cel mai demn ;insemnat dar care prin bunatatea sa este rasplatit si ajunge print, imparateasa sau printesa.

Povestea lui Sivka-Burka este asemanatoare cu basmul Cenustoaca in varianta masculina (existand si una feminina, mai apropiata de Cenusareasa). Fiul taranului pazeste un camp de grau care este pradat in fiecare noapte-prejudicierea, fratii lui adorm-temades intalnita in basme-acestia trebuie sa pazeasca un camp sau pomul cu merele de aur-de regula fratii mai mari adorm si nu duc la bun sfarsit aceasta sarcina. Se cere sa demonstreze ceva0, sa isi depaseasca acea conditie de muritor, precum Ghilgames cel care cauta nemurirea dar nu reuseste sa isi atinga scopul. Cand este randul fiului cel mic acesta nu numai ca reuseste sa stea treaz (in unele basme aceasta tema are urmatoarea varianta-eroului i se da ceva de baut la casa raufacatorului, bautura menita sa il adoarma, dar eroul stie viclesugul si se face ca bea) dar il prinde pe cel care calca holdele care ii devine ajutor in schimbul libertatii.

Pentru Ivanuska acel animal magic devine ajutorul fermecat, donatorul, unealta magica ce il ajuta sa se transforme, toate aceste functii sunt comprimate in calul fermecat. Acesta este bineinteles, calul fermecat din basme ce poate zbura si vorbi si cu ajutorul caruia dobandeste ceea ce doreste.

In basmul Cenustoaca in varianta masculina, fiul taranului pazeste acelasi ogor de grane de fiintele care ii aduceau prejudiciul - caii. In acest basm soarecele este donator, lipsa este remediata; diferenta este ca Cenustoca isi pastreaza credinta umila spre deosebire de Ceusareasa, dupa ce obtine dupa trei incercari simbolice, inelul fetei se intoarce acasa. Exact ca Cenusareasa lui Perrault care dupa bal se intoarce acasa, fiind cautata de print. Ivanuska is iinfasoara mana pe care are inelul pentru a nu se desconspira iar Cenusareasa ascunde papucul de sticla. Ambele obiecte reprezinta dovada faptului ca ei sunt eroii adevarati. Se intampla in basme ca raufacatorul la functia denumita de Propp „pretentii neintemeiate ” sa prezinte o falsa dovada, sau aceasta sa lipseasca iar cand adevaratul erou se intoarce incognito sa aiba loc demascarea, recunoasterea de catre ceilalti, transformarea - lucru ce se intampla si in basmul Sivka-Burka si in Tei-Leganat si in Cenusareasa.

Ivanuska merge la ospatul organizat de tar, fata imparatului sevind la masa observa bandajul si cand il desface este recunoscut inelul iar baiatul de erou si sot al fetei de imparat.In cazul Cenusaresei printul trimite in imparatie pentru a gasi fata care si-a pierdut papucul. Numai Cenusaresei i se portiveste si aceasta aduce apoi pentru mai multa credibilitate si celalalt condur. Ivanuska se transforma, devine frumos, demn pentru fata de imparat. Cenusareasa se transforma si ea in printesa pe care o vazuse printul la bal.

Mai exista un basm asemanator cu cel al Cenusaresei in literatura populara romana, Cenustoca cu varianta eroului feminin.Perraul scrie sub inspiratia literaturii populare pe care o modifica pentru a se potrivi gusturilor celor pentru care scrie.Cenustoca este o fata umila despre care si tatal ei-celorlalte fete le ia rochii si papuci dar ei , uitand ii aduce trei nuci pe care le gasise pe drum-unelte magice.Asa cum Cenusaresei i se interzice sa mearga la bal dandu-i-se niste sarcini imposibil de facut (este ajutata de animalele pe care le ajuta si proteja) ,lui Cenustoca i se interzice sa mearga la biserica-interdictia si incalcarea ei.Cu ajutorul nucilor fermecate se imbraca foarte frumos si isi face aparitia la biserica exact ca Cenusareasa la bal. In a treia duminica se imbraca in haine de aur si isi pierde papucul, la fal ca Cenusareasa. Sora cea vitrega este rau facatorul care o arunca pe Cenustoca in fantana (ca eroii basmelor Tei-Leganat si Sivka-Burka care sunt prejudiciati de fratii lor). Rau facatorul-falsul erou, pretentiile neintemeiate, demascarea acesteia, pedepsirea si transfigurarea acesteia in imparateasa.

O alta functie a personajului de basm dupa clasificarea lui V.I.Propp este cea a impostorului. In basmele noastre acesta poate fi: spanul, omul cu par rosu, fratele, (fratii mai mari), arapul (harapul) s.a. Acestia se „impauneaza” (isi insusesc) cu meritele eroului in intentia de a profita de recompensa oferita de imparat. Regula absolut generala este deconspirarea lor de catre Fat-Frumos si pedepsirea exemplara a faptelor reprobabile pe care le-au comis.

Taxonomia personajelor in sine si scenariile acestora, propuse de V.I.Propp, structureaza conceptiile toposului folcloric despre Frumos si Bine, despre Dreptate si Adevar, unitatea de substanta a lumii minerale, vegetale, umane si supraumane. Happy-end-ul tuturor basmelor semnifica optimismul tonic al omului simplu, credinta sa nestramutata in victoria fortelor benefice.








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

Romanul cavaleresc
Fratii Jderi – Mihail Sadoveanu - Rezumat
ALTE PERSONAJE: acolitii, zeul cu cap de leu
Proza lui Hemingway intre Eros si Thanatos - DISERTATIE
“Noaptea de decemvrie”- comentariu
“Testament” - comentariu
CLASICISM vs. ROMANTISM
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu