Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » marketing
Comportamentul consumatorului de servicii

Comportamentul consumatorului de servicii



COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI  DE SERVICII


Continutul comportamentului consumatorului de servicii

Etapele procesului decizional de cumparare a serviciului

Pre-cumpararea serviciului




Cumpararea serviciului

Post-cumpararea serviciului


Comportamentul consumatorului de servicii reprezinta ansamblul optiunilor, deciziilor si actiunilor acestuia in vederea satisfacerii cererii solvabile de servicii.


1.CONTINUTUL COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI DE SERVICII


Comportamentul consumatorului, intr-o abordare specifica, poate fi definit ca un concept multidimensional, ca rezultanta a unui sistem de relatii dinamice dintre procesele de perceptie, informatie, atitudine, motivatie si manifestare efectiva, ce caracterizeaza integrarea individului sau a grupului in spatiul deschis de ansamblul bunurilor de consum si serviciilor existente in societate la un moment dat, prin acte decizionale individuale sau de grup privitoare la acestea.

Totalitatea actiunilor privind modul de utilizare a veniturilor pentru cumpararea de servicii alcatuiesc comportamentul consuamtorilor de servicii. Cunoasterea acestuia prezinta o importanta deosebita deoarece asigura companiei de servicii elementele necesare evaluarii cererii, atat ca volum, cat mai ales ca mod de manifestare.

In servicii, intelegerea si adaptarea la motivatiile si comportamentul consumatorului nu este o optiune, ci o necesitate pentru a supravietui competitiei

In analiza comportamentului consumatorului trebuie avute in vedere procesele specifice si dimensiunile acestuia. Procesele specifice comportamentului consumatorului sunt

procesul perceptiei sau receptarii serviciului – influentat notabil de caracteristicile serviciilor si de impactul riscurilor asupra consumatorului, firmei, mediului si interactiunii dintre ele

procesul de informare-invatare, in care definitorii sunt informarea (in special din surse personale) si experienta

procesul de formare si manifestare a atitudinilor, cu dimensiunile – cognitiv, afectiv, conativ, in care esentiale sunt mediul cultural si trasaturile de personalitate ale individului;

procesul comportamentului efectiv concretizat in decizii de cumparare, necumparare, amanare sau inlocuire a serviciului.

Dimensiunile comportamentului consumatorului sunt: motivatiile de cumparare, preferintele, intentiile, deprinderile de consum, obiceiurile, atitudinile, imaginea. 

Explicarea comportamentului consumatorului are la baza succesiunea de acte care definesc continutul procesului decizional de cumparare a serviciilor. Ele sunt grupate in cadrul urmatoarelor etape:

1.     Constientizarea nevoii,

2.     Culegerea de informatii,

3.     Evaluarea alternativelor,

4.     Achizitionarea serviciului si

5.     Postcumpararea (evaluarea gradului de satisfacere a nevoii)

Alti autori regrupeaza primele trei etape intr-una singura, ajungand la urmatoarea succesiune

1.     Precumpararea

2.     Cumpararea

3.     Postcumpararea serviciilor

Cunoasterea comportamentului consumatorului presupune intelegerea modului in care acesta se manifesta in fiecare dintre stadiile mentionate. In primul stadiu se urmareste procesul prin care consumatorul alege din multitudinea de optiuni oferite. In stadiul al doilea sunt studiate reactiile consumatorului in timpul procesului interactiv, de prestare a serviciului. In stadiul al treilea sunt sesizate motivele de satisfactie sau de dezamagire ale consumatorului.


2. ETAPELE PROCESULUI DECIZIONAL DE CUMPARARE A SERVICIULUI


Pre-cumpararea serviciului

Pre-cumpararea este declansata de constientizarea nevoii solvabile de catre individ. In aceasta etapa, esentiala este culegerea informatiilor necesare pentru luarea deciziei de cumparare. Intr-o prima faza, individul care resimte nevoia unui anume serviciu, se informeaza asupra tuturor alternativelor care i-ar putea satisface necesitatea.

Sursele de informare pot fi: puse la dispozitie de firmele de servicii si surse personale, sau publicitate “mouth-to-mouth”, “word-to-mouth” sau “bouche-a-oreille” (“din gura in gura”). Cercul de cunostinte, prietenii sunt furnizori de informatii la care consumatorul de servicii apeleaza cel mai des, in special in cazul  apelarii pentru prima data la serviciile unei firme. Daca consumatorul are o oarecare experienta privind tipul de serviciu solicitat, gradul sau de cunoastere, coroborat cu informatiile culese, va influenta aprecierea alternativelor pe care le are la dispozitie.

Daca in domeniul bunurilor, consumatorul potential are informatii datorate, pe de o parte ,caracterului tangibil al bunurilor, iar pe de alta parte, faptului ca oferta globala este mai bogata sub raportul cantitatii si diversitatii, in cel al serviciilor, consumatorul potential se informeaza in prealabil asupra variantelor care-i vor satisface nevoia, variante care de regula sunt amplasate la o oarecare distanta, deci necesita anumite cheltuieli financiare si de timp din partea consumatorului, dupa care alege alternativa considerata optima. In situatia in care consumatorul se informeaza asupra serviciului chiar la sediul prestatorului, informatiile se refera in exclusivitate la prestatorul respectiv, spre deosebire de domeniul bunurilor, unde consumatorul gaseste, de regula (exceptie fac reprezentantele) ofertele mai multor firme producatoare (deci mai multe marci de firma).


De exemplu, in cazul serviciilor de infrumusetare – frizerie, coafura, cosmetica – pentru a alege alternativa optima din mediul concurential al firmei, cumparatorul potential se va informa cat mai bine asupra tuturor detaliilor legate de servuctie – timp afectat, amabilitate si serviabilitate a personalului prestator, personalizare a serviciului in functie de aspectul fizic al persoanei solicitante, inventivitate, estetica a coafurii, etc., calitate a suportului fizic, tarife practicate, disponibilitate spre relatii preferentiale, etc. Etapa informarii personale sau non-personale presupune in cazul de fata, un anume timp afectat sau chiar deplasare la mai multe unitati prestatoare, dupa care comportamentul poate intra in etapa decizionala de cumparare, amanare, necumparare sau auto-prestare. 


Cumpararea serviciului



Datorita caracteristicii serviciilor - inseparabilitatea, prestarea serviciului (care implica transformarea cererii potentiale in efectiva) coincide cu consumul acestuia.

Experienta dobandita de client in procesul cumpararii serviciului este descrisa de G.Tocquer si M.Langlois, in urmatoarele etape, astfel (fig.1):

-primirea,

-atentia,

-contactul tranzactional dinamic,

-oferta de servicii,

-iesirea din proces.

Primirea este etapa determinanta pentru perceptia consumatorului, primul contact cu viitoarea experienta. Gastronomul francez Brillat-Savarin spunea ca “a oferi ospitalitate cuiva, inseamna a fi responsabil de fericirea lui cat timp se afla sub acoperisul tau“. In viziunea economistilor francezi Tocquer si Langlois, a primi un client este echivalent cu a primi un invitat. O astfel de atitudine o adopta compania Disneyworld, care-si trateaza clientii asemenea invitatilor. Cuvantul invitat” este de altfel cel uzitat in limbajul Disneyworld.

Primirea reflecta o atitudine. Ea trebuie sa fie spontana, generoasa, neconditionata. Persoana primita trebuie sa fie intampinata cu un suras, o privire amabila, curtenitoare chiar, sa simta ca este in atentia gazdei. Personalul de contact al firmei trebuie sa-si demonstreze aptitudinile in directia intretinerii unei discutii calme, politicoase, in care grija si respectul pentru client sa confere “un stil“ relatiei cu acesta.

Un aspect important este cel al dorintei de integrare a clientului in procesul de realizare a prestatiei, in servuctie deci, demonstrata de personal tot cu ocazia primirii. Personalul de contact trebuie sa domine primul contact cu clientul in vederea diminuarii sau chiar eliminarii stresului si pregatirii acestuia pentru o alta experienta.

Atentia – este marcata deseori de factori de incertitudine sau risc care, in situatia realizarii lor, pot avea un impact negativ asupra comportamentului viitor al clientului. Neacordarea ei sau chiar lipsa de atentie determina insatisfactia clientului si posibil nerevenirea la firma de servicii respectiva.

Maister spunea ca “trebuie facuta distinctia intre timpul real si perceptia timpului“ de catre client, Langlois si Tocquer ca “timpul cunoscut pare mai scurt decat cel necunoscut“. Aceasta inseamna ca atentia joaca un rol major in situatiile in care consumatorul trebuie sa astepte de exemplu, servirea unui fel din meniu, sa intre in cabinetul medical, sa soseasca mijlocul de transport asteptat, etc. Ignorarea lui mareste timpul de asteptare chiar daca timpul fizic scurs nu este mai mare.

Modul de primire si atentia influenteaza perceptia timpului de catre consumatori. Din acest punct de vedere, firmele de servicii de prestigiu manifesta o constanta preocupare pentru gestionarea optima a firelor de asteptare, astfel incat consumatorul sa aiba impresia ca a asteptat mai putin, ca nu a fost neglijat.

O buna gestionare a primirii si atentiei acordate clientului inseamna un pas important in realizarea calitatii totale a serviciului. Gestionarea implica determinarea riguroasa a timpilor de asteptare considerati acceptabili pentru consumatori si eforturi pentru minimizarea lor.

Contactul tranzactionarii dinamice - concept initiat de Tocquer si Langlois, cu semnificatia de eficientizare a activitatii si rolului personalului de contact. Modalitatile concrete de realizare a contactului tranzactional difera de la un consumator la altul, in functie de experienta acestuia, gradul de cunoastere a serviciului, tipul de serviciu si de particularitatile comportamentale ale consumatorului dar si personalului de contact.

Rolul personalului de contact poate fi delimitat pe doua directii:

-tehnic si reactiv actionand asupra clientilor decisi, experimentati, activi;

-tranzactional - dinamic, actionand asupra clientilor indecisi, neexperimentati, pasivi.

In situatia in care contactul intervine intre personalul firmei si clientul “programat”, rolul personalului de contact este cel de a reactiona activ la cererea clientului si in mai mica masura de a furniza informatii. In relatiile cu clientii “neprogramati”, rolul personalului de contact este cel de informare si de vanzare a serviciilor.

Una din greselile facute de firmele de servicii in formarea personalului de contact, consta in accentul deosebit pus pe capacitatea cognitiv-formala (de cunoastere a serviciilor din punct de vedere tehnic) si mult mai putin pe capacitatea afectiva (empatie) sau conativa (dominanta, dorinta de a satisface clientul). Urmarea este nesatisfacerea cererii consumatorului, de unde, imposibilitatea fidelizarii lui. Aceasta este caracteristica firmelor cu structuri birocratice, rigide, inadaptabile la cerintele in continua transformare a consumatorilor.

Gestiunea ofertei de servicii este o a treia etapa a experientei clientului in legatura cu procesul de servuctie. Pentru ca rezultatele sa fie bune, pentru ambele parti implicate in proces, este necesara informarea permanenta a clientului cu privire la serviciul oferit, facilitatile acordate si integrarea acestuia in servuctie. Clientul trebuie sa fie convins de importanta integrarii si implicarii lui efective in prestarea serviciului. In acelasi timp, el trebuie sa se simta confortabil, nestanjenit, in largul sau, atunci cand i se solicita participarea. Asteptarile lui trebuie cunoscute foarte bine de personalul firmei. Personalul trebuie instruit sa cunoasca modul de utilizare a aparatelor, instrumentelor, etc. cu care intra in contact clientul, intregul proces de servuctie si oferta de servicii pusa la dispozitia acestuia.

O gestiune corecta a ofertei de servicii este posibil de realizat numai in conditiile mobilizarii intregului personal si sensibilizarii, motivarii lui, pentru a presta servicii de calitate si a satisface clientii.

Iesirea din proces, ultima etapa a “experientei clientului”, are o importanta aparte datorita faptului ca, acum se desavarseste fidelizarea consumatorului si se pregateste reluarea servuctie. Se stie ca in servicii, fidelizarea consumatorilor este o cale importanta in asigurarea sincronizarii cerere - oferta, cu atat mai mult cu cat cheltuielile cu fidelizarea sunt mult mai mici decat cele cu atragerea de noi consumatori. Gestionarea clientelei si fidelizarea acesteia sunt asadar, obiective de prim ordin ale managementului in servicii. Conditia necesara, dar nu si suficienta, de realizare a acestor obiective o constituie informarea corespunzatoare a personalului cu privire la dorintele, asteptarile, preferintele consumatorilor, de unde necesitatea unei bune baze (banci) de date, continuu actualizata.



De exemplu, in agentiile companiei Club Mediterranee, personalul firmei are acces la terminale si intra in posesia informatiilor cu privire la comportamentul anterior al clientilor in diferite sate de vacanta, le cunoaste gusturile, sporturile preferate, nivelul de satisfactie anterior, etc. Acestea faciliteaza incheierea tranzactiei cu clientul. La fel se procedeaza in activitatea majoritatii lanturilor hoteliere din tarile dezvoltate, pentru a cunoaste obiceiurile, preferintele turistilor.

La sfarsitul procesului de realizare a serviciului trebuie desavarsita ancorarea, atragerea, fidelizarea consumatorului. Chiar atunci cand consumatorul se gaseste inca la intreprinderea de servicii, trebuie dezvoltata, incurajata optiunea “retroactiunii pozitive“. Daca prestarea serviciului a prezentat unele puncte slabe, acestea trebuie inlaturate inca inaintea plecarii consumatorului de la firma, astfel incat imaginea negativa sa nu prinda contur. Aceasta etapa pregateste consumatorul pentru o viitoare vizita.

Un exemplu in acest sens, il reprezinta hotelurile Marriot, care gestioneaza cu multa atentie fidelitatea la punctul de vanzare a serviciului. Directorul de relatii publice are pozitia centrala in strategia de marketing, orientata spre fidelizarea consumatorilor. Acesta raspunde prompt, eficient, la dificultatile intampinate de client, solicita retroactiunea consumatorilor si le ofera ajutorul in mod operativ. Prezenta si actiunea directorului de relatii publice la aceste hoteluri vizeaza prevenirea insatisfactiei, corectarea greselilor, incurajarea fidelitatii consumatorilor.


Post-cumpararea serviciului

Post-cumpararea este etapa evaluarii serviciului de catre consumator. La acest nivel, consumatorul compara serviciul prestat cu cel dorit. O analiza a acestor niveluri a fost pusa in evidenta de L.Berry si A. Parasuraman in lucrarea Marketing Services; Competiting through Quality (1991). Au fost delimitate doua niveluri in legatura cu asteptarile consumatorilor: nivelul dorit si nivelul acceptat.

Nivelul dorit al serviciului reflecta ceea ce consumatorul spera sa primeasca, fiind o combinatie intre ceea ce consumatorul crede “ca poate fi“ si “ceea ce ar trebui sa fie“.

Nivelul acceptat reflecta ceea ce consumatorul crede, gaseste ca este acceptabil. Intre aceste doua niveluri se situeaza o portiune numita zona de toleranta (fig.2).


Zona de toleranta este o limita a performantelor serviciului, considerata satisfacatoare de catre consumator. Un serviciu realizat sub nivelul zonei de toleranta frustreaza consumatorul si conduce la pierderea fidelitatii acestuia. Serviciul realizat peste zona de toleranta va surprinde in mod placut consumatorul si fidelitatea lui va fi castigata.

Parasuraman si Berry ilustreaza dimensiunea zonei de toleranta printr-un exemplu consumatorii aflati la o banca, solicitand restituirea unor bani sunt dispusi sa astepte 10 minute. Aceasta concluzie a fost formulata ca urmare a experientei trecute, a numarului de consumatori care asteapta sa fie serviti, a timpului de lucru zilnic, etc. Daca timpul de asteptare variaza intre 3 si 10 minute (zona de toleranta), consumatorul va fi satisfacut de serviciile bancii. Daca va fi depasit timpul de 10 minute, impresiile consumatorului vor fi nefavorabile. Daca va astepta mai putin de 3 minute, consumatorul percepe in mod pozitiv colaborarea lui cu banca respectiva.

Dimensiunea zonei de toleranta este insa diferita de la un consumator la altul si de la o tranzactie la alta, chiar pentru acelasi consumator. Ea este apreciata in functie de 5 variabile semnificative in domeniul serviciilor incredere, tangibilitate, intelegere, siguranta, empatie

Cercetarile efectuate au evidentiat faptul ca increderea consumatorilor este castigata prin respectarea promisiunilor facute de firma prestatoare de servicii. Consumatorii considera ca increderea este inima si cea mai putin tolerata conditie a respectarii promisiunilor firmei.

Nivelul asteptarilor consumatorului este dinamic si variaza in functie de cativa factori. Chiar daca ambele niveluri, respectiv, cel dorit si cel acceptat sunt mobile, se remarca totusi ca, nivelul dorit este mult mai dificil de modificat decat cel acceptat. Ca urmare, dimensiunile zonei de toleranta sunt si ele continuu supuse modificarii.

Factorii care conditioneaza mobilitatea nivelurilor dorit si acceptat si implicit a zonei de toleranta sunt: nevoile personale in continua crestere, diversificarea serviciilor si multiplicarea alternativelor aflate la dispozitia consumatorului, perceptia consumatorului asupra rolului serviciilor, promisiunile explicite sau implicite facute de firma, comunicarea “din gura in gura“, experienta.

Mijloacele de satisfacere a nevoile personale in continua crestere sunt determinate de modificari in comportamentul indivizilor, manifestate in actul de cumparare si consum precum si de transformarile petrecute in viata societatii in general. Se afirma ca asteptarile individului sunt mai mari astazi datorita schimbarilor din lumea afacerilor. Nevoile personale sunt influentate direct de caracteristicile fizice, psihologice, sociale ale individului. Ca urmare directa a diversificarii mijloacelor de satisfacere a nevoilor indivizilor - este multiplicarea, diversificarea serviciilor, deci posibilitati variate de alegere de catre consumator, a alternativei considerate optime din punctul lui de vedere. Avand la dispozitie un evantai de posibilitati de a-si satisface nevoile personale, individul devine exigent si tolereaza putin sau intr-o masura mica deficientele.

In ceea ce priveste promisiunile facute de prestatori prin intermediul diferitelor forme de promovare: publicitate, promovarea vanzarilor, relatii publice, etc., consumatorii se vor simti inselati in situatia in care, de exemplu, vor gasi in sala de spectacol, o atmosfera neprimitoare, temperatura inadecvata, scaune distruse, odata ce promisiunile facute prin intermediul postului local de televiziune au fost cu totul altele. Gradul in care va tolera o astfel de situatie depinde atat de nivelul promisiunilor cat si de perceptia situatiei.



Considerata “cea mai buna forma de publicitate“, publicitatea “din gura in gura“, determina in mare masura modificari in gradul de acceptabilitate a consumatorilor cu privire la un serviciu prestat. Comunicarea cu cei din apropiere si transmiterea impresiilor favorabile sau nefavorabile despre o experienta traita de consumator, poate mari sau dimpotriva micsora zona de toleranta a celor carora li s-a facut comunicarea.

Experienta unui serviciu deja prestat inseamna acumularea unor anume cunostinte despre acel serviciu sau despre acel prestator si modificarea perceptiei si a nivelului de toleranta cu ocazia repetarii experientei. 

Decidentii firmelor de servicii de prestigiu efectueaza un control exigent al respectarii promisiunilor fata de consumatori, cu atat mai mult cu cat mediul puternic concurential nu tolereaza erorile. Eforturile trebuie concentrate si directionate spre asigurarea concordantei intre serviciul actual si promisiunile actuale. De exemplu, publicitatea facuta unei firme hoteliere trebuie sa aiba in vedere dotarea cu mobilier, atmosfera si ambianta, de la receptie si pana la interiorul camerei, restaurant, exteriorul hotelului, calitatea personalului, etc., toate acestea prezentate in conformitate cu date actuale, recente. Daca turistul se va prezenta la hotelul respectiv si va gasi un mobilier invechit, demodat, deteriorat, instalatii sanitare defecte, personal neprimitor, insatisfactia este sigura si mai departe nerepetarea experientei.

Firma trebuie sa evidentieze deci atat serviciile de baza, intr-un mod coerent, onest si explicit, precum si facilitatile acordate, preturile practicate, etc.

Un alt aspect trebuie luat insa in considerare: nivelul asteptarilor indivizilor datorita componentelor comportamentale ale acestora, personalitatii, stilului de viata, statutului socio-profesional, varstei, sexului, etc. Firma de servicii trebuie sa aiba in vedere si consumatorii atipici, cei cu cerinte extravagante, excentricii, etc.

Misiunea managerilor in acest context consta in

-solicitarea feed-back-ului de la personalul de contact si consumatori cu privire la perceptia serviciilor efectuate;

-conducerea evidentelor cu multa grija, pentru a avea mereu in vedere informatiile privitoare la consumatori si posibilitatile de satisfacere a cerintelor lor;

-neimitarea concurentilor care apeleaza la diferite metode pentru a surclasa calitatea serviciilor firmei

-permanetizarea cercetarilor de marketing in vederea detectarii impactului pretului, calitatii, diversificarii gamei de servicii, innoirii serviciilor, atat ale firmei in cauza cat si ale firmelor concurente, asupra consumatorilor actuali si potentiali. Se urmareste sesizarea modificarilor in structura si nivelul cererii de servicii, in nivelul dorit, in cel acceptat, in zona de toleranta.

In analiza asteptarilor consumatorilor trebuie avuta in vedere comunicarea permanenta cu acestia in vederea intelegerii acelor asteptari, a explicarii serviciului primit, a exprimarii aprecierilor pentru tranzactia incheiata si incurajarii tolerantei.

De exemplu, s-a apreciat ca pentru o firma de asigurari, “daca compania discuta cu consumatorii si interactioneaza efectiv cu ei, multe dintre probleme vor disparea“. In gestionarea asteptarilor consumatorilor, “principalul ingredient este comunicarea”. In situatia in care, de exemplu, medicul intarzie o ora, comunicarea acestui fapt pacientilor programati, va avea un impact pozitiv asupra lor; ei vor spune ca sunt in atentia medicului, ca acesta are grija de ei, deci zona de toleranta cu privire la serviciul respectiv va creste. Comunicarea efectiva cu consumatorii conduce la aprecieri din partea lor si diminuarea frustrarii, pentru cazul in care apar probleme deosebite. De asemenea, ea adauga valoare serviciului asteptat de consumatori si contribuie la construirea unei relatii bazate pe fair-play, incredere si toleranta.

O buna comunicare cu consumatorul este piatra unghiulara a relatiilor preferentiale in marketing

Pentru a putea intretine comunicarea efectiva cu consumatorii si pentru a extinde zona lor de toleranta, se impun

accesibilitatea firmelor de servicii, reperarea lor usoara de catre consumatori

incurajarea consumatorilor in a contacta firma;

initierea contactelor cu consumatorii si intretinerea lor

instruirea angajatilor in vederea personalizarii, a realizarii corespunzatoare, responsabile a serviciului;

stimularea angajatilor pentru intretinerea relatiilor preferentiale cu consumatorii.

Cercetarile efectuate in acest domeniu au pus in evidenta cateva aspecte care ilustreaza sensibilitatea consumatorilor la niveluri diferite ale calitatii serviciului oferit. Sistemul conceptual specific a fost imbogatit cu notiunile de serviciu perceput, serviciu asteptat, serviciu dorit, client sigur, etc.

Pornind de la aceste notiuni, L.Berry si A.Parasuraman au ajuns la o cuantificare, masurare a serviciului acceptat si a celui superior, dupa cum urmeaza:

masura adecvarii serviciului MSA serviciul perceput - serviciul acceptat

masura superioritatii serviciului (MSS)= serviciul perceput - serviciul dorit.

Dupa stabilirea acestor dimensiuni, in functie de rezultate, concluziile au fost sintetizate astfel (fig.3).

Daca MSA si MSS sunt pozitive, deci serviciul perceput este mai bun decat cel dorit chiar, consumatorul va fi cu siguranta un client fidel, deoarece asteptarile i-au fost depasite. In cazul in care el considera serviciul prestat, superior celui acceptat dar nu si celui dorit, situatia este benefica pentru prestator, consumatorul va fi multumit si firma poate castiga un avantaj competitiv asupra concurentilor. Ultima situatie prezentata, infatiseaza cazul in care serviciul perceput de consumator nu satisface nici macar nivelul considerat suficient. Atunci consumatorul se va indrepta la


urmatoarea experienta spre alt prestator iar firma va fi dezavantajata.

In concluzie, depasirea nivelului acceptat dar si posibil a celui dorit de consumatori este varianta optima pentru fidelizarea consumatorilor.

Pentru a putea avea o imagine completa si corecta, asupra opiniilor consumatorilor cu privire la serviciile prestate este necesara conducerea cercetarilor de marketing orientate spre cercetarea comportamentului acestora.







Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Continutul activitatii de direct mail
Relatiile publice
Strategii de Marketing - Plan de Marketing
LUCRARE DE DISERTATIE MARKETING SI COMUNICARE IN AFACERI - ELABORAREA POLITICII DE PRODUS BANCAR A ORGANIZATIEI BANK OF SCOTLAND
Crearea reclamelor pentru ziare si reviste
Marketing agroturistic - concept, caracteristici
Analiza structurala a pietei de tutun din Romania
Sondajul – metoda moderna de cercetare a pietei




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu