Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice


Acasa » referate » marketing
Compartimentele de conducere si administrare, Compartimentele interne, Compartimente furnizoare de servicii pentru clienti

Compartimentele de conducere si administrare, Compartimentele interne, Compartimente furnizoare de servicii pentru clienti






“Hotelul este unitatea comerciala de cazare omologata care ofera camere sau apartamente mobi-late pentru a fi inchiriate, fie unei clientele de sejur (saptamanal sau lunar) – oricum o inchiriere care ex-cepteza propriul domiciliu. El poate fi explorat pe tot parcursul anului, sau numai de-a lungul unuia sau mai multor sezoane anuale”

Nu pretindem ca aceatea este cea mai buna definitie a hotelului. Ea cuprinde insa elemente indis-pensabile perceperii corecte a notiunii de hotel si anume:


faptul ca este vorba despre o unitate comerciala, al carei principal produs este cazarea;

faptul ca avem de a face cu o unitate ospitaliera specializata, excluzand formele de inchiriere re-zidentiala sau intamplatoare;




faptul ca nu orice adapost poate oferi serviciul de cazare.


Am ales pentru ilustrare, din varietatea unitatilor ospitaliere specializate, structura organizatorica a unui hotel. Pentru a intelege mai bine ratiunea organizarii unui hotel, va trebui sa ne oprim asupra notiu-nii de “cazare” ca principal serviciu hotelier, cel fara de care unitatea de cazare nu si-ar justifica existen-ta.

Ce este, asadar, cazarea?

Ca serviciu, cazarea  satisface una din nevoile esentiale ale calatorului si anume nevoia de ada-post. Adapostul poate fi obtinut intr-o multitudine de variante: calatorul poate utiliza o resedinta secun-dara, sau poate face apel la rude, cunostinte ori prieteni (uneori chiar platind); nu rareori sunt folosite spatii improvizate: birouri, oficii, sali de clasa, etc. Se intampla ca adapostul sa fie obtinut in sala de as-teptare a unei gari sau a unui aeroport, iar in cazuri nefericite, la o sectie de politie sau intr-un spital. Toate aceste adaposturi sunt impropriu denumite “cazare”.

Prin “cazare” ar trebui sa intelegem numai adapostul platit intr-o unitate ospitaliera specializata, oricat de modesta ar fi aceasta din punctul de vedere al capacitatii sau al categoriei de clasificare. In a-celasi timp, este necesara prezenta urmatoarelor functii obligatorii:


functia de receptie – necesara oficializarii calitatii de client prin identificarea acestuia si vanzarea serviciului;

functia de etaj – referitoare la asigurarea igienei spatiilor hoteliere;

functia de intretinere (mentenanta) – garanta a bunei functionari a intregului ansamblu hotelier.


Este evident ca efectuarea serviciului de cazare implica toti lucratorii compartimentului de cazare din unitatea ospitaliera.

In jurul serviciului de cazare se structureaza organizarea – respectiv subdivizarea – compartimen-telor si sectoarelor unui hotel. Pentru o descriere cat mai completa a structurii organizatorice, este ne-cesara examinarea modelului unui hotel de capacitate mare si de categorie medie sau superioara, de-oarece pe masura ce dimensiunile si categoria scad, are loc o comprimare – si deci o integrare – a mai multor sectoare si functii ori posturi (ocupatii) specific hoteliere.

Structurarea organica moderna a hotelului mai sus propus spre examinare impune astazi o con-ceptie noua a pozitionarii diferitelor compartimente operative, a sectoarelor, si functiilor. Ea presupune abandonarea modelului piramidal de subordonare si a vechii politici de centralizare a controlului (ilustra-te intru totul de personalitatea managerului autoritar “de moda veche”). Organizarea piramidala, utilizata pana la mijlocul anilor ’80 ai secolului trecut in hotelaria internationala punea pe un piedestal greu acce-sibil figura directorului de hotel; din turnul sau, considerat unica baza de plecare a dispozitiilor, hotarari-lor, precederilor si inovatiilor, directorul isi exercita puterea, intr-un mod mai mult sau mai putin carisma-tic, asupra subalternilor si uneori si asupra clientilor. Astazi, studiul noilor strategii confirma o structura noua, care “nu rupe” lantul deciziilor si varful piramidei dictatoriale, ci “dilueaza” si redistribuie reponsa-bilitatile. Acest stil managerial modern este cunoscut sub numele de “operare circulara”; prin intermediul acestei structuri organizatorice, directorul de hotel nu se mai afla in varf, ci in mijlocul lantului de co-manda, putand radia pe diverse niveluri echidistante rezultatele propriului sistem de lucru. In acest caz, stabilitatea directivelor si luarea deciziilor implica toate sectoarele si liniile operative ale intreprinderii. Hotelul modern este alcatuit dintr-o serie de compartimente independente, conduse de persoane res-ponsabile care coordoneaza activitatea; aceste persoane colaboreazaavand idei pe baza carora pot lua decizii comune si pot interveni la unison; ele formeaza asa numitaechipa manageriala (“management team”). Fiecare manager, in urma consultarilor avute cu colaboratorii – prioritate avand cei aflati in con-tact direct cu oaspetii – contribuie in echipa, impreuna cu directorul general, la procesele decizionale menite sa duca la atingerea obiectivelor propuse; intregul proces aspira la satisfacerea permanenta a clientelei, patronatului, personalului, furinizorilor, adminstratiei locale, asociatiilor profesionale, etc.

O prima subdiviziune a compartimetelor hotelului evidentieaza trei arii operative:


compertimentele de conducere si administrare;

compartimentele interne;

compartimentele furnizoare de servicii pentru clienti.


Schematic, o astfel de structura are urmatoarea configuratie:


GENERAL

MANAGER

 
Personnel & Administration & Marketing and Sales Department & Management Service Department &
Purchasing Office & Repair and Maintenance & Security Office& 
Rooms Division & Food and Beverage Divisi



Asa cum se poate vedea, cele trei arii, dispuse circular in jurul nucleului de conducere, cuprind o serie de compartimente. Managementul modern impune aceasta dispunere inelara care permite condu-cerii sa radieze de jur imprejur o directionare rationala, echidistanta fata de orice compartiment, fiind in acelasi timp deschisa receptarii oricarei observatii motivate de la colaboratori.


Cap. 1 Compartimentele de conducere si administrare


1.1.          Resurse umane


Nu este numai compartimentul care controleaza si pune la punct actele angajatilor hotelului, inca-sarile salariale sau procedurile de angajare si licentiere; acest compartiment a devenit astazi extrem de productiv in viata unui hotel. Condus de catre un director de resurse umane, compartimentul incearca sa valorifice la maximum potentialul fiecarui lucrator, angajat pe baza unei selectii riguroase. Scopul final este obtinerea unui personal antrenat, puternic motivat, constient de rolul sau in construirea imagi-nei Casei.


1.2.          Economic


Acesta este compartimentul care inregistreaza toate datele activitatii financiare, sub toate aspecte-le ei gestionare si patrimoniale, de la intocmirea bugetului previzionat si pana la controlul intregii activi-tati economice. Directorul economic, cu ajutorul unei retele de analize, previziuni, documente contabile si bilanturi, care nu lasa loc improvizatiilor sau aproximarilor, intocmeste rapoarte zilnice, lunare, se-mestriale si anuale. Aceste rapoarte sunt adevarate “barometre” pentru conducatorii diferitelor comparti-mente si pentru directorulgeneral, oferindu-le suportul exact pentru luarea viitoarelor decizii.


1.3.          Marketing si Vanzari


Este cosiderat vital pentru existenta programatica a hotelului; rezultatele muncii lui – mereu proiec-tata catre exterior prin cunoasterea si exploatarea tuturor pietelor existente si potentiale – asigura exce-lente rezultate financiare si atingerea obiectivelor propuse.


1.4.          Statistica, Programare, Dezvoltare


Condus de un specialist in analiza gestionara si prognoza, compartimentul – numit uneori “Centrul de elaborare date” – adaposteste inima sistemului informational al hotelului; aici se elaboreaza perma-nent statistici si rapoarte, dar si propuneri legate de efectele unor eventuale investitii, a achizitionarii si exploatarii unui utilaj, sau a utilizarii rationale a personalului unui anumit sector. Centralizarea datelor si transmiterea informatiilor necesare gestionarii si controlului, permit elaborarea politicilor de dezvoltare si modernizare. De aceea, acest compartiment constituie, pentru celelalte compartimente si sectoare, ba-za eventualelor erori sau a schimbariii radicale a planului de actiune.

Cap. 2 Compartimentele interne


2.1.       Aprovizionare


Coordonatorul acestui compartiment, specialist si bun cunoscator al conceptelor moderne legate de depozitarea, pastrarea si conservarea marfurilor, dar si a tehnicilor de evaluare a pietelor si furnizo-rilor, determina necesarul de materii prime, materiale si ustensile necesare desfasurarii activitatii hote-liere in conditii optime. In acest scop, se incheie contracte de aprovizionare cu furnizorii alesi, se recep-tioneaza marfurile, care ulterior se depoziteaza, iar apoi se gestioneazaprin distribuire catre colaborato-rii aflati in diferitele sectoare ale hotelului.


2.2.       Intretinere


Condus de obicei de catre un inginer sau tehnician experimentat, acest compartiment asigura exis-tenta in conditii de normalitate a hotelului. Intretinerea hotelului, in conceptia actuala, prevede sisteme rationale de proiectare, cu raza lunga de actiune, a celor mai moderne echipamente si instalatii, capabi-le sa mentina in buna stare intregul patrimoniu material al hotelului si sa ii asigure exploatarea econo-mica.

In hotelurile mari, existenta unui compartiment de intretinere bine organizat devine indispensabila. Astfel, ateliere si echipe specializate sunt destinate supravegherii permanente a functionalitatii cladirilor, spatiilor, instalatiilor echipamentelor, dotarilor si obiectelor de inventar, in vederea prevenirii si remedie-rii eventualelor defectiuni.

Orientarea generala a unitatilor ospitaliere medii si mici, este legata insa de reducerea dimensiuni-lor acestui compartiment; se doreste existenta unui numaar minim de lucratori policalificati si apelarea – in situatii critice – fie la compartimentul dipecerizat al companiei (societatii) din care face parte hotelul, fie la firme specializate exterioare.


2.3.       Paza


Este un compartiment reprezentat ca atare, mai cu seama in cadrul marilor complexe, fiind consi-derat de catre specialisti serviciul cel mai putin ospitalier din cadrul hotelului, desi, fara indoiala, extrem de util. Lucratorii din acest compartiment raspund de supravegherea hotelului in vederea prevenirii e-ventualelor actiuni indreptate impotriva vietii sau bunurilor oasptilor. Dar si pentru protejarea cladirilor, spatiilor, echipamentelor si dotarilor hotelului.

Cel mai adesea insa, acest compartiment se rezuma la activitatea unui detectiv al hotelului in fie-care tura, care are sarcinade a organiza prevenirea incendiilor si actiunile de evacuare a hotelului in caz de forta majora, supervizand totodata personalul operativ in actiunea acestuia de supraveghere a vietii si bunurilor clientilor.



Cap. 3 Compartimentele furnizoare de servicii pentru clienti



Dupa cum se poate vedea in schema anterior prezentata, nivelul care constituie nucleul comparti-mentelor hotelului este cel al prestatorilor  de servicii pentruclienti. Este normal sa fie asa, deoarece acesta este producatorul celor doua servicii hoteliere de baza, respectiv cazarea si masa: acest nivel este compus din doua mari compartimente: Cazare (Rooms Division) si Restauratie (Food and Bevera-ge Division).

Schema urmatoare prezinta subdivizarea acestor doua compartimente.

Activitatea compartimentului de restauratie constituie obiectul multor lucrari de specialitate aparti-nand unor reputti autori romani.

Compartimentul de cazare este structurat, in functie de caracteristicile individualizante ale principa-lului serviciu hotelier de baza, in doua sectoare: sectorul de receptie (Front Office) si sectorul de etaj (Housekeeping)


Cazare

Restauratie



Receptie

Concičrge


Depozitare

Camere frigorifice

Receptie

Bacanie – Coloniale

Casierie

Bufet – Bar

Rezervari

Productie

Bucatarie

Centrala Telefonica

Cofetarie - Patiserie


Etaj

Spatii de cazare


Servire

Saloane

Spatii comune

Bar

Lenjerie

Banchete

Spalatorie

Curatatorie

Room Service



3.1.       Sectorul de receptie


Este acea diviziune a hotelului care are permanent contact cu clientul din momentul intrarii aces-tuia in unitatea ospitaliera si pana in momentul in care o paraseste; de multe ori contactul se mentine si dupa plecarea clientului. Ca arie de actiune, acest sector acopera o parte a spatiilor exterioare repre-zentative (parcarea, trotuarul, spatiile verzi, peronul) si spatiul cunoscut in general sub denumirea de “hol de primire”, incepand de la intrarea principala in hotel si terminand cu liniile de acces catre etaje (lifturi, scari principale) sau cu spatiile comune specializate (saloane de receptii si conferinte, baruri, restaurante, etc.). in functie de capacitatea si categoria hotelului poate exista un sef de receptie, functie incadrabila in nivelul managerial inferior. Prerogativele functiei pot fi delegate asistentului sefului de re-ceptie, care este in general seful fiecareia dintre cele trei ture presupuse de activitatea zilnica a sectoru-lui.



Cele cinci subsectoare componente ale sectorului pot fi dispuse autonom in diferite puncte ale ho-lului de primire, sau in spatele unui comptoir (“desk”), cu o delimitare formala semnalizata prin inscriptii. Comptoir-ul, echipament specific functiei hoteliere de receptie, garantie fizica a oficializarii calitatii de client, intruneste de obicei primele trei subsectoare componente ale sectorului: concičrge, receptie si casierie. Celelalte doua subsectoare (biroul de rezervari si centrala telefonica) sunt pozitionate adesea in “culise”, dar in imediata vecinatate a spatiului comptoir-ului, cu acces direct la acesta.


Concičrge este subsectorul ale carui atributii principale sunt:


A Gestionarea cheilor sptiilor de cazare, prin predarea si primirea lor zilnica si supravegherea ocu-parii spatiilor, atat in cazul cheilor clasice cat si in cazul cartelelor magnetice.

A Efectuarea serviciilor suplimentare specifice sectorului de receptie: furnizarea de informatii, transmiterea de mesaje, sortarea si distribuirea coresponedentei, rezervarea de mese la restaurante, de bilete la mijloacele de transport in comun, etc.

Coodonarea activitatii “serviciului de hol” prin supervizarea directa a “personalului in uniforma” (portar-usier , bagajist, curier, comisioner, liftier, voiturier), care efectueaza la randul lui o serie de servi-cii suplimentare: transportul bagajelor, curieratul, comisioneratul, comenzi de taxi, etc.

