Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice




Acasa » referate » marketing
Componenta strategica a marketingului international

Componenta strategica a marketingului international




Componenta strategica a marketingului international.

Termenul de marketing strategic international caracterizeaza dimensiunea pe termen lung a marketingului destinat pietei internationale, considerat conceptie si componenta a managementului strategic international. Caracteristica distincta a evolutiei strategice a unei firme pe pietele internationale este aceea ca firma transfera produse si servicii, pachete de active sau de resurse tangibile si intangibile peste granitele nationale. Pentru firmele de pe pietele internationale, gandirea strategica cuprinde analiza sectorului sau sectoarelor in care vor concura, determinarea celor mai bune surse pentru componente, materii prime si alte resurse, identificarea si precizarea avantajelor concurentiale, precum si analiza atuurilor si slabiciunilor concurentilor. Firma va trebui apoi sa stabileasca o pozitie concurentiala adecvata pentru fiecare piata externa-tinta, sa evalueze alternativele strategice care i se deschid si sa precizeze o serie de cursuri operationale si concrete de actiune. Profesorul Danci (2004)[1] considera ca marketingul strategic international consta in modelarea actiunilor viitoare pe piata internationala, sub aspectul orientarii si continutului, ceea ce inseamna ca el este asociat cu obiectivele pe termen lung pentru aceasta piata si cu strategiile specifice necesare atingerii acestora.




Strategia pentru firma internationala se refera la o serie de actiuni care tin cont de resursele firmei si care urmaresc sa sporeasca bunastarea firmei pe termen lung prin asigurarea unui avantaj de durata in raport cu concurentii ei in ceea ce priveste satisfacerea nevoilor clientilor pe pietele interne si internationale. Cuvintele cheie ale acestei definitii data de Bradley (1999), sunt : integrat, actiuni, de durata, concurenta. Avand in vedere aceasta definitie, strategia mixului de marketing se refera la elaborarea mixurilor specifice de marketing conectate la caracteristicile unice ale pietelor tinta selectate pentru indeplinirea obiectivelor de marketing.

Asa cum am precizat marketingul strategic este o componenta importanta a managementului strategic international. Strategia generala trebuie sa contina referiri clare la orientarea acesteia spre piata si clienti. Cu alte cuvinte, este necesar ca ea sa stea la baza strategiei de marketing. Pe baza caracterului sau coordonator, strategia de marketing international este o sarcina clara a top-managementului superior al firmei, cel putin sub aspect decizional. Pentru a intelege modul in care a evoluat dimensiunea strategica a marketingului international se impune o scurta trecere in revista a evolutiei gandirii strategice corporative, deoarece, asa cum am prezentat mai sus marketingul strategic international reprezinta o componenta importanta a strategiei corporative in cadrul firmei internationale.

Scurt istoric al evolutiei gandirii corporative strategice.

Pentru prima data termenul de strategie a aparut in 1928 in stiinta matematicii, fiind introdus de Neuman in teoria jocurilor. In 1994, conceptul de strategie a fost preluat in domeniul economic intr-un articol publicat de V. Neuman si O. Morgenstern[2]. Cursul urmat de strategie a fost caracterizat prin discontinuitate. Primul instrument formalizat al strategiei a fost celebra curba de viata a produsului, introdusa pe scara larga de P. Drucker in anii ’50. Punctul de plecare in abordarea moderna a conceptului de strategie il reprezinta modelele de analiza strategica dezvoltate de I. H. Ansoff si reprezentantii marilor cabinete de consultanta americana – Boston Consulting Group, McKensey si Arthur D. Little.

Analiza retrospectiva a evolutiei strategiei in secolul XX surprinde modificarile ce au intervenit la nivelul acestui concept (Lynch R., 2000) [3]:

  • Inceputul secolului XX s-a caracterizat printr-o aplicare mai intensa a stiintei si tehnologiei. Acest fenomen s-a reflectat intr-o mai mare structurare a managementului si strategiei. A devenit posibila productia de masa a unor bunuri de calitate.
  • La jumatatea secolului XX ritmul accelerat al evolutiilor tehnologice si raspandirea mai larga a bunastarii au generat noi necesitati de elaborare formala a strategiei.
  • La sfarsitul secolului XX strategia corporativa a fost supusa presiunii a patru factori distincti : concurenta pe piata libera; cresterea economiilor Asiei de Sud-est; un nivel sporit de instruire al managerilor si angajatilor. Aceste patru elemente ale mediului au orientat evolutia strategiei corporative.

Economia mondiala a cunoscut mutatii profunde in ultimele decenii, cu efecte majore asupra mediului de afaceri international, al carui grad de turbulenta s-a accentuat incepand cu 1990. In stransa interdependenta cu ansamblul schimbarilor ce au intervenit in pasajul economiei mondiale incepand cu anii ‘90, conceptul de strategie corporativa a cunoscut si el o serie de evolutii, astfel (I. Bari, 2002)[4] :

Translatia de la dihotomia intern-extern la strategia globala si managementul strategic, respectiv de la o abordare rationala si extravertita a strategiei, spre o alta introvertita, iar ulterior la o viziune globala si integratoare asupra strategiei, luand in considerare atat mediul extern cat si mediul intern, cu toate fatetele sale tehnico-economice, umane, organizationale si manageriale ;

Punerea in evidenta a limitelor modelelor de analiza strategica din prima generatie, bazate pe indicatori cum ar fi atractia domeniului de activitate si pozitia concurentiala ;

Influenta economiei industriale in determinarea optiunilor strategice, figura cea mai importanta in ansamblul abordarilor ultimilor 20 de ani este Michael Porter ;

Emergenta notiunii de camp strategic, care ia in considerare nu numai economiile de scara, ci si economiile de camp sau de gama, la originea carora se afla principiul coordonarii, pornind de la ideea ca este mai putin costisitor sa se combine doua sau mai multe activitati in cadrul unei firme decat sa se realizeze separat;

Aparitia si dezvoltarea teoriei costurilor de tranzactionare, derivate in special din faptul ca exista un cost de functionare a pietei aferente obtinerii informatiilor, perfectarii contractelor, precum si gradului de incertitudine a pietei si riscului aparitiei unor elemente neprevazute, contractele neputand sa asigure firmei, cel putin pe termen lung, rezultatele satisfacatoare ;

Emergenta conceptului de turbulenta a mediului inconjurator, care conduce la o instabilitate sau chiar la pierderea controlului managerilor asupra evolutiei firmei ;

Evolutia calitativa a sistemelor de management de la managementul prin control si prin extrapolare la cel bazat pe anticiparea schimbarilor si pe raspunsuri flexibile si rapide la mutatiile extrem de diverse ale mediului in care functioneaza firma. Instabilitatea devine sansa prin transformarea mutatiilor mediului in oportunitati, iar intuitia se adauga modelului traditional si analiticului.

Evolutia conceptului de marketing strategic

Evolutiile marketingului strategic international trebuie analizata in contextul evolutiei ce a marcat gandirea strategica corporativa pe pietele internationale, deoarece, asa cum am precizat anterior acesta reprezinta o componenta a gandirii strategice de ansamblu a corporatiilor. Cu toate acestea marketingul strategic international nu poate fi disociat de procesul dezvoltarii permanente a marketingului, in general, a carui componenta indispensabila a devenit.

Inceputurile marketingului strategic se regasesc la inceputul anilor ’50, avand la baza transformarea pietei vanzatorilor in piete ale cumparatorilor. Acest fenomen a avut loc in conditiile cresterii si diversificarii pe termen lung a ofertei la nivel national si international, concomitent cu orientarea tot mai accentuata a acesteia catre nevoile si cerintele consumatorilor. In 1960, Theodore[5] Levitt, sublinia importanta orientarii spre piata a activitatilor desfasurate de organizatie. In anii ’60 au I. Ansoff a introdus matricea care ii poarta numele si care a avut in vedere alegerea strategiilor de marketing referitoare la produse si piete – existente si noi. Astfel firmele puteau opta intre mai multe strategii de marketing – patrunderea pe piata ; extinderea (dezvoltarea) pietei ; dezvoltarea produsului si diversificarea (produse noi pe piete noi). Matricea Ansoff reprezinta si astazi un model de adoptare a strategiilor citat in foarte multe lucrari dedicate strategiei. La inceputul anilor ’70 a fost elaborat conceptul de portofoliu, care datorita societatilor de consultanta a patruns rapid in practica firmelor. In anii ’80 principala preocupare a fost legata de asigurarea avantajului competitiv sustenabil Michael Porter a introdus in marketingul strategic conceptele de grupuri strategice si analiza lantului valoric. La mijlocul anilor ’90 au devenit foarte importante abordarile integrative in studierea optiunilor strategice. In aceasta perioada marketingul strategic a fost caracterizat de asigurarea avantajului competitiv prin intermediul aliantelor si retelelor strategice internationale. Tot in aceasta perioada aspectele ecologice devin probleme sensibile de care au devenit treptat o noua dimensiune a marketingului strategic. Marketingul strategic al anilor 2000 va fi marcat de reconsiderarea viziunii strategice, iar W. Keegan si colaboratorii sai (2002) considera ca aceasta reconsiderare a viziunii strategice va avea loc in trei directii :



  • Deplasarea centrului de greutate al conceptului de marketing de la consumatori, in sens ingust, sau produs spre clienti in sens larg, si mediul lor extern ;
  • Transformarea conceptului de marketing, inclusiv in varianta sa strategica internationala, prin schimbarea obiectivului marketingului de la castig la furnizarea de valoare pentru stakeholders ;
  • Deplasarea de la modelul maximizarii la nivel macroeconomic catre managementul strategic al parteneriatelor competitive, mai ales internationale si o cat mai buna pozitionare a firmei in lantul valoric.

Desi numarul lucrarilor consacrate strategiei este foarte mare, foarte multe dintre aceste lucrari de specialitate au ignorat marketingul. Wind si Robertson (1987)[7] sustin ca, datorita dependentei unor oameni de stiinta si manageri de matricea simpla prin care se pot determina anumite avantaje ale firmei in raport cu grupurile strategice de clienti selectate, rezultatele ignora faptul ca toate pietele sunt eterogene si ca, astfel, o strategie nesegmentata se inscrie inevitabil sub optim. In aceste lucrari de specialitate se pune accentul pe o strategie de marketing international care adopta o strategie nediferentiata. Acesti autori au sustinut ca pietele sunt globale si ca strategiile trebuie sa fie si ele globale, si prin urmare standardizate. Cu toate ca lucrarile recente despre strategie sunt foarte utile, exista tendinta din partea autorilor acestor lucrari de a vedea problemele bidimensionale, in timp ce acestea sunt multidimensionale. Modelele matriceale s-au dovedit necorespunzatoare in previzionarea rezultatelor in mediile complexe, tumultoase specifice mediului de marketing international.

Asa cum deja am aratat, firmele internationale isi desfasoara activitatea intr-un mediu mult mai complex decat mediul national. Companiile ce si-au internationalizat marketingul se confrunta cu probleme mult mai importante decat cele legate de extinderea in plan geografic a activitatilor desfasurate. Aceste firme trebuie sa poata identifica ceea ce este similar si ceea ce este diferit de la o piata nationala la alta, de la un grup de piete la altul (V. Danciu, 2001)[8]. In masura in care sunt capabile sa identifice elementele comune precum si pe cele particulare de la o piata la alta, companiile ce actioneaza pe piata internationala pot sa standardizeze sau sa particularizeze diferitele elemente ale mixului de marketing.

Pietele se fragmenteaza continuu, iar firmele se confrunta cu sarcina unificarii lor. Este foarte dificil pentru firmele internationale sa actioneze pe piete care sunt fragmentate, dar natura inovatiei si procesele de expansiune ale firmei implica in mod obligatoriu fragmentarea. Procesul de fragmentare urmat de unificare ofera firmelor ocazii de crestere si dezvoltare in contextul dezvoltarii externe a produsului si pietei. Fragmentarea pietelor este determinata de costurile mici de intrare si de costurile mari de iesire, de lipsa oricarui efect asupra curbei experientei, de structurile atipice ale costurilor, de amestecul guvernelor de pe pietele respective si nu in ultimul rand diferentele in ceea ce priveste gusturile consumatorilor, culturile diferite, standardele tehnice diferite etc. Unificarea pietelor se obtine atunci cand sunt lansate produse cu costuri mici, standardizate, cheltuielile de marketing cresc in mod sistematic, se inregistreaza numeroase achizitii, iar investitiile mari de capital contribuie la aparitia economiilor de scara. Alti factori care promoveaza unificarea pietelor sunt incercarile firmelor de a rationaliza capacitatea de productie pe mai multe piete si sporirea investitiilor in cunostinte pentru cresterea productivitatii muncii.

Sensibilitate ambientala este unul dintre elementele care arata in ce masura pietele externe reactioneaza pozitiv sau negativ la un mix de marketing identic cu cel de pe piata nationala. Daca o piata externa se caracterizeaza printr-o sensibilitate ambientala crescuta, companiile sunt obligate sa aiba in vedere adaptarea unor elemente ale activitatii (mixul de marketing), astfel incat aceste companii sa poata desfasura activitati pe pietele nationale respective.

In lucrarea intitulata Marketing Across Borders, Bartlett si Ghoshal (2002)[9] au identificat, de asemenea, fortele care favorizeaza standardizarea si respectiv elaborarea unei strategii de marketing globale, dar si fortele care determina reactivitatea nationala ce impune adaptarea si elaborarea unui set de strategii de marketing specifice pietelor nationale abordate. In categoria factorilor favorizanti ai globalizarii, autorii amintiti mai sus, identifica, de exemplu, productia cu consum mare de capital si cererea omogena, iar din categoria factorilor ce favorizeaza adaptarea fac parte, de exemplu, barierele si normele locale stricte, preferintele locale puternice etc.

Fig. nr. 1 - Cauzele fragmentarii pietei si fortele care contribuie la unificarea lor


Sursa: F. Bradley, 1999



Bartlett si Ghoshal, pornind de la cele doua categorii de factori prezentati mai sus, identifica trei tipuri de strategii aplicate de companiile prezente pe pietele internationale :

Strategia globala firmele care adopta aceasta strategie in abordarea pietelor internationale vor pleca de la premisa ca lumea formeaza o piata unica. Adoptarea acestei strategii imprima numeroase particularitati strategiilor mixului de marketing si programelor de marketing si este posibila atunci cand fortele in favoarea integrarii globale sunt puternice iar cele in favoarea reactivitatii nationale sunt slabe.

Strategia multinationala adoptand aceasta strategie, firmele prezente pe piata internationala considera ca lumea este un portofoliu de piete nationale. Aceasta strategie este posibil de urmat atunci cand fortele reactivitatii nationale (sensibilitatea ambientala) sunt mai puternice decat cele ce actioneaza in favoarea standardizarii. De exemplu, Unilever a reusit sa obtina unele performante ce le depasesc pe cele ale companiei Procter&Gamble, deoarece a acordat mai multa putere de decizie subsidiarelor care se adapteaza mai bine la conditiile locale. 

Strategia combinata denumita si glocala aceasta strategie tine cont atat de standardizare cat si de adaptare. Compania ce a adoptat acest tip de strategie va standardiza o serie de elemente de baza si va adapta celelalte elemente.

Asa cum deja am aratat intr-un capitol anterior, in literatura de specialitate exista o puncte de vedere contradictorii legate de oportunitatea strategiilor de nisa in raport cu cele globale.

Ce arata practica firmelor prezente pe piata internationala, in acest sens ?

Szymanski si colectivul (1993)[10], intr-un studiu realizat asupra pietelor din SUA, Marea Britanie, Canada si Europa de Vest (in special Uniunea Europeana), au descoperit ca puterea si tipul relatiilor dintre diferitele mixuri de marketing, strategiile concurentiale, structura pietelor si factorii performantelor sunt relativ asemanatoare pe cele patru piete. Pe de alta parte Kashani (1989) a examinat 17 cazuri de standardizari de marketing international, adoptate de noua firme americane si europene si a descoperit ca in noua cazuri standardizarea a inregistrat succes, in timp ce in opt cazuri ea a dat gres. Autorul cercetarii a identificat cinci motive care au stat la baza esecului :

  • Cercetarea insuficienta ;
  • Standardizarea excesiva ;
  • Indeplinire necorespunzatoare a strategiei ;
  • Viziune ingusta ;
  • Implementarea rigida.

F. Bradley (1999) este de parere ca termenul de global, la fel ca si cuvantul strategie, a ajuns sa fie utilizat in mod excesiv si este, probabil, gresit inteles, el nu trebuie luat adliteram, ci trebuie aplicat unui grup sau regiuni de piete.

Abordarea marketingului international presupune de obicei trecerea prin diferite etape de dezvoltare a activitatii desfasurate in plan international. Considerate intr-o ordine clasica , etapele parcurse in procesul de internationalizare sunt : intr-o prima faza compania ataca un numar restrans de piete externe pe care intra in calitate de exportator. Pe masura ce compania respectiva capata experienta in derularea operatiilor in plan international si pe masura ce identifica noi piete internationale ce ofera noi oportunitati, aceasta selecteaza si ataca mai multe piete externe trecand, astfel, la o abordare internationala. In timp, companiile pot decide sa infiinteze unitati de productie pe pietele externe abordate pe care le sustin singure sau in parteneriat cu unul sau mai multi parteneri din economia tarii-gazda. Aceasta companie este considerata multinationala. Companiile ce trec de frontierele clasice, incercand sa obtina economii de scara in productie sau marketing, prin cautarea elementelor comune diverselor piete externe si prin standardizarea elementelor mixului de marketing, sunt considerate companii globale.

Aceasta evolutie succesiva presupune transformarea treptata a modului de gandire strategica, a structurii organizatorice, a activitatilor desfasurate efectiv. Avand in vedere aceasta evolutie de la companie exportatoare la companie globala, Bartlett si Ghoshal aduc in discutie patru tipuri de configuratii strategice expansioniste, astfel : strategia internationala, strategia multinationala, strategia globala si strategia transnationala.

Tabelul nr. 15 - Avantajele si dezavantajele celor patru strategii de expansiune a corporatiilor

Strategia

Avantaje

Dezavantaje

Internationala

Transferul de competente catre pietele straine gazda

Lipsa adaptarii la conditiile locale.

Incapacitatea de a realiza economii de localizare.

Incapacitatea de a exploata curba invatarii.

Multinationala

Adaptarea ofertei de produse si a programelor de marketing la conditiile pietei locale.

Incapacitatea de a realiza economii de localizare.

Incapacitatea de a exploata efectele curbei de invatare.

Incapacitatea de a transfera competentele catre pietele straine gazda

Globala

Exploatarea efectelor curbei de invatare.

Exploatarea economiilor de localizare.

Lipsa adaptarii la conditiile locale.

Transnationala

Exploatarea efectelor curbei de invatare.

Exploatarea economiilor de localizare.

Adaptarea ofertei de produse si a programelor de marketing la conditiile mediului local.

Realizarea de beneficii din experienta castigata la nivel global.

Dificultati de implementare datorate problemelor de natura organizationala.

Sursa : Charles Hill, Global Business, Irwin mcGraw Hill 1998.



Coordonarea la nivel global ramane un imperativ al strategiilor corporative, cu toate acestea in literatura de specialitate sunt intalnite puncte de vedere contradictorii referitoare la strategiile pe care companiile ar trebui sa le urmeze. Unii considera ca strategia global ca strategie a viitorului, care va promova companiile catre succes in activitatile lor internationale, in timp ce altii privesc globalizarea pietelor si a gusturilor consumatorilor de diferite nationalitati ca fiind departe de a constitui o realitate, propunand strategii care sa tina cont de specificul pietelor locale. Viitorul va decide cu siguranta care sunt directiile in care firma internationala trebuie sa evolueze din punct de vedere al strategiilor de expansiune. Ce trebuie retinut, insa, este faptul ca aparitia firmelor globale nu este o posibilitate teoretica, ci o realitate care ne apartine si care va insoti dezvoltarea umanitatii in viitor (I. Bari, 2001)[12].

Sub aspectul continutului, sarcinile primare ale marketingului strategic international pot fi surprinse prin intermediul unui set de intrebari :

Tabelul nr. 16 - Principalele sarcini ale marketingului strategic international.

Intrebari

Raspunsuri

Care produse ?

Produse existente sau noi.

Pe ce piete ?

Pietele externe selectate.

Cu ce strategii ?

Strategii de selectare a pietelor ;

Strategii de patrundere pe pietele selectate ; Strategii de pozitionare ;

Strategii competitive ;

Strategia de produs ;

Strategia de pret ;

Strategia de distributie ;

Strategia de promovare.

Pentru ce orizont de timp ?

Orizontul de timp asociat atingerii obiectivelor strategice.

Sursa : V. Danciu 2004



Danciu, V.; Marketing Strategic Competitiv; Ed.Economica, Bucuresti; 2004,p.11.

Neuman, V.; Morgenstern, O.; Theory of the games and Econmic Behaviours, 1994.

Lynch, R.; Strategia corporativa; Ed. ARC; Bucuresti, 2002; p.50.

Bari, I.; Globalizarea economiei, Ed. Economica; Bucuresti; 2002, p.187.

Danciu, V.; Marketing Strategic Competitiv; Ed.Economica, Bucuresti; 2004.

Danciu, V.; Marketing Strategic Competitiv; Ed.Economica, Bucuresti; 2004, p.

Bradley; F.; Marketing International; Ed. Teora; Bucuresti, 2001,p.46.

Danciu, V.; Marketing International – de la traditional la global; Ed. Economica; Bucuresti, 2001, p.25.

Kotler, P.; Managementul Marketingului; Ed. Teora, Bucuresti, 2002; p.

Bradley; F.; Marketing International; Ed. Teora; Bucuresti, 2001,p.118.

Bari, I.; Globalizarea economica; Ed. Economica; Bucuresti; 2001, p.191-192.

Bari, I.; Globalizarea economica; Ed. Economica; Bucuresti; 2001, p.194.







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Relatiile intreprinderii cu mediul extern
Mixul de marketing
Seminar Publicitate si Reclama - Brief de creatie
Mijloace utilizate in activitatea publicitara
Formularul de mystery shopping si cerintele urmarite in cadrul acestuia
Planul de lucru de marketing
Bazele de date cu clientii si marketingul direct
Construirea de logotipuri




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu