Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » marketing
Elaborarea planului de dezvoltare a orasului BREAZA

Elaborarea planului de dezvoltare a orasului BREAZA


Elaborarea planului de dezvoltare a orasului BREAZA

  1. Componentele naturale si impactul lor asupra structurii spatiului urban

Asezare geografica

Localitatea Breaza este situata in parea de nord-est a judetului Prahova in zona de dealuri, pe ambele maluri ale raului Prahova, de o parte se de alta a DN1, la 40 km la nord de Municipiul Ploiesti si la 24 km sud de orasul Sinaia, avand coordonatele geografice 25°40' longitudine estica si 45°10' latitudine nordica.

Vecinatatile unitatii administrative sunt: la nord orasul Comarnic, la nord-vest comuna Talea, la est comuna Sotrile, la sud-est comuna Cornu, la sud Poiana Campina, la sud-vest comuna Provita de Sus, la vest comuna Adunati.

Orasul Breaza, statiune montana de interes local, are o pozitie mai izolata fata de traficul intens de pe Valea Prahovei, dar este situata in imediata apropiere a drumului national DN1, oferind un cadru atractiv si odihnitor.

Accesul rutier spre Orasul Breaza  se realizeaza prin intermediul DN 1 (legatura directa pentru Frasinet, Nistoresti si Podu Corbului) si legatura indirecta pentru Podu Vadului, Breaza de Jos, Breaza de Sus si Gura Beliei. Relatia orasului Breaza cu comunele invecinate se realizeaza prin intermediul DJ 206 spre Talea, DJ 710 spre Adunati, DJ 207 spre comuna Sotrile, DJ 101P spre Poiana Campina. De asemenea, orasul Breaza beneficiaza de relatia directa cu orasul Campina si localitatile turistice de pe Valea Prahovei, Busteni, Sinaia, Predeal, prin intermediul DN1.



Relatia rutiera intre cartierele situate pe malul stang si respectiv malul drept al Prahovei, se realizeaza prin intermediul podurilor carosabile peste Valea Prahovei existente, poduri care relationeaza DN1 cu DJ101R, iar cea pietonala prin intermediul celor trei pasarele pietonale existente.

Teritoriul orasului este strabatut de la sud-est la nord-vest de calea ferata dubla electrificata sectorul Bucuresti- Predeal- Brasov, paralel cu  DN1, orasul fiind deservit prin statiile Breaza, Nistoresti si Breaza Nord.

Principala legatura rutiera intre Bucuresti si Ploiesti este in prezent DN1, circulatie care parcurge si teritoriul administrativ al orasului Breaza. Traficul care solicita in prezent DN1 este generat in principal de activitatea economica din marile centre economice de pe traseu: Bucuresti, Ploiesti, Brasov, dar si de activitatile turistice de pe Valea Prahovei din zonele Sinaia, Busteni, Predeal si alte zone cu potential turistic.

Geologie

In zona sunt prezente formatiuni de varsta Miocen (Helvetian – Totrtonian), reprezentate prin marne nisipoase sau argiloase, care alterneaza cu gresii micacee slab cimentate, uneori cu intercalatii de gipsuri albe, curate sau pamantoase. La partea inferioara a acestora apar frecvent microconglomerate si conglomerate cunoscute sub denumirea de conglomerate de Brebu . Acestea pot fi observate in profilul Vaii Prahovei, de la nord de statia S.N.C.F.R. Breaza pana in dreptul cartierului Nistoresti.

Depozitele de flis, alcatuite din argile verzi, marne cenusii si gresii calcroase verzui, pot fi observate in partea de nord a localitatii, de-a lungul serpentinelor soselei care coboara spre nord, in cartierul Gura Beliei. Marnele de Gura Beliei pot fi recunoscute dupa culoare in rapele dealului Gurga si in punctul Sunatoarea. Succesiunea acestor complexe litologice poate fi urmarita, deasemenea, in bazinul vaii lui Saracila, afluent pe stanga Prahovei, in dreptul statiei S.N.C.F.R. Breaza, sau in cariera de marna cenusie de pe versantul sudic al dealului Gurga. Aceste sedimente sustin la partea superioara formatiuni cretacic superior (Senonian).

Peste fundamentul descris anterior sunt dispuse aluviuni de varsta cuaternara reprezentate de pietris cu nisip si bolovanis (Pleistocen Superior), acoperite la randul lor de straturi subtiri (Holocen).

Relief

Orasul Breaza este amplasat in zona dealurilor subcarpatice, pe terasele inalte create de raul Prahova la iesirea din zona de munte, la altitudini cuprinse intre 500m in SE si 590m in NV.

Terasele, pe care este situat orasul Breaza, sunt bine individualizate, stabile si limitate de dealuri cu inaltimi medii de cca. 700 – 800m: la vest – dealurile Lazului, Vrabiesti, Strajistea, Gurga si Ragman care formeaza interfluviul dintre Prahova si Provita, iar la est – dealurile Surdesti, Borungoci si Corneanca, dealuri ce determina limita de vest a orasului Breaza.

Orasul se extinde in cea mai mare parte, pe terasa de pe malul drept al Prahovei, respectiv pe un teren cu inclinare de la NV la SE, situat la o diferenta de nivel de 50 – 60m fata de talvegul vaii.

Relieful local, pe raza teritoriului administrativ al orasului Breaza, prezinta trei zone morfologice distincte, atat prin altitudinea lor, cat si prin structura geologica, astfel:

Zona aluviunilor recente, care poate fi urmarita in lunca raului Prahova si care are aspectul unei fasii cu suprafata plana si usor inclinata spre est;

Zona de terasa, paralela cu raul care a creat-o, se ridica la cca. 50 – 60m fata de tabloul vaii si are aspectul unei fasii alungite, cu suprafata plana si stabila. Pe fruntea de terasa, suprafata terenului prezinta, pe anumite portiuni, fenomene de instabilitate (alunecari active);

Zona de versant se extinde in continuarea zonei de terasa si prezinta pante destul de accentuate, cu o vegetatie bogata (paduri, livezi, fanete). Aceasta zona este strabatuta de o serie de viloage, cu caracter temporar torential, care produc pe alocuri importante eroziuni ale solului.

1.4. Ape

Reteaua hidrografica ce strabate teritoriul orasului Breaza este tributara raului Prahova a carei vale este bine conturata, stabila si foarte meandrata. Totodata acesta strabate statiunea de la nord la sud pe o lungime de 8 km.

In zona mai sunt prezente o serie de cursuri de apa permanente, insa cu debite mai mici, precum: Valea Beliei – formeaza la nord hotarul cu orasul Comarnic, paraul Nistoresti – in dreptul haltei Nistoresti-Breaza, paraurile Valea lui Saracila si Valea Caruntei – in dreptul statiei S.N.C.F.R. Breaza, Valea Tarsei, Valea Cacova, Valea Sunatorii, Valea Lunga, Valea Vicioara, iar in extremitatea sudica, in cartierul Podu Vadului, Prahova are ca afluenti, pe dreapta – paraurile Sunatoarea, Valea Campului si Slanita, iar pe stanga Valea Mare si Balita. Raul Provita care strabate localitatea in extremitatea vestica si curge aproape paralel cu Prahova, debuseaza in Cricovul Dulce abia in campie, la vest de localitatea Manesti.

Versantii dealurilor sunt strabatuti de o serie de viroage si valcele, cu caracter temporar, care in cele mai multe cazuri sunt alimentate de ape meteorice sau de izvoare cu debit redus.

In perioadele cu precipitatii abundente sau de topire a zapezii, unele valcele au caracter torential si antreneaza material spalat, producand importante eroziuni ale solului si inundatii, acolo unde albiile sunt putin adanci (Valea Sunatorii, Valea Cacova, Valea Tarsei, Valea Beliei, precum si un canal creat in mod natural de apele din precipitatii, care porneste de la Fabrica de Mecanica Fina si ajunge in curtea Liceului Militar).

Apele freatice satureaza orizontul aluvionar din terasa Breaza, dar numai pe grosimi reduse, deasupra rocii de baza greu permeabila. Se dreneaza in mod natural catre sud pe senalele desenate de eroziune la nivelul rocii de baza. La precipitatii abundente, debordeaza peste creasta fruntii de terasa, provocand grave alunecari de teren.

Caracteristici climatice

Orasul Breaza se situeaza intr-o zona cu clima continentala blanda, cu umiditate redusa si fara mari diferente termice.

Principalele caracteristici climatice au urmatoarele valori:

Temperatura medie anuala a aerului +8s C

Temperatura minima absoluta -26,6s C

Temperatura maxima absoluta +37,8s C

Temperatura medie in luna ianuarie -4s C

Temperatura medie in luna iulie +18s C

Media multianuala a precipitatiilor atmosferice – cca. 700 mm

Vanturile dominante bat dinspre sud (11%) si nord (8%).

Precipitatiile prezinta minimul in februarie si maximul in lunile mai-iunie, iar in functie de starea atmosferei, de configuratia si altitudinea reliefului, nebulozitatea oscileaza intre mai putin de 5,5 si 6 zecimi.

Caracteristici geotehnice

Pe teritoriul administrativ al orasului Breaza au fost evidentiate de-a lungul timpului prin diverse studii, doua zone distincte din punct de vedere geotehnic:

Zona pietrisurilor cu nisip si bolovanis care se extinde in cea mai mare parte a perimetrului si corespunde nivelului de terasa a raului Prahova. Pietrisul este in general curat, avand 4-5% material de legatura, doar pe alocuri procentul de liant crescand pana la 25

Zona argilelor prafoase corespunde zonelor de racord intre terasa si versanti si reprezinta, de fapt, un deluviu de panta dispus peste pietrisuri sau formatiuni mai vechi consolidate. Argilele prafoase sunt normal consolidate cu consistenta de la plastic-consistent la tare si sunt putin compresibile sau cu compresibilitate mijlocie.

In subteranul imediat si mediu nu exista zacaminte de saruri solubile, cu risc de dizolvare in contact cu apele subterane sau provenite din precipitatii si care ar putea deforma suprafata terenurilor.

Apele subterane din teritoriul cercetat sunt prezente, de regula, la adancimi care variaza intre 4-6m si rar 10-12m. Prin urmare, ele nu afecteaza constructiile. Nu in aceeasi situatie se afla cladirile amplasatepe terenuri cu relief local negativ, unde diferenta dintre suprafata terenului si nivelul hidrostatic este chiar mai mica de 2m.

Conditiile bune pentru fundare sunt prezente de regula in zona de terasa stabila, in timp ce fruntea de terasa si versantii pot fi considerate zone de restrictii pentru constructiile de orice fel, aceste zone fiind afectate de fenomene de instabilitate sau predispuse la aparitia acestiu tip de fenomene.

Conditii biopedogeografice

Din totalul de 4910 hacat masoara suprafata orasului, 1382 ha sunt acoperite cu livezi de pomi fructiferi, 1045 ha cu vegetatie forestiera si 1800 ha cu pasuni si fanete.

Pe malurile Prahovei si afluentilor sai pot fi intalnite fasii de salcii si arini, pe cand padurile de amestec – molid, brad, fag – au, in general, o extindere doar insulara in zona de contact dintre munte si dealuri (Podu Corbului, Dealul Cetatii, Lazului), desi cele de fag ocupa suprafete mai intinse in Cheia Provitei, Valea Morii si pe versantul estic al dealului Sinoiu.

Evolutia teritoriala a orasului Breaza

In partea de sud a muntilor Bucegi, in plina zona subcarpatica, pe un platou situat in dreapta prahovei, intre Comarnic (la nord) si Campina (la sud) la departare de 103 km de capitala tarii, se gaseste asezat orasul (statiune balneoclimaterica) Breaza.

Terasa neteda, drumul de legatura cu Brasovul si cu porturile dunarene, au facut sa apara si sa se dezvolte in valea mijlocie a Prahovei actuala localitate Breaza.

Asezarea este prima data atestata documentarintr-um hrisov emis de Vlad cel Tanar la 1510, urmele arheologice demonstrand existenta ei cu mult inaintea acestei date.

Intre 1842-1850 Breaza este dupa Campina, localitatea de vama intre Muntenia si Transilvania. In aceasta perioada dezvoltarea asezarii ia amploare ca urmare a intensificarii comertului intre Bucuresti si Brasov.

Izvoarele de ape minerale, descoperite inca din trecut, au primit in anul 1873 la expozitia de la Viena, Diploma de Onoare pentru calitati terapeutice deosebite. Datorita climatului caracterizat prin calm atmosferic, constanta ridicata a temperaturii, umiditatea redusa, puritatea aerului, grad ridicat de insorire si altele, in anul 1972 orasul Breaza a fost declarat a fost declarat statiune balneoclimaterica.

Prin pozitia sa, orasul Breaza si teritoriul sau inconjurator fac parte integranta din zona turistica Valea Prahovei.

Inainte de 1990, prin politica urbanistica concretizata prin restrangerea continua a intravilanului localitatilor, au fost oprite din dezvoltare o serie de cartiere componente (Podu Corbului, Nistoresti, Frasinet, Valea Tarsei, Surdesti, Ograda, Irimesti), acordandu-se atentie numai cartierelor Breaza de Sus, Breaza de Jos, Gura Beliei, Podu Vadului).

Constructia de locuinte din fonduri de stat s-a concentrat in Breaza de Sus, unde s-au construit Liceul Aurel Vlaicu, Centrul Comercial, unitati de prestari servicii, unitati industriale.

In prezent, orasul Breaza are o populatie de 18669 locuitori si este compus din urmatoarele cartiere: Breaza de Sus, Breaza de Jos, Podu Vadului, Gura Beliei, Valea Tarsei, Surdesti, Valea Morii, Ograda, Irimesti, Podu Corbului, Nistoresti, Frasinet.

Resursele umane si calitatea acestora

dinamica populatiei

Dintre componentele care determina evolutia populatiei se remarca ca importanta cele doua tipuri de miscari ale populatiei: miscarea naturala cu cele doua fenomene pe care le surprinde – natalitatea si mortalitatea – si miscarea migratorie .

Natalitatea, ca fenomen demografic, este masurata prin rata natalitatii care reprezinta numarul de copii nascuti vii la 1000 de locuitori intr-o perioada determinata (un an calendaristic). La nivelul anului 2000 in orasul Breaza rata natalitatii avea valoarea de 7,1‰.

Mortalitatea se masoara tot cu ajutorul unei rate care reprezinta numarul persoanelor decedate la 1000 de locuitori intr-o perioada determinata (un an calendaristic). Mortalitatea este deasemenea si un indicator al calitatii vietii, fiind direct influentata de factori socio-economici precum accesul la serviciile de sanatate si nivelul de educatie, dar si de factori ecologici. Rata mortalitatii in orasul Breaza avea in 2000 valoarea de 10,8‰.

Tabel 5. Miscarea naturala a populatiei orasului Breaza (2000)

Unitate administrativ-teritoriala

Rata natalitatii

Rata mortalitatii

Spor natural

oras Breaza (2000)

judetul Prahova (2002)

Sursa: INSSE, Fisa Localitatii – Oras Breaza, 2000, Anuar Statistic 2003

Sporul natural este indicatorul care reflecta raportul existent intre natalitate si mortalitate. El evidentiaza cresterea naturala a unei populatii si se calculeaza ca diferenta intre numarul de nasteri si cel de decese care au avut loc intr-un an raportata la volumul populatiei. Pentru orasul Breaza sporul natural are o valoarea negativa de -3,5‰.

Migratia reprezinta totalitatea stabilirilor si plecarilor cu domiciliu inregistrate la nivelul unei unitati administrativ-teritoriale. Inainte de 1989 fluxurile migratorii interne erau orientate dinspre sat spre oras, situatie care s-a inversat dupa 1990 – numarul celor care se stabilesc la sat fiind mai mare decat al celor care se stabilesc la oras.

Tabel 6. Miscarea migratorie a populatiei orasului Breaza (2000)

Anul

Persoane

Sold migratoriu

La 1000 de locuitori

stabilite

plecate

stabilite

plecate

sold

Sursa: INSSE, Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2002

In ceea ce priveste situatia persoanelor plecate in strainatate, din orasul Breaza sunt temporar absente (pentru cel mult 12 luni) 75 de persoane, iar 26 de persoane sunt plecate pentru o perioada mai indelungata (peste 12 luni). Astfel ca in Breaza se inregistreaza o valoare a emigratiei internationale de 5,5‰ .

Populatia orasului Breaza a cunoscut intre anii 1966-1992 o tendinta de crestere clara – de la 14764 locuitori la recensamantul din 1966 la 17633 locuitori la recensamantul din 1977 si 19566 locuitori la cel din 1992. Totusi, fata de intervalul 1966-1992 cand s-a inregistrat o crestere a numarului populatiei cu aproape o treime, pe intervalul 1992-2002 se manifesta o tendinta de scadere usoara, dar continua a numarului populatiei orasului, aceasta fiind diminuata cu aproximativ 7 procente.

Conform datelor preliminare furnizate de Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2002, populatia totala (stabila) a orasului Breaza insuma 18199 locuitori – distribuiti pe cartierele componente si pe gospodarii. Cartierul cu cel mai mare numar de locuitori este Breaza de Sus (56,4% din totalul de locuitori ai orasului), urmat de Breaza de Jos (10,8%) si Podul Vadului (9,5%).

Data fiind scaderea continua a numarului populatiei incepand cu anul 1992, densitatea poulatiei capata acelasi ritm inregistrand de la 378 locuitori/km² in 1996, un numar de 359 locuitori/km² in 2002.

structura populatiei pe – grupe de varsta

Datele evidentiaza pentru anul 2002 pe ansamblul orasului urmatoarea distributie pe principalele grupe de varsta: populatia cu varste cuprinse intre 0-14 ani - populatie tanara, reprezenta 14,5% din total, proportia celor in varsta de munca era de 64,7%, iar cei cu varste de peste 60 de ani – varstnicii - reprezentau 20,8%

Tabel 4. Structura populatiei pe principalele grupe de varsta

Grupe principale de varsta

0 –14 ani

15 – 59 ani

60 si peste

Femei

Barbati

Total

Sursa: INSSE, Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2002

Ponderea populatiei tinere, cu varste cuprinse intre 0 – 14 ani, a inregistrat pe perioada 1992-2002 o scadere drastica cu mai mult de o treime din volumul acestei categorii de la 21,4% la 14,5%, scazand sub valoarea inregistrata in 2002 la nivelul judetului: 16,4%. In acelasi timp, ponderea populatiei varstnice a inregistrat o crestere continua de la 16,8% in 1992 la 20,8% in 2002, iar aceasta valoare se gaseste cu o jumatate de procent peste cea inregistrata la nivelul judetului Prahova – 20,3%.

Piramida varstelor, realizata cu datele inregistrate la nivelul anului 2000, vine sa completeze analiza structurii pe varste a populatiei orasului Breaza punand in evidenta efectivele reduse ale cohortelor de tineri, lucru valabil pentru ambele sexe, dar si un proces de imbatranire a populatiei in curs de desfasurare. Generatiile anilor si sunt cele mai bine reprezentate.

Figura 1. Piramida varstelor pentru populatia orasului Breaza (2000)

Figura 2.  Piramida varstelor pentru populatia orasului Breaza (1997)

– sexe

Distributia pe sexe a populatiei orasului Breaza reflecta un relativ echilibru intre ponderea populatiei feminine 50,7% - 9222 femei si a celei masculine 49,3% - 8977 barbati, situatia fiind comparabila cu cea inregistrata la nivelul judetului Prahova – populatie feminina (51,4%) si populatie masculina (48,6%), neputandu-se vorbi de diferente semnificative. Raportul de masculinitate (numar de barbati la 100 femei) are la nivelul orasului studiat valoarea de 97,3 ceea ce inseamna ca acesta este superior celui calculat la nivelul judetului Prahova care indica 94,5 barbati la 100 de femei.

– etnii

– nivele de instruire

populatia activa – structura pe ramuri economice

2.5.2. Resursele umane si  forta de munca

Datele puse la dispozitie de Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2002 privind distributia populatiei pe grupe de varsta din anul 2000 aratau ca in orasul Breaza proportia populatiei in varsta de munca (15-59 ani) era de aproximativ 65%. Si totusi ponderea salariatilor din volumul populatiei totale era la nivelul anului 2000 de numai 19,2% fiind intr-o scadere continua. Salariatii orasului se repartizeaza pe sectoarele economiei nationale astfel: salariati in sectorul primar 0,1%, salariati in sectorul secundar 80,2% si salariati in sectorul tertiar 19,7%. Cei 3589 de salariati ai orasului Breaza isi desfasoara activitatea in principal in industrie – 2817 persoane , in invatamant – 272 persoane si in sanatate – 214 persoane, distributie redata in Tab. 7:

Tabel 7. Structura salariatilor pe activitati ale economiei nationale (DJS – Prahova)

Activitati ale economiei nationale

Salariati

Agricultura, silvicultura, vanat

Industrie

Constructii


Comert

Transport, depozitare, comunicatii

Activitati financiare, bancare si de asigurari

Administratie publica, asistenta sociala obligatorie

Invatamant

Sanatate

Alte ramuri

Numar mediu de salariati - total

Populatia scolara a orasului Breaza la nivelul anului 2000 era de 3545 de prescolari si elevi distribuiti astfel: copii inscrisi in gradinite – 320, elevi in scoli primare si gimnaziale – 1946, elevi in licee – 912, elevi in scoli profesionale, complementare si de ucenici – 280 si elevi in scoli postliceale – 87. Personalul didactic care deserveste aceasta populatie scolara este compus din 247 de cadre didactice distribuite astfel: 17 cadre didactice in gradinite, 156 in invatamantul primar si gimnazial, 56 in licee si 18 in scoli profesionale, complementare si de ucenici. In domeniul ocrotirii sanatatii sunt implicate 108 cadre medicale din care medici - 28, stomatologi – 7, farmacisti – 5 si personal mediu sanitar – 73.

In concluzie, din punct de vedere al evolutiei populatiei si al potentialului demografic orasul Breaza se caracterizeaza prin:

Scadere usoara, dar continua, a volumului populatiei de la 19566 locuitori in 1992 la 18199 locuitori in 2002,

densitatea populatiei peste valoarea inregistrata la nivelul judetului Prahova - 359 locuitori/km2 ,

fenomen accentuat de imbatranire a populatiei – 20,8% ponderea populatiei varstnice,

indicele vitalitatii populatiei: 0,7 , aflat mult sub valoarea dezirabila (1,5)

spor natural negativ (-3,70/00) cu o valoare in modul mai mare decat cea inregistrata in Prahova,

spor migratoriu negativ cu valoarea de -7,70/00

indicatori care reflecta alterari substantiale ale structurilor demografice la nivelul orasului Breaza.

Realizarea autostrazii Bucuresti - Brasov va avea un impact direct asupra calitatii vietii locuitorilor orasului Breaza. O parte din populatia activa va fi atrasa spre activitati conexe presupuse de executia lucrarii, ceea ce temporar va conduce la cresterea ponderii salariatilor in constructii (care reprezentau doar circa 1,7% in 2000), la reducerea somajului si la cresterea ponderii salariatilor (in 2000 acestia reprezentau 19,2% din totalul populatiei orasului Breaza) relativ la volumul populatiei in varsta de munca (in 2000 – 65,0% din populatia urbana totala). Pe termen mediu exista premisele crearii de noi locuri de munca prin dezvoltarea activitatilor din sectorul secundar – cea mai mare pondere a salariatilor orasului fiind de altfel cuprinsi la nivelul anului 2000 in acest sector, iar pe termen lung mai ales prin dezvoltarea sectorului tertiar – prin dezvoltarea activitatilor comerciale si a serviciilor conexe acestora: depozitare si transport si prin intensificarea activitatilor de turism luand in considerare localizarea orasului Breaza intr-o zona de tranzit, strabatuta de importante cai de comunicatii si transport.

Schimbarile care pe termen mediu vor aparea la nivelul structurii ocupationale vor accelera procesul de urbanizare al orasului Breaza, ceea ce va antrena modificari ale stilului de viata care constau in: intensificarea implicarii locuitorilor in activitati cu specific urban (comert, activitati financiar bancare, servicii publice – sanatate, invatamant, administratie etc.), manifestarea unor modele de consum urbane generate de identificarea unor nevoi si sustinute prin cresterea generala a veniturilor familiale, intensificarea comportamentului de consum educational prin cresterea accesibilitatii populatiei tinere cu varste intre 0-14 ani spre marile centre de invatamant, precum municipiul Ploiesti si municipiul Brasov.

Diversificarea activitatilor locale va contribui la cresterea atractivitatii localitatii prin atragerea de noi investitii si crearea de noi locuri de munca, ceea ce echivaleaza cu dezvoltarea economico-sociala a acesteia. Dintre efectele pozitive ale acestei dezvoltari locale trebuie mentionat cel privitor la reducerea fenomenului migratoriu (valoarea sporului migratoriu fiind de –7,7‰ in 2002) in randul tinerilor, atrasi in prezent de marile centre urbane, de oportunitatile oferite si de stilul de viata al acestora sau de posibilitatea realizarii unor venituri mari intr-un timp relativ scurt in tarile occidentale, venituri necesare achizitionarii unei locuinte, asigurarii unui trai decent sau chiar intemeierii unei familii (rata natalitatii in 2000 inregistra o valoare sub media pe tara: circa 7,1‰).

Efectele dezvoltarii socio-economice se vor resimti si la nivelul comunitatii locale in ansamblu, care va dobandi o mai mare independenta fata de municipiile in a caror proximitate se afla in ceea ce priveste accesul la serviciile publice si private in domeniile: sanatate, invatamant, servicii administrative si financiare.

Beneficiile sociale anticipate, asociate realizarii autostrazii se vor materializa in conditiile in care autoritatile publice locale vor initia si organiza activitati care sa sustina dezvoltarea socio-economica a localitatii prin intensificarea relatiilor de cooperare inter-oraseneasca, prin sustinerea initiativelor locale si armonizarea acestora cu directiile unitare de dezvoltare ale regiunii deservite de autostrada. Altfel spus, aceasta constituie o oportunitate pe care comunitatea locala, ca beneficiar final, trebuie sa o fructifice maximizandu-i efectele pozitive.

populatia inactiva

somajul

Caracterizarea activitatilor economice

activitati – industriale

2.4.1. Activitatea industriala

Activitatea industriala a orasului Breza se concretizeaza in unitati industriale si depozite en-gros.

Unitatile economice industriale active prezente pe teritoriul orasului precum si profilul de activitate al acestora sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabelul nr.1 Principalele unitati economice industriale active existente

Intreprinderi existente in Breza, 2003

Profil de activitate, conform clasificarii CAEN

SC HIDROJET SA

Productia de piese si accesorii pentru autovehicul

SC AJAX SRL

Fabricarea de constructii metalice si produselor din metal

SC DOMAT SRL

Lucrari de constructii, inclusiv lucrari de arta

SC NOVA – UTU SRL

Productia, prelucrarea si conservarea carnii

SC CIVITAS SA

Captarea, tratarea si distributia apei

SC TURISM BREAZA SA

Activitati ale agentiilor de turism si asistenta turistica

CONSUMCOOP - COOPERATIVA DE CONSUM BREAZA

Comert cu amanuntul (cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor); repararea bunurilor personale si gospodaresti.

SC SUDOROM INSTALATII TERMICE FILIALA BREAZA SRL

Fabricarea de instalatii termice

SC ARTA CASNICA – SCCA Breaza

Fabricarea de articole de imbracaminte din piele si inlocuitori de piele

Sursa: www.mfinante.ro

Dupa cum se poate observa potentialul industrial al orasului Breaza este concentrat in principal pe activitati industriale de confectii metalice si a produselor din metal, industrie alimentara, industria textila. In afara acestor tipuri de industrie care s-au dezvoltat in comuna functioneaza unitati economice cu profil de mica industrie (industrie prelucratoare) si de depozitare.

In ceea ce priveste rentabilitatea activitatilor industriale, acesta este definita printr-o serie de indicatori specifici intre care cei mai relevanti sunt profitul si rentabilitatea comerciala. 

Referitor la profitul unitatilor industriale care desfasoara activitati economice pe teritoriul orasului Breaza din datele publice disponibile la Ministerul Finantelor se constata ca societatile comerciale care au inregistrat profituri in perioada 2002-2003 sunt: SC AJAX SRL, SC HIDROJET SA, SC NOVA-UTU SRL, SC TURISM BREAZA SA.

Alte societati precum: SC CIVITAS SA, SC DOMAT SRL, si-au deteriorat situatia economico-financiara fata de anul 2002, inregistrand pierderi nivelul 2003.

Dupa cum se poate observa din situatiile puse la dispozitie de Ministerul Finantelor, exista la nivelul orasului Breaza agenti economici care inregistreaza pierderi ca urmare a diminuarii cifrei de afaceri, pe fondul sporirii gradului de indatorare.

Avand in vedere caracteristica orasului Breaza de statiune balneoclimaterica unitatile industriale de pe teritoriul sau sunt intr-o continua restructurare, cele mai afectate unitati economice fiind cele care au o contributie importanta la deteriorarea mediului.

Astfel, in anul 2004 si-a restrans activitatea unii agenti economici printre care S.C. HIDROJET SA care a disponibilizat peste 50% din angajati.

– comerciale

Societati comerciale

28 soc. – constructii

5 soc. – panificatie

7 soc. – prelucrare lemn

9 soc. – confectii articole de imbracaminte

6 depozite – materiale de constructii

1 soc. – confectii incaltaminte

2 soc. – desfacerea produselor petroliere

2 filiale bancare

4 soc. – profil transport persoane

16 soc. – profil transport marfa

5 soc. – profil confectii mobilier si tamplarie

1 soc. – prelucrarea sticlei

1 soc. – profil de mecanica fizica

19 soc. – alimentatie publica – 6 restaurante, 346 locuri

– 5 pensiuni turistice, 70 locuri

– 2 pizzerii, 132 locuri

– 2 cofetarii

– 4 cafe-bar

9 structuri de agrement – 3 discoteci

– 2 sali biliard

– 1 teren de golf

– 1 sala de fitnes

– 1 sala tenis de masa

– 2 sali de jocuri pe calculator

peste 60 de magazine

Uzina Hidrojet

cooperativa „Arta Casnica”

2.4.3. Servicii

Comerciale

Serviciile comerciale sunt reprezentate de 340 societati comerciale din care 90% au capital privat, 10% din acestea fiind societati de tip cooperatist. Din datele disponibile in anul 2002 aproximativ 40% din societatile comerciale inregistrate au sediul in orasul Breaza, restul desfasurand activitate in alte zone.

Servicii financiare

Sistemul financiar reprezinta un element important in sustinerea unei dezvoltari economico-sociale echilibrate. Serviciile oferite de acest sistem sunt furnizate prin intermediul CEC- urilor sau bancilor comerciale.

In raza orasului Breaza este prezenta o unitate CEC, Cooperativa de Credit Breaza, si filiala Breaza a Bancii Comerciale Romane.

Servicii postale

In oras exista un Oficiu Postal destinat sa satisfaca necesitatile populatiei din Breaza.

Un plus adus dezvoltarii economice a orasului Breaza este dat de construirea autostrazii Bucuresti – Brasov care va intersecta teritoriul aferent localitatii Breaza.

Concluzionand se poate afirma ca realizarea autostrazii va permite o intensificare a activitatilor economice intre unitatile administrativ-teritoriale aflate pe culoarul acesteia. Ca urmare a dezvoltarii autostrazii Bucuresti – Brasov se va putea astfel stimula dezvoltarea localitatilor strabatute de aceasta, una dintre ele fiind Breaza. Dezvoltarea locala va fi influentata de realizarea autostrazii in sensul dezvoltarii sectorului turismului, dezvoltarea comertului si a serviciilor legate de activitatea comerciala, a serviciilor financiar - bancare.

Obiectivul primordial pentru dezvoltarea turismului este atragerea investitorilor particulari cu initiativa pentru dezvoltarea de structuri turistice de cazare, cele existente fiind insuficiente avand in vedere fluxul mare de turisti care viziteaza Breaza. Agroturismul, o alternativa eficienta si economica este de preferat pentru aceasta zona. Este recomandat ca acest tip de turism sa primeasca un sprijin mare din partea autoritatilor locale.

– de transport

CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT

lungimi strazi (km) – modernizate (asfalt, beton, balast fin) – 32.5 km

– impietruite (inclusiv cu traverse CFR) – 63,2 km

___________________

TOTAL – 95,7 km

Principalele cai de comunicatie de pe teritoriul administrativ al orasului Breaza sunt:

Drumul national DN 1(E 60), de la km 95 + 400 la km 105+550;

Drumul judetean DJ 101R care strabate localitatea pe directia nord –sud, traversand centrul acesteia si facand legatura, prin doua pasaje rutiere peste calea ferata si raul Prahova, cu DN 1;

Drumul judetean DJ 710 (Breaza – Adunati);

Drumul judetean DJ 206 (Breaza – Talea);

Drumul judetean DJ 207 (Breaza – Sotrile) si drumul comunal DC 148, acestea doua facand legatura rutiera directa cu DN 1;

Drumul judetean DJ 101P, care se desprinde din DJ 101R si face legatura (pe sub pasajul rutier din sudul localitatii) cu Poiana Campina;

Magistrala feroviara Bucuresti – Brasov, dubla si electrificata, cu haltele Breaza, Nistoresti si Breaza Nord.

Cu exceptia traseului DN 1 cu o intensitate a traficului la limita capacitatii de circulatie, pe componentele retelei stradale, chiar si pe cele pe trasee de drumuri judetene, cu trafic de tranzit, nu se inregistreaza valori deosebite.

Aceasta retea stradala, cu exceptia de mai sus, este alcatuita din strazi de categoria a III-a si a IV-a, care in afara zonei centrale, beneficiind si de retea de canalizare pluviala, sunt in mare masura nemodernizate, cu trasee sinuoase, cu raze mici de racordare, elemente subdimensionate, fara trotuare sau cu discontinuitati ale acestora, cu declivitati mari, unele devenind greu practicabile in timpul ploilor.

Intersectiile traseului drumului judetean DJ 101R, principala axa structuranta a retelei stradale, cu arterele laterale nu sunt amenajate si dotate corespunzator creandu-se astfel puncte de conflict.

La toate acestea se adauga faptul ca in mai multe zone s-au produs alunecari de teren care au afectat si infrastructura stradala.

Transportul in comun rutier se desfasoara pe traseul drumului national DN 1 si pe cele ale drumurilor judetene DJ 101R, DJ 710 si DJ 206.

Parcarea/gararea la domiciliu se face in mod curent in curtile locuintelor dar este necesara cresterea numarului de locuri amenajate in zona centrala si la principalele obiective, cele existente fiind in fata Casei de Cultura si la intersectia B-dul Eroilor cu str. Republicii.

– turistice

10 soc. de cazare, din care: – 1 hotel cu 51 de locuri

– 1 motel cu 55 de locuri

– 1 mini-motel cu 14 locuri

– 6 pensiuni cu 58 de locuri

– 1 camping cu 12 locuri

Complexul Turistic De Agrement „Lac de Verde”

2.4.4. Turism

Profilul orasului Breaza este de statiune turistica balneo-climaterica, motiv pentru care activitatea de turism este dezvoltata. Breaza se integreaza in circuitul turistic romanesc datorita pozitiei sale geografice – situat la distanta relativ mica de Municipiul Bucuresti si de resedintele de judet invecinate (Ploiesti, Targoviste, Buzau, Brasov), mediului natural, resurselor naturale cu calitati curative.

Un alt factor important care de care depinde calitatea turismului balneo-climateric este dat de calitatea resurselor necesare tratamentului. In cazul orasului Breaza, aceste resurse sunt multiple: de la apele minerale, utilizate in cura balneara, la ape sulfuroase (izvorul sulfuros de la Cacova- care necesita lucrari de captare a sursei pentru a fi folosit in tratamentul balnear), pana la un aer nepoluat.

Datorita faptului ca Breaza prezinta un potential balneoclimateric este important ca baza materiala de cazare si tratament sa fie adaptata numarului de turisti care se cazeaza in Breaza. Astfel, din datele furnizate de Primaria Breaza la nivelul anului 2002, structurile de cazare si capacitatile acestora de cazare erau:

Structuri de cazare

Capacitati de cazare (locuri de cazare)

Hotel Belvedere

Motel

Mini – hotel

Pensiuni turistice

Vile turistice

Camping

Total

Sursa: Primaria oras Breaza,2002

In afara acestor structuri de turism exista din ce in ce mai multe cladiri - locuinte particulare care cazeaza turisti in regim de agroturism, acestea fiind adaptate pentru acest tip de cazare.

Structurile de agrement prezente pe teritoriul orasului Breaza sunt reprezentate de terenul de golf, sala de fitness, sala pentru tenis de masa, pentru biliard si un numar de 3 discoteci.

Numarul anual de turisti este de peste 1000 persoane care petrec un sejur cuprins intre 7 si 10 zile. Perioadele de varf, in care capacitatea de cazare este ocupata in proportie de peste 80% este in lunile iunie-septembrie si decembrie. 

– agricole

2.4.2. Functia agricola

Functia agricola a orasului Breaza se materializeaza in productia de origine vegetala, productia animaliera, precum si prelucrarea primara a produselor vegetale si animaliere.

Analiza situatiei existente agricole are ca punct de plecare modul de folosire a teritoriului.

In tabelul nr. 2 se prezinta situatia terenului agricol aferent orasului Breaza pe categorii si comparativ cu cel al judetului.

Tabelul nr.2 Bilantul utilizarii teritoriului 2003

Specificare

U.M.

Oras Breaza

Judetul Prahova

% fata de Judet

Suprafata

Suprafata

Teren agricol total, din care:

Arabil

Patrimoniul viticol

Patrimoniul pomicol

Pasuni naturale

Fanete naturale

Teren neagricol total, din care:

Paduri

Ape, balti

Curti, constructii

Drumuri

Neproductiv

Alte suprafete

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

873

172

392

101

8

192542

TOTAL TERITORIU

Ha

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2003 si Primaria orasului Breaza, 2003

In urma analizei bilantului utilizarii teritoriului se observa ca ponderea teritoriului orasului Breaza fata de judetul Prahova este de 1,26%.

Terenul agricol detine o pondere importanta de 69,5% din totalul suprafetei orasului Breaza, in timp ce suprafata ocupata de terenul neagricol este de numai 30,5%.


Terenul ocupat de fanete si pasuni naturale ocupa o mare parte a suprafetei agricole de 74,1% cumulat, restul fiind ocupat de livezi (21,5%) si in mica parte de suprafete arabile (4,4%).

Evolutia in dinamica a teritoriului agricol se prezinta astfel:

Sursa: Fisele localitatii Breaza –1998, raportari Primaria Breaza – 2003

Modificarile semnificative intervenite in perioada 1998-2003 asupra teritoriului agricol se refera la modificarea suprafetei livezi si pepiniere pomicole de la 818 ha in 1998 la 758 ha in 2003, ceea ce reprezinta o scadere cu 7,33% in 2003 fata de anul 1998. Acelasi trend il prezinta si suprafata ocupata cu pasuni care inregistreaza o scadere cu 9,05% in anul 2003 comparativ cu anul 1998.

Totodata se poate observa o extindere a suprafetei acoperite de fanete naturale de la 1018 ha in 1998 la 1345 ha in 2003, ceea ce reprezinta o crestere cu 32,1% in anul 2003 fata de anul 1998.

Productie vegetala

In conformitate cu raportarile Primariei localitatii Breza din anul 2003 structura suprafetelor cultivate este:

suprafata cultivata cu porumb boabe reprezinta 80 ha, respectiv 51,61% din suprafata arabila;

suprafata cultivata cu cartofi este de 42 ha, ceea ce inseamna aproximativ 27,09% din totalul suprafetei arabile,

suprafata cultivata cu legume este de 15 ha, respectiv 9,67 % din suprafata arabila.

Situatia productiei pentru orasul Breaza pe principalele plante cultivate este prezentata in tabelul nr.3:

Tabelul nr. 3 Situatia productiei 2003

Productie (tone)

Orasul Breaza

Judetul Pravoha

% fata de judet

Grau si secara

Porumb

Floarea soarelui

Cartofi

Legume

Vie

Fructe

Sursa: Primaria oras Breaza – 2003, Anuarul Statistic al Romaniei, 2003

Productiile localitatii Breaza detin o pondere mica in productia judetului Prahova de numai 0,19% din totalul productiei porumb boabe, de 0,46% din totalul productiei de legume.O productie buna se inregistreaza la fructe (9,03% din totalul productiei de fructe a localitatii) si la productia de cartofi – 2,77% din totalul productiei de cartofi inregistrata la nivelul localitatii Breaza.

Se observa ca la nivelul comunei Breaza in anul 2003 nu exista productie de grau si secara, floarea soarelui si vita de vie, climatul nepermitand dezvoltarea de astfel de culturi.

Productiile medii la hectar sunt: la porumb boabe este de 4500 kg/ha de 1,5 ori mai mare fata de media pe judet (2978 kg/ha), la cartofi productia medie a localitatii Breaza de 2,6 ori mai mare fata de cea a judetului (8855 kg/ha).

Evolutia in dinamica a productiilor totale la ha este fluctuanta de la an la an, aceasta fiind influentata de marimea suprafetelor cultivate si de conditiile climatice specifice fiecarui an.


Astfel, structura principalelor culturi agricole se prezinta astfel:

Un trend pozitiv l-au avut toate productiile comparativ cu anul 1998, unele dintre acestea accelerandu-si crestere mai rapid (cum este in cazul productiei de legume, care a crescut cu 73% in 2003 fata de anul 1998 si productiei de cartofi – a crescut cu 70% in anul 2003 fata de 1998), altele mai lent – productia de fructe a crescut cu numai 3% in anul 2003 fata de 1998. Productia de porumb a localitatii Breaza a crescut in 2003 cu 16% fata de nul 1998.

Productie animala

Productia animaliera se poate aprecia pe baza a doi indicatori specifici care ne vor edifica asupra efectivelor si cuantumului produselor.

Astfel indicatorul efectivelor totale este incarcatura de animale la 100 ha teren, reflectat dupa cum urmeaza:

Tabel nr. 4 Incarcatura de animale la 100 ha teren – 2003

Specificarea

U.M.

Localitatea Breaza

Judetul Prahova

% fata de judet

Bovine

Cap.

Ovine + Caprine

Cap.

Porcine

Cap.

Pasari outoare

Cap.

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2003 si Primaria oras Breaza, 2003

Nota: Bovinele si ovinele s-au raportat la terenul arabil + pasune, porcinele la arabil, iar pasarile la terenul agricol. 

Se observa ca incarcatura de cu animale a orasului Breaza este cu mult peste media pe judet la ovine si caprine (686,41%) si la bovine (204,20%). Incarcatura de pasari este cu putin peste media pe judet, situandu-se la nivelul de 144,15% . In ceea ce priveste incarcatura cu porcine, aceasta se situeaza mult sub media pe judet, fiind de 28,81% fata de judetul Prahova.

Evolutia in dinamica a incarcaturii cu animale si pasari la 100 ha teren indica o crestere a animalelor si pasarilor la 100 ha teren

Evolutia se prezinta astfel:

Specificare

Bovine

Porcine

Ovine

Pasari

Sursa: Fisa localitatii Breaza, 1998, Primarie Breaza

Indicatorul productiei medii pe cap de animal si pasare ne ajuta la stabilirea cantitatilor de produse animaliere ce se pot obtine in localitate. Tabelul nr. 5 evidentiaza aceste productii.

Tabelul nr. 5 Productii medii pe cap de animal si pasare -2003

Specificare

U.M.

Oras Breaza

Judetul Prahova

% fata de judet

Productie de lapte de vaca

Litri

Productie de lana

Kg.

Productie de oua

Buc.

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2003 si Primaria oras Breaza, 2003

Productiile medii pe cap de animal ale orasului Breaza detin o pondere apropiata de media productiei judetului Prahova, exceptie facand productia de lapte de vaca care este cu putin peste jumatate din productia medie a judetului.

Profilul economic al orasului Breaza este diversificat, activitatile economice reprezentative fiind turismul si serviciile, industria – reprezentata in special prin industria materialelor de constructii, agricultura.

Structura spatiului urban

caracterizare generala

zone functionale – industriale

Unitatile productive si de depozitare ocupa  0,95% din total intravilan, acestea fiind detaliate la capitolul de analiza economica.

– verzi

Zona spatii verzi, sport si agrement reprezinta 1,06% din teritoriul intravilan si este constituita dintr-un parc (in cadrul caruia se afla si un stadion), spatii verzi si un teren de golf.

– rezidentiale

Functiunea dominanta din teritoriul intravilan al orasului Breaza este locuirea (88,66%), fondul construit pentru locuinte individuale si case de vacanta fiind in plina dezvoltare. De asemenea pe teritoriul orasului Breaza exista si locuinte colective mici P+4 etaje, situate indeosebi pe Str. Republicii, in apropierea zonei centrale.

In general zona de locuinte este dezvoltata de-a lungul cailor de circulatie, suprafata loturilor variind de la 300 mp la 1000 mp functie de conditiile naturale. Majoritatea locuintelor existente sunt in stare buna si foarte buna, fiind construite din materiale durabile.

Zona de locuit nu beneficiaza de accesibilitate la toate institutiile publice, in special la cele cu raza mica de servire (gradinite, scoli), cu toate ca acestea corespund din punct de vedere al capacitatii.

Pe teritoriul intravilan al orasului Breaza exista numeroase zone de locuinte situate in zone in care se manifesta alunecari de teren active, sau pe terenuri cu potential de instabilitate, precum si zone neconstruite (enclave neconstruite), in special in cartierele Frasinet, Nistoresti, Surdesti si Gura Beliei, care in prezent, nu beneficiaza de acces direct la drumurile publice existente.

social – nr. blocuri – 31

– nr. apartamente – 986

model de organizare actuala

Echipare tehnico-edilitara

caracteristici ale spatiului de locuit

strazile orasenesti

lungimi strazi (km) – modernizate (asfalt, beton, balast fin) – 32.5 km

– impietruite (inclusiv cu traverse CFR) – 63,2 km

___________________

TOTAL – 95,7 km

Principalele cai de comunicatie de pe teritoriul administrativ al orasului Breaza sunt:

Drumul national DN 1(E 60);

Drumul judetean DJ 101R care strabate localitatea pe directia nord – sud, traversand centrul acesteia si facand legatura, prin doua pasaje rutiere peste calea ferata si raul Prahova, cu DN 1;

Drumul judetean DJ 710 (Breaza – Adunati);

Drumul judetean DJ 206 (Breaza – Talea);

Drumul judetean DJ 207 (Breaza – Sotrile) si drumul comunal DC 148, acestea doua facand legatura rutiera directa cu DN 1;

Drumul judetean DJ 101P, care se desprinde din DJ 101R si face legatura (pe sub pasajul rutier din sudul localitatii) cu Poiana Campina;

Magistrala feroviara Bucuresti – Brasov, dubla si electrificata, cu haltele Breaza, Nistoresti si Breaza Nord.

Cu exceptia traseului DN 1 cu o intensitate a traficului la limita capacitatii de circulatie, componentele retelei stradale nu inregistreaza valori deosebite.

Aproximativ doua treimi din reteaua stradala sunt alcatuite din strazi de categoria a III-a si a IV-a, nu beneficiaza de retea de canalizare pluviala, sunt nemodernizate, au trasee sinuoase, raze mici de racordare, sunt fara trotuare sau cu dscontinuitati ale acestora, cu declivitati mari, unele devenind impracticabile in timpul ploilor.

Intersectiile traseului drumului judetean DJ 101R – principala axa a retelei stradale, cu arterele laterale nu sunt amenajate si dotate corespunzator, creandu-se astfel puncte de conflict.

De asemenea, in mai multe zone s-au produs alunecari de teren care au afectat si infrastructura stradala.

Transportul in comun rutier se desfasoara pe traseul drumului national DN 1 si pe cele ale drumurilor judetene DJ 101R, DJ 710 si DJ 206.

Parcarea/gararea la domiciliu se face in mod curent in curtile locuintelor dar este necesara cresterea numarului de locuri amenajate in zona centrala si la principalele obiective, cele existente fiind in fata Casei de Cultura si la intersectia B-dul Eroilor cu str. Republicii.

caracteristici ale retelei de canalizare

Apele uzate ale orasului sunt colectate printr-un sistem divizor.

Apele menajere sunt preluate de un colector amplasat pe Bulevardul Republicii, de la uzina HIDROJET pana in zona garii Breaza. Colectorul este din tuburi de beton si au o capacitate de transport de circa 200 l/s. Pe strada Vasile Alecsandri exista un canal colector al apelor uzate provenite de la Liceul Militar. Acesta se descarca intr-un decantor orizontal, cu rol de preepurare a apelor menajere. De aici, apa este descarcata in reteaua de canalizare a orasului. Apele menajere preluate sunt trimise in statia de epurare a orasului.

Statia este amplasata pe malul drept al Prahovei, aval de gara. Are o capacitate de epurare de 74 l/s si functioneaza cu doua trepte de epurare: mecanica si biologica.

Multe locuinte de pe traseul colectorului (cartierele Breaza de Sus, Breaza de Jos), dar si din cartierele Surdesti, Valea Tarsei, Irimesti, Nistoresti, Frasinet, Podu Corbului nu sunt racordate la canalizare. Acestea folosesc haznale vidanjabile, latrine uscate si descarca apele uzate in rigolele stradale unde se amesteca cu apele de ploaie si sunt evacuate in vaile existente si mai departe in raul Prahova, generand poluarea orasului si a raului, care in acelasi timp este si sursa de apa.

Apele meteorice sunt preluate de reteaua de canalizare pluviala si evacuate in raul Prahova si afluentii sai. Colectorul principal are dimensiuni de 80-100cm, iar cele secundare au 50cm. In cea mai mare parte a orasului insa apele se scurg la suprafata terenului prin rigolele stradale, in viroagele existente (neamenajate si neexploatate corespunzator) si de aici in raul Prahova.

Incorecta organizare si realizare a sistemului de canalizare pluviala, lipsa lucrarilor de regularizare si amenajare a viroagelor, precum si a canalelor pluviale deschise sunt cateva din cauzele producerii alunecarilor de teren produse in ultima perioada.

Reteaua de canalizare are o lungime de 11,5 km.

alimentare cu – apa

– retele apa potabila – 105 km

Orasul Breaza are o populatie stabila de 20 000 locuitori si o populatie flotanta de circa 10 000 locuitori. Alimentarea cu apa se realizeaza in sistem centralizat, dar nu satisface cerinta consumatorilor din punct de vedere cantitativ si calitativ. Ca urmare se afla in curs de finalizare o investitie care va asigura necesarul pentru consum: Alimentarea cu apa Breaza din sursa Paltinu – etapa II, lucrare finantata de la buget in cooperare cu DEPA – Ministerul Mediului din Danemarca.

Sistemul actual de alimentare cu apa pentru locuitori si industrie are ca surse:

Sursa Sunatoarea constituita din drenarea unor izvoare, are un debit de 6 l/s;

Sursa Nistoresti este un dren pe malul stang al raului Prahova, utilizata atat pentru populatie (15 l/s) cat si pentru industrie (12 l/s – HIDROJET). Drenul are o lungime de 1,0 km, amonte de halta Nistoresti. Apa se colecteaza intr-un put, se clorineaza si se pompeaza in rezervoarele 2x1000mc ale orasului, printr-o conducta de aductiune cu diametrul 250 mm;

Sursa Paltinu, prin sistemul Paltinu – Campina – Cornu – Breaza, cu un debit aprobat de 50 l/s. In realitate orasului ii revin 20 l/s, ca urmare a exploatarii defectuoase pe tronsonul Cornu – Breaza si a necesitatilor reala ale consumatorilor din Cornu;

Sursa exclusiva a Liceului Militar, constituita dintr-un dren cu lungimea de 30 m, situat pe malul drept al raului Prahova. Debitul furnizat este de 5 l/s si se pompeaza in reteaua liceului printr-o statie de pompare aflata in zona captarii.

Rezerva de apa a orasului este inmagazinata in:

Rezervorul Pripon, cu capacitatea de 200 mc, situat la cota 560 m, este alimentat din sursa Sunatoarea. In prezent este dezafectat datorita avariilor suferite la cutremurele din 1977, 1986 si datorita instabilitatii terenului generata de alunecarile de teren din zona;

Rezervoarele HIDROJET, situate la cote cuprinse intre 610 – 620 m, avand capacitati de: 2x1000mc (rezervoare ingropate) si