Factori de influenta a tipurilor de structuri organizatorice

Factori de influenta a tipurilor de structuri organizatorice

Factori care influenteaza tipurile de structuri organizatorice sunt:

tipul si complexitatea productiei de bunuri si service;

dimensiunile intreprinderii;

calificarea personalului;

cadrul juridic de functionare;

stratefia dezvoltarii.

Prin tip de productie se intelege o stare organizatorica si functionala a intreprinderii determinate de nomenclatura produselor fabricate, volumul productiei executate pentru fiecare pozitie de nomenclatura, gradul de specializare a intreprinderii, a sectiilor si a locurilor de munca, modul de deplasare a obiectelor muncii de la un loc de munca la altul.

1 Tipul si complexitatea productiei de bunuri si servicii

Conducerea si organizarea activitatilor productive din cadrul intreprinderilor se afla intr-o dependenta directa de tipul ded productie.

In practica se disting trei tipuri de productie si anume:

a.      tipul de productie in masa;

b.     tipul de productie in sarie (la comanda);

c.      tipul de productie individuala (pe unicate);

a. Tipul de productie in masa:

In cadrul intreprinderilor de productie tipul de productie de masa ocupa inca o pondere insemnata. Acest tip de productie se caracterizeaza prin urmatoarele:
- Fabricarea unei nomenclaturi reduse de produse, in mod neantrerupt si in cantitati mari sau foarte mari;
- Specializare inalta atat la nivelul locurilor de munca, cat si la nivelul intreprinderii;
- Deplasarea produselor de la un loc de munca la altul se face bucata cu bucata, in mod continuu cu ajutorul unor mijloace de transport specifice, cu deplasare continua de felul benzilor rulante, conveiere sau planuri inclinate;
- Din punct de vedere organizatoric, locurile de munca si forta de munca care le utilizeaza au un grad inalt de specializare fiind amplasate in succesiunea operatiilor tehnologice sub forma liniilor de productie in flux;
Tipul de productie de masa creeaza conditii foarte bune pentru folosirea pe scara larga a proceselor de productie automatizate, cu efecte deosebite in cresterea eficientei economice a intreprinderii.

b. Tipul de productie de serie:

Caracteristici:

- Acest tip de productie este specific intreprinderilor care fabrica o nomenclatura relativ larga de produse, in mod periodic si in loturi de fabricatie de marime mare, mica sau mijlocie;
- Gradul de specializare al intreprinderii sau locurilor de munca este mai redus decat la tipul
- De serie mare, fiind mai ridicat sau mai scazut in functie de marimea seriilor de fabricatie;
- Deplasarea produselor de la un loc de munca la altul se face cu mijloace de transport cu deplasare discontinua (pentru seriile mici de fabricatie) - carucioare, electrocare, etc. sau cu mijloace cu deplasare continua, pentru seriile mari de fabricatie;
- Locurile de munca sunt amplasate dupa diferite criterii in functie de marimea seriilor de fabricatie. Astfel, pentru serii mari de fabricatie locurile de munca sunt amplasate dupa criteriul liniilor tehnologice, iar pentru seriile mici de fabricatie dupa criteriul grupelor omogene de masini.
in cazul tipului de productie de serie, de fapt, se intalnesc caracteristici comune atat tipului de productie de masa, cat si tipului de productie individual (unicate).

d. Tipul de productie individual;

Este specific intreprinderilor care executa o gama foarte larga de produse, fiecare fel de produs fiind unicat sau fabricat in cantitati foarte reduse. In coditiile productiei individuale. Sectiile, atelierele si locurile de munca sunt organizate dupa principiul tehnologic, folosind utilaje universale si forta de munca policalificata pentru a sa putea adapta rapid si efficient la executia si diferentelor tipuri de produse incluse in fabricatie.

2 Sisteme de organizare a productiei specifice tipurilor de productie analizate

a. Organizarea productiei in flux este specifica intreprinderilor care fabrica o gama redusa de tipuri de produse, care au productie de masa sau de serie mare.

Organizarea productiei in flux are urmatoarele trasaturi caracteristice:

- divizarea procesului tehnologic pe operatii egale sau multiple ca volum de munca, fixand o succesiune rationala a executari lor

- repartizarea executarii unei operatii sau a unui grup de operatii pe un anumit loc de munca ;

- amplasarea locurilor de munca in ordinea impusa de succesiunea executarii operatiilor tehnologice;

- trecerea obiectelor muncii de un loc de munca la altul in mod continuu sau discontinuu cu un ritm reglementar sau liber.

b. organizarea fabricarii produselor dupa metodele productiei individuale si de serie mica are urmatoarele trasaturi caracteristice:

- organizarea unitatilor de productie dupa principiul tehnologic, fiecare unitate de productie reprezinta anumite stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea utilajelor se face pe grupe omogene de masini;

- trecerea de la o operatie tehnologica la alta a produselor se facepe grupe omogene de masini.

Tehnologia reprezinta un ansamblu de procese de transformare realizate in intreprindere. In orice organizatii exista tehnologii diferite care impugn modul de divizare a lucrului si modalitatea de coordonare a diferitelor compartimente, astfel structurile lor organizatorice se diferentiaza.

De exemplu intr-o intreprindere constructoarele de aparate electronice, unde productia este de serie si numeroase materiale si componente sunt standarizate, structura organizatorica este inalta.

Intr-o intreprindere de constuctii, fiecare santier are structura flexibila, conducatorii au un grad mare de autonomie. Santierele au o structura organizatorica simpla.

3 Dimensiunile intreprinderii

In functie de gradul de marime a intreprinderii, criteriu de clasificare aplicat in Uniunea Europeana si in Romania, exista intreprinderi:

a.      mari ( peste 250 de salariati );

b.     mijloci (cu 50-249 salariati )

c.      mici (cu 10-49 salariati)

d.     microintreprinderi cu maxim 9 salariati)

Marimea intreprinderii influenteaza divizarea munci si prelucrarea volumului informationa. O intreprindere mica incepe cu o structura simpla, dar, pe masura ce se dezvolta, apare necesitarea construirii unor nivelurii intermediare intre sistemul director si cel de executie. Complexitatea unor structuri nu influenteaza eficacitatea ei. O structura simpla a unei intreprinderi mici poate fi la fel de buna ca aceea a unei intreprinderii mari.

Unele organizatii au o structura organizatorica relative plata ( au relative putine niveluri ierarhice), in timp ce altele au mai multa niveluri ierarhice, au structura organizatorica inalta (sunt organizatii puternic ierarhizate). In general organizatiile au arii de control mai largi au mai putine niveluri si pot fi considerate aplatizate. Iata cateva dintre diferentele dintre organizatiile plata si cele puternic ierarhizate:

Liniile de comunicare sunt mai lungi si posibilitatea aparitiei de blocaje informationale este mai mare in organizatiile cu o piramida ierarhica inalta.De asemenea, in organizatiile cu o piramida ierarhica aplatizata, managerii apeleaza de obicei la delegarea si acorda mai multa autonomie subalternilor.

Organizatiile plate au structuri organizatorice simple in timp ce organizatiile puternic ierarhizate au structuri organizatorice complexe.

4 Calificarea personalului

In prezent in Romania exista 5 niveluri de clasificare profesionala, primele trei niveluri sunt formate prin invatamantul preuniversitar, iar nivelurile 4 si 5 sunt specifice invatamantului superior. Prin aplicarea deciziilor Comisiei Europene privind formarea continua a adultilor vor fi delimitate 8 niveluri de calificare profesionala.

Prin hatararea Guvernului nr. 1246 din 6 decembrie privind sistemul de certificare a nivelurilor de calificare prin invatamantul profesional, liceeal-filiera tehnologica si vocationala-postliceal,in art 1. se precizeaza: in invatamantul preuniversitar, organizat prin scoala profesionala, scoala de ucenici, liceu-filiera tehnologica si vocationala-,scoala post postliceala si scoalade maisri, se certifica urmatoarele niveluri de calificare:

a.      Nivelul 1 de calificare- muncitor ucenic, daca pregatirea profesionala se face prin scoala si arte si meserii;

b.     Nivelul 2 de calificare- muncitor, daca pregatirea profesionala se face prin scoala profesionala;

c.      Nivelul 3 de calificare- muncitor, daca pregatirea profesionala se face prin liceu- filiera tehnologica si vocationala; technician specialist, maistru, daca pregatirea profesionala se face prin scoala postliceala, respectiv scoala de maistri.

Cadrul juridic si statul juridic de functionare, acest criteriu clasifica intreprinderile astfel:

a. Intreprinderea proprietate publica se organizeaza ca regiune autonoma sau companie nationala. Regiile autonome sunt organizate in ramuri strategice ale economiei nationale in domenii sau ramurii stabilite de govern.

In cadrul regiilor autonome statul detine totalitatea capitalurilor.

Regia autonoma eate o persoana juridica care functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara, iar in acest scop este proprietara bunurilor din patrimonial sau. Regia autonoma este condusa de un consiliu de administratie. Ele au fost infintatepe baza legii nr 15/1990. Sunt fie regii autonome de importanta locala avand, de regula, structuri organizatorice simple su R.A de importanta, de dimensiuni mari, cu o structura organizatorica simpla.

b. Intreprinderi in proprietate de grup, cooperiste- cand initiaza crearii patrimoniului apartine unei persoane associate intr-o coperartiva. Ele au structuri organizatorice la nivel local. Pot fi cooperative mestesugaresti, cooperative de credit, cooperative de prestari servicii.

c.Intreprinderi in proprietate particulara se caracterizeaza prin faptul ca patrimonial lor apartine unei persoane sau unui grup de persoane.

Conform legii 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatilor familiale care desfasoara activitati economice in mod indempendent,publicata in Monitorul Oficial parte I nr. 576 din 29.06.2003 in Romania pot exista intreprinderi mici, cu o structura organizatorica simpla avand forma juridical: comerciant persoana simpla autorizata sau asociatie familiala.

Persoanele fizice, cetateni romani sau cetateni straini, care provin din statele member ale Uniuni Europene si din statele apartinand Spatiului Economic European, pot desfasura activitatii economice pe teritoriul Romaniei, in mod independent, sau pot condtitui asociatii familiale in conditiile prevazute de prezenta lege.

Societatea comerciala reprezinta un contract prin care doua sau mai multe persoane seinvoiesc sa puna ceva in comun, cu scopul de a impartii foloaselece se pot obtine. Societatea comerciala este o persoana juridical.

In functie de forma de organizare juridica, precizata in legea nr.31/1990 modificata prin legea 441/2006, societatiile comerciale pot fi :

a)     societati in nume colectiv

b)     societati in comandita simpla

c)     Societati in comandita pe actiuni

d)     Societati pe actiui

e)     Societati raspundere limitata

Strategia dezvoltarii

In cadrul strategiilor economice un loc important il au strategiile economkice de dezvoltare datorita complexitatii lor si a efectelor pe care le au asupra activitatii economice de perspective a intreprinderii.

Prin strategie economica de dezvoltare se intelege acel tip de startegie care defineste obiectivele de dezvoltare viitoare a intreprinderii, modul de alocare a resurselor pe actiunile ce trebui intreprinse pe orizonturi de timp bine precizate, tinand seama de accentuarea competitiei pe diferitele pietei si de asigurarea rentabilitati pentru activitatile desfasurate.

Elaborarea unei strategii economice de dezvoltare reprezinta rezultatul unui process de conducere startegica la nivelul intreprinderii. In startegia de dezvoltare, bazata pe cresterea economica, aspectele cantitative se imbina cu cele calitative, iar obiectivelefixate sunt superioare sunt superioare celor din perioada anterioara.