Adverbul

ADVERBUL

Def:Adverbul este partea de vorbire neflexibila care arata caracteristica unei actiuni, a unei stari sau a unei insusiri.

Clasificare

1)dupa inteles-de loc

-de timp

-de mod

2)dupa modul de formare:

a)formate prin derivare cu sufixe:-is(pieptis), -este(voiniceste), -as(taras), -mente(realmente)

b)prin compunere:undeva, alene, acasa, intotdeauna, oricum, niciodata

c)prin conversiune

-din adjective:Canta frumos.

-din subst:Vara merg la mare.

-din conjunctii:A si venit.

OBS! Unele adverbe pot avea grade de comparative ca si adjectivele.

Adverbele pronominale sunt adverbele care tin locul cuvintelor care exprima imprejurari. Sunt de trei feluri:

1)adverbe relative:unde, cum, cand(sunt folosite in fraza ca elemente introductive pentru propozitiile subordonate)

2)adverbe interrogative:unde, cand, cum(apar in prop interogative)

3)adverbe nehotarate:undeva, candva, oricum, oriunde, oricand(cand nu este precizata imprejurarea).

LOCUTIUNEA ADVERBIALA

Def:Locutiunea adverbiala este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un adverb si se comporta in prop ca acesta.

Clasificare

1)loc adv de loc:in spate, in fata, ici si colo, de jur imprejur, peste tot locul

2)loc adv de timp:din cand in cand, din vreme in vreme, cand sic and, pe inserate, in veci

3)loc adv de mod:fara indoiala, talmes-balmes, cu de-a sila, cot la cot, punct cu punct, mana in mana, din ce in ce, cat si cat

4)loc adv de cauza:de aceea, pentru aceea, pentru asta, in scopul

OBS! Adverbele si locutiunile advebilae urmate de conjunctiile subordonatoare "ca" si "sa" indeplinesc f. s de predicat verbal.

Ex:cu siguranta, poate, fireste, desigur

Functiile sintactice

OBS! Exista adv fara f. s:mai, chiar, cam, prea, si, iar, tot, doar, numai, decat, tocmai, nici, totusi

1)c. c. l. :El a plecat acolo.

Ea a umblat peste tot locul.

2)c. c. t. :A plecat ieri.

S-a trezit cu noaptea-n cap.

3)c. c. m. :Ea vorbeste frumos.

A invatat cu de-a sila.

4)atr adv:Casa de acolo este a lui.

Umblatul de colo pana colo l-a oboist.

5)P. V:Poate ca o sa vina.

Fara doar si poate ca va castiga.

6)nume pred:E bine sa stii.

E de prisos sa invati.

7)fara f. s:A si venit. A mai tras de timp.