Supravegherea circulatiei persoanelor in hotel, prin identificarea clientilor, a vizitatorilor si a ce-lor care nu fac parte din aceste doua categorii, pentru a asigura securitatea clientilor (mai ales prin inter-zicerea accesului strainilor in zona spatiilor de cazare).


In unele hoteluri exista si functia de sef concičrge, care coodroneaza activitatea receptionerului-concičrge, a portarului-sef, curierului, comisionerului, bagajistului, liftierului.

Lucratorul din spatele comptoir-ului concičrge este cel mai reprezentativ angajat al sectorului de re-ceptie, deoarece prin natura obligatiilor, este persoana careia oaspetele i se adreseaza in permanenta pentru rezolvarea problemelor sale. De fapt, putem spune ca in timpul sejurului, receptionerul-concičrge este “secretarul personal” al clientului. Data fiind pregnanta relatie de reprezentare a acestui lucrator cu clientela, este de la sine inteles ca respectivul angajat trebuie sa fie extrem de prezentabil, impecabil ca tinuta personala si vestimentara, cu un comportament ireprosabil, volubil, persuasiv, mereu atent, dotat cu o buna memorie vizuala si auditiva si bineinteles, excelent cunoscator al unor limbi straine de circu-latie internationala. De altfel, aceasta ocupatie din domeniul hotelier beneficiaza de recunoastere inter-nationala datorita asociatiei U.I.P.G.H. (Union Internationale des Portiers des Grandes Hoteles) – Clefs d’Or.


Receptia, ca subsector, rezuma urmatoarele atributii principale:


A Primirea clientului, care presupune o serie de activitati preliminare, pornind de la finalizarea situ-atiei spatiilor de cazare care pot fi valorificate in ziua respectiva (prin onorarea cererilor de rezervare sau prin vanzare directa), trecand prin protocolul de primire, negocierea inchirierii, repartizarea spatiului de cazare, fixarea tarifului, inregistrarea datelor personale ale clientului in documentele de evidenta o-perativa si pana la inmanarea cheii, adica tot ceea ce este cunoscut in hotelaria internationala sub de-numirea de “check-in”.

A Vanzarea serviciilor hotelului, in special a celor de baza, sprijinita de studierea strategiilor ope-rative menite sa duca la cresterea gradului de ocupare a capacitatii de cazare prin mentinerea unui ra-port optim cu alte hoteluri, cu agentii de turism si prin exersarea abilitatii de prezentare convingatoare a serviciilor, de prezentare cat mai atractiva a unor pachete incluzand serviciile Casei (cazare si mic de-jun, demipensiune, pensiune completa, cazare si tratament, cazare si “fitness”, etc.). De asemenea, acesta este subsectorul care, in colaborare cu cel de concičrge, promoveaza celelalte servicii ale hote-lului, prin recomandarea si prezentarea lor oaspetilor.

T Asistarea clientului in timpul sejurului, prin discreta supraveghere a bunelor conditii oferite si ca-litatii serviciilor prestate, prin rezolvarea de situatii particulare (mutari, imbolnaviri, accidente, etc.) si prin promta solutionare a cererii si reclamatiilor.

Asigurarea informarii tuturor sectoarelor si compartimentelor interesate de datele clientilor (sta-tutul de client V.I.P., client al casei, client standard, client de grup, originea eventualei rezervari, numa-rul camerei, perioada sejurului, serviciile incluse in tarif, etc.).

Asistarea clientului la plecare, impreuna cu subsectorul casierie, prin efectuarea operatiunilor cunoscute sub denumirea de “check-out”. Astfel, dupa ce sunt indeplinite procedurile legate de incheie-rea contului si plata contravalorii serviciilor, receptia efectueaza protocolul de plecare, de multe ori con-tinuand relatia cu clientul si in faza post-plecare (prin trimiterea unor oferte avantajoase, a unor felicitari cu diferite prilejuri, prin expedierea eventualelor obiecte uitate sau a corespondentei intarziate, etc.).


In final, putem conchide ca lucratorul din subsectorul receptie este “juristul” clientului, persoana ca-re pledeaza in favoarea incheierii unui contract si care vegheaza ca indeplinirea conditiilor contractuale sa fie respectate in cele mai mici amanunte.


Casieria este caracterizata de urmatoarele atributii principale:


A Deschiderea contului clientului si tinerea evidentei contabile a tuturo serviciilor cu plata prestate acestuia.

T Incasarea contravalorii serviciilor prestate, tinand cont de prevederile creditului hotelier.

Efectuarea unor servicii suplimentare specifice, cum ar fi schimbul valutar si pastrarea valorilor clientilor.


Astfel, casierul poate fi considerat “contabilul persona” al fiecarui oaspete.

In hotelurile mici, casierii pot fi coordonati de catre un sef casier, lucrator dublu subordonat: sefului de receptie si sefului biroului financiar-contabil.


Rezervari, ca subsector, are o deosebita importanta pentru hotel, intrucat principala sa atributie consta in vanzarea anticipata a produsului hotelier. In colaborare cu biroul de marketing (sau de van-zari), acest subsector ofera datele necesare planificarii activitatii hotelului si previzionarii gradului de o-cupare a capacitatii si a volumului de incasari.

Solutionarea cererilor de rezervare, incluzand negocierea tarifului si a sejurului, gestionarea co-menzilor si corespondenta hotelului cu beneficiarii constituie esenta activitatii acestui sector.

Amplasamentul biroului de rezervari trebuie sa asigure comunicare directa cu lucratorii din subsec-torul de receptie, pentru a permite facilitarea circulatiei documentelor si a informatiilor zilnice legate de sosirile previzionate ale clientilor si de cererile acestora.

Subsectorul de rezervari poate fi condus de un sef birou rezervari, iar lucratorul-functionar rezerva-ri, este de cele mai multe ori calificat in meseria de receptioner hotel.


Centrala telefonica este inima comunicatiilor din hotel. Pricipala sa atributie este asigurarea rela-tiilor clientului cu toate sectoarele si compartimentele hotelului. Prestatoare de servicii hoteliere, centra-la telefonica asigura cel mai solicitat servicu suplimentar si anume convorbirea telefonica, de pe urma caruia hotelul are un profit deloc neglijabil. Ca si biroul de rezervari, ea trebuie amplasata cat mai a-proape de spatiul fizic al receptiei, pe de o parte datoritafaptului ca sectorul receptie constituie punctul de referinta al tuturor solicitarilor clientilor, iar pe de alta parte datorita necesitatii gestionarii corecte a eventualelor convorbiri telefonice efectuate de oaspeti in afara spatiului de cazare. In mod normal, spa-tiul centralei telefonice trebuie sa adapostesca si echipamentele de fax sau telex ala receptiei. Lucrato-rul-operator comunicatii, centralista sau standardista, trebuie sa cunoasca limbjul de specialitate speci-fic principalelor limbi de circulatie internationala.

O organigrama a sectorului de receptie, valabila intr-un hotel de capacitate mare si de categorie superioara, ar putea fi urmatoarea:


Organization Chart



Functiile compartimentului de receptie raman aceleasi si la hotelurile de capacitate medie sau mica unde sunt cumulate in fisa postului lucratorului. Astfel, in marea majoritate a hotelurilor din Romania, re-ceptionerul este persoana care indeplineste, pe langa sarcinile sale specifice, si pe cele ale lucratorului concičrge, ale casierului si functionarului de la biroul de rezervari. In situatia in care hotelul este mic, sau sezonalitatea este marcanta, centrala telefonica este instalata chiar in spatiul in care se afla desk-ul, iar receptionerul preia si atributiile centralistei. Asa incat, organigrama cel mai des utilizata in hotelu-rile noastre pentru sectorul de receptie este urmatoarea:


Organization Chart


In mod normal, sectorul de receptie lucreaza 24 de ore din 24, ceea ce ridica managerului proble-me de organizare privind echitarea rularii turelor (mai ales a celor de noapte), acordarea tuturor zilelor libere prevazute in codul muncii, etc. De aceea, diversitatea hotelurilor implica si o diversitate organiza-torica a sectorului. Astfel, multe hoteluri de origine nord-americana utilizeaza un “night auditor”, adica un receptioner care lucreaza numai in tura de noapte, avand ca principala sarcina incheierea situatiei contabile a receptiei din ziua respectiva, preluand totodata si atributiile sefului de tura (sau ale sefului de receptie). Exista de asemenea unitati ospitaliere in care si receptia isi inceteaza activitatea in timpul noptii (Formula 1 sau motel 6, dar si pensiunile, hotelurile mici gestionate in familie, hotelurile pentru ti-neret,etc): usa principala se incuie, iar proprietarul (sau gestionarul) nu raspunde decat solicitarilor acci-dentale.


3.2.       Serviciul de etaj


Cazarea, serviciul de baza proritar al hotelului, presupune – din punctul de vedere al clientului, un spatiu individual securizat, igienic, functional, comod si placut. Toate acestea conduc la ideea ca parte din elementele clitativ superioare ale acestui serviciu – ca dimensiune reala a ospitalitatii – depind de sectorul de etaj.

Denumirea de “etaj”, consacrata in limbajul de specialitate, provine din limba franceza (arealul de origine al hotelariei moderne). Ea este utilizata cu aceleasi valente in toate limbile de origine latine si are o dubla explicatie: pe de o parte faptul ca cea mai mare suprafata a sectorului este ocupata, in orice unitate hoteliera de spatii de cazare, iar pe de alta parte, aceste spatii de cazare se afla amplasate in mod traditional, “la etaj” (din motive de securitate si de respectare a discretiei asupra intimitatii oaspete-lui). Din necesitatea de a gospodari spatiile de cazare, de a le menaja si intretine din punctul de vedere al curateniei si igienizarii, activitatea s-a extins firesc si asupra celorlalte spatii in care hotelul isi desfa-soara activitatea.

Clasificare a spatiilor hoteliere, adica a spatiilor de care sectorul de etaj raspunde sub aspectul in-tretinerii presupune urmatoarele categorii:


a)        Spatii de cazare, respectiv spatii de folosinta individuala, utilizabile numai de catre per-soanele care sunt repartizate prin receptie, conform documentelorde evidenta operativa si contabila, e-vident, numai pe perioada de timp presupusa de “contractul” de inchiriere. Aceste spatii pot fi reprezen-tate de:

Camera cu un pat;

Camera cu doua paturi;

Camera cu trei paturi;

Camera cu patru paturi;

Garsoniera;

Apartamentul.

Aceste spatii de cazare oficial recunoscute ca posibil existente in structura unitatilor ospitaliere din Romania, conform OMT 510/2002. Camerele (incepand de la cea cu un pat si terminand cu cea comu-na) nu au o structura interioara bine definita: tipul camerei este stabilit exclusiv in functie de numarul paturilor. Astfel, de pilda, camera cu doua paturi a unui hotel de 4 stele, care are pe langa dormitorul propriu-zis, un vestibul, un grup sanitar propriu cu instalatii complexe (cada, dus, lavabou, bideu, vas W.C.), uneori o debara pentru bagaje si un balcon, desi ofera un confort net superior camerei cu doua paturi a unei vile de 1 stea, in care de pe coridor se accede direct in dormitorul propriu-zis cu o suprafa-ta de 12 mp, iar ca instalatii are doar chiuveta, poarta aceeasi denumiregenerica de “camera cu doua paturi”

Singurele precizari legate de structura camerelor sunt cele ce subclasifica tipul de spatiu de cazare care este “ camera cu un pat” in:


Camera cu un pat individual, reprezentand spatiul destinat folosirii de catre o persoana, lati-mea patului fiind de 90 cm;

Camera cu un pat matrimonial, reprezentand spatiul destinat folosirii de catre una sau doua persoane, latimea patului fiind de 140 cm;

Camera cu un pat dublu, reprezentand spatiul destinat folosirii de catre doua persoane, lati-mea patului fiind de minimum 160 cm;

In mare majoritate a hotelurilor din lume, in camera “single”, patul are doua dimensiuni: “Queen size bed”, echivalentul patului nostru matrimonial, “King size bed”, echivalentul patului nostru dublu.


OMT 510/2002 continua enumerarea tipurilor de spatii de cazare cu:


Camera cu doua paturi individuale;

Camera cu trei sau mai multe paturi individuale;

Camera cu priciuri, reprezentand spatiul destinat utilizarii de catre mai multe persoane; pri-ciul reprezinta o platforma de lemn sau alte materiale, pe care se asigura un spatiu de 100 cm latime pentru fiecare turist, fiind tipic structurii de primire care este cabana;

Garsoniera, reprezentand tipul de spatiu de cazare in a carui structura obligatorie intra: un dormitor pentru doua persoane, un salon sau un alt spatiu separat un vestibul si printr-un glasvand sau alte solutii ce permit o delimitare estetica si are grup sanitar propiu;

Apartamentul, reprezentand spatiul de cazare alcatuit din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5), sufragerie, vestibul, echipare sanitara proprie; la categoria 5 stele va exista un grup sanitar pentru fiecare doua locuri, iar in restul categoriilor minimum un grup sanitar la patru locuri.


Trebuie precizat faptul ca atunci cand un apartament are un singur dormitor, numarul locurilor este de doua; cand exista mai multe dormitoare, unul singur va avea obligatoriu doua locuri, iar celelalte unul sau doua locuri.

In hotelaria internationala, garsoniera se regaseste ca o derivatie a spatiului de cazare superior ca-re este apartamentul (“suite”) sub denumirea de “junior suite”.

Atat apartamentul cat si garsoniera au in mod normal o structura desfasurata pe orizontala. Atunci cand structura lor este desfasurata pe verticala (salon sau sufragerie la nivelul coridorului de etaj, iar dormitorul deasupra camerei de zi), tipul respectiv de spatiu de cazare capata denumirea de duplex. In Romania exista duplexuri in hotelurile Imparatul Rmanilor din Sibiu, Caraiman si Piatra Mare din Poiana Brasov, Caro si Majestic din Bucuresti, Silva din Busteni, Cioplea din Predeal, Holiday Inn Resort din Si-naia, la multe din vilele aflate la Neptun – Olimp, Durau, Voineasa, etc.

Tipologia spatiilor de cazare autohtone mai cuprinde un spatiu cunoscut sub denumirea de suita; este vorba in general despre un spatiu de cazare, vandabil ca un tot unitar sau ca spatii separate, alca-tuit din doua dormitoare care comunica intre ele printr-o usa. Dormitoarele (camerele propiu-zise, cu u-nul sau doua paturi) pot avea acces separat pe coridorul de etaj, sau acces comun intr-un vestibul (in care sunt amplasate cele doua usi) cu iesire pe coridorul de etaj. Prin blocare usii de comunicare, aces-te camere pot fi vandute si separat. Ceea ce deosebeste suita de apartament sau garsoniera este ab-senta unui spatiu locuibil de tipul sufrageriei sau salonului. Suita este des solicitata, mai ales de catre familisti sau de catre persoanele cu handicap aflate in grija unor insotitori. Denumirea acestui tip de spatiu pe plan international difera: spre exemplu in reteaua Inter-Continental, el se numeste “studio”.




b)        Spatiile de folosinta comuna sunt, asa cum le arata si numele, acele spatii hoteliere in care, fie clientii si personalul au drepturi comune de utilizare a facilitatlor, fie personalul isi desfasoara activitatea zilnica.

Formal aceste spatii se subclasifica in:


Spatii exterioare;

Spatii interioare specializate pentru clienti;

Spatii de circulatie;

Spatii anexe sau de serviciu.

Spatiile exterioare pot fi: spatiu verde apartnand unitatii (parcul hotelului, curtea vilei, spatiul verde din camping, etc.), caile de acces (aleile, trotuarul, peronul), parcare pentru clienti, parcarea pentru per-sonal, curtea interioara amenajata pentru pasageri (vezi hotelul Raluca din statiunea Venus sau hotelul Crowne Plaza din Bucuresti), terenurile de tenis, minigolf, piscinele in aer liber, terasele exterioare, rampele de aprovizionare, rampele de debarasare, etc.

Spatiile interioare spacializate sunt acele spatii din interiorul cladirii care au o destinatie foarte pre-cisa: holul de primire si receptie, spatiile de protocol, salile de conferinte, magazinele, barul de zi, coafo-rul, frizeria, salonul de cosmetica, salonul de masaj, piscina acoperita, sala de gimnastica, clubul, biblio-teca, spatiile de tratament, salon de televizor, salonul de corespondenta, sufrageria vilei… Spatiul de fo-losinta comuna interior specializat care se regaseste in toate tipurile si categoriile de unitati ospitaliere este grupul sanitar comun. Daca la unitatile de categorie medie si superioara grupul sanitar comun pen-tru clienti este exclusiv toaleta (separata pe sexe), aflata de obicei in perimetrul holului de primire si re-ceptie, la celelalte categorii se adauga si baile, dusurile si W.C.-urile comune, aflate pe etaje. Persona-lul dispune de spatii comune interioare specializate cum ar fi: spatiile pentru fumatori, grupurile sanitare comune, garderobele, etc.

Spatiile de circulatie pot fi reprezentate de: scara principala de acces pe etaje, ascensoarele pen-tru pasageri, palierul de etaj, ascensoarele si scarile de serviciu, scarile de incendiu, etc.

Spatii anexe sau de serviciu pot fi: oficiile de etaj, birourile, magaziile, atelierele, etc.

Sectorul de etaj organizeaza intretinerea curateniei permanente a marii majoritati a acestor spatii, iar structura sectoarelor urmeaza clasificarea spatiilor hoteliere. Functia de conducere a sectorului este aceea de guvernanta sefa, functie de management interior, extrem de importanta pentru crearea presti-giului si imaginii unui hotel. Daca hotelul este de categorie superioara si de capacitate mare, atributiile de coordonare si control pot fi delgate unei guvernante sefa de tura.


Subsectorul spatii de cazare poate fi condus de o guvernanta de etaje, avand ca atributie prin-cipala asigurarea igienei absolute si a confortului spatiilor de cazare si a celor aferente acestora (cori-doare de etaj, paliere, etc.). Curatirea zilnica a spatiilor de cazare eliberate si ocupate, precum si intre-tinerea igienei spatiilor de cazare libere este asigurata de catre ocupatia (presupunand clasificare) de-numita camerista; ea poate fi ajutata de o ocupatie necalificata si anume, aceea de valet.


Subsectorul spatii comune poate fi condus de o guvernanta spatii comune, care raspunde de a-sigurarea intretinerii permanente a curateniei spatiilor de folosinta comuna: holul de primire si receptie, grupurile sanitare comune, salile de conferinta, reuniuni, receptii, protocol, birourile personalului, spatiile de serviciu ale receptiei, etc. In general, lucratoarele care efectueaza curatenia acestor spatii sunt mun-citoare necalificate, numite ingrijitoare spatii comune.


Subsectorul lenjerie, eventual condus de o lenjereasa sefa, are ca principala sarcina gestiunea inventarului moale (inventarierea si sortarea lenjeriei hoteliere de pat si de baie, eventuale reparatii a acesteia, stocarea lenjeriei noi, etc). Lucratoarele subsectorului se numesc lenjerese-croitorese.


Subsectorul spalatorie-curatatorie, condus de catre o sefa spalatorie, are ca principala atributie intretinerea lenjeriei hoteliere, a inventarului moale apartinand unitatii de restauratie din cadrul hotelului si a echipamentului-uniforma pentru personal. Muncitoarele spalatorese sunt calificate.

In marea majoritate a hotelurilor de capacitate medie, organigrama sectorului de etaj de simplifica, asa cum se prezina in pagina urmatoare (prima)

Organigrama complexa a sectorului de etaj poate fi  cea prezentata mai jos (a doua).

O unitate ospitaliera mare, de categorie medie sau superioara (de la 3 stele in sus) ar putea utiliza structura propusa in continuare, in care numarul posturilor si functiilor va fi stabilit conform normativelor internationale, sau in functie de gradul de ocupare prognozat,de sezonalitate, de nivelul calitativ propus, de procentul afectat cheltuielilor cu munca vie, etc. La unitatile ospitaliere mici sau la cele de categorie inferioara, se recurge, in general, la minimum de compartimente, sectoare si functii, capabile insa sa a-sigure satisfacerea exigentelor clientelei si mobilizarea personalului implicat.


Organization Chart

Organization Chart



Compartiment

Sector

Functie, Post, Ocupatie



Director hotel



ECONOMIC


Director economic

FINANCIAR

Economist

Casier

CONTABIL

Revizor

Contabil



Compartiment

Sector

Functie, Post, Ocupatie














COMERCIAL














CAZARE


Director cazare





Receptie

Sef receptie

Receptioner

Lucrator concičrge

Casier

Lucrator rezervari

Centralista

Curier-comisioner

Bagajist

Portar

Liftier




Etaj

Guvernanta sefa

Guvernanta etaj

Camerista

Ingrijitoare

Lenjereasa

Sefa spalatorie

Spalatoreasa




Tehnic

Sef sector tehnic

Frigotehnist

Electrician

Lacatus

Zugrav

Tapiter

Tamplar

Fochist

Paza

Detectiv hotel


Comaprtiment

Sector



Functie, Post, Ocupatie


COMERCIAL


Sef birou comercial


Aprovizionare

Lucrator achizitii

Magaziner

Distribuitor



Compartiment

Sector

Functie, Post, Ocupatie


COMERCIAL


Sef birou marketing

Marketing

Economist

Lucrator vanzari, promovare, publicitate,

relatii publice



Compartiment

Sector

Functie, Post, Ocupatie












COMERCIAL












RESTAURATIE


Director restauratie




Productie

Sef bucatar

Bucatar

Ajutor bucatar

Muncitor necalificat

Sef cofetar – patiser

Cofetar – patiser

Muncitor necalificat

Depozitare-

conservare

Barman incinta

Bufetier

Cafetier




Servire

Sef sala

Ospatar

Somelier

Ajutor ospatar

Muncitor necalificat

Barman preparator

Barman

Ajutor barman



Room service

Sef room service

Ospatar – barman

Bucatar

Muncitor necalificat

Casier


Compartiment

Sector

Functie, Post, Ocupatie



RESURSE UMANE


Director resurse umane

Personal

Sef birou personal

Lucrator achizitii

Invatamat

Sef birou invatamant

Functionar

Numarul personalului angajat este direct legat de complexitatea serviciilor oferite in plus fata de a-sa-numitele “servicii de baza”. Este evident ca un numar mai mare de servicii presupune ridicarea cate-goriei de clasificare. Totusi, numarul personalului se calculeaza tinand cont de numarul spatiilor de ca-zare existente. Astfel, in reteaua internationala, numarul de lucratori raportat la o camera se inscrie in urmatoarele limite:


g 1,5 – 2,0                         lucratori/camera la unitatile de lux


g 0,8 – 1,5                         lucratori/camera la unitatile de “4 stele”


g 0,5 – 0,8                         lucratori/camera la unitatile de “3 stele”


g 0,3 – 0,5                         lucratori/camera la unitatile de “2 stele”


g 0,3 lcratori/camera la unitatile de “1 stea”


Ospitalitatea hotelurilor americane se raporteaza la un numar mediu de 52 angajati la 100 de ca-mere/ in top se numara aproximativ 400 de unitati performante, cu o medie de 118 angajati la 100 de camere.

Exceptiile sunt prezente mai ales in randul marilor proprietati asiatice, recunoscute pentru calitatea serviciilor. Forta de munca locala, ieftina, face ca numarul mediu al angajatilor per camera sa fie cel mai mare din lume. De pilda, la hotelul Shangri-La din Bankok numara 1.073 persoane la 697 de camere, a-dica 150 de angajati la 100 de camere; hotelul Peninsula din Hong Kongrealizeaza o calificare si mai buna, avand personal alcatuit din 600 de membri la 210 camere.

Totusi liderii mondiali, din acest punct de vedere, raman hotelul Dorchester din Londra, cu o medie de 3 lucratori/camera si Burj Al Arab-Jumeirah cu incredibila pondere de 20 lucratori/camera.






Anexa 1


Exemplu de organigrama pentru un hotel de 1 – 2 stele


Organization Chart



Anexa 2


Exemplu de organigrama pentru un hotel de 3 stele cu peste 100 de camere



Organization Chart

Anexa 3


Organization Chart






Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

Tipuri de reclame si elementele acestora
Elemente de cercetari de marketing
Lucrare de diploma Politici de marketing la agentia de turism SC ANDORRA SA
Startegii de timing privind intrarea pe pietele internationale
Publicitatea, mass media si religia
Selectarea pietelor externe
REACTIE, EVALUARE SI ACTIUNI CORECTIVE
Ambalarea marfurilor alimentare





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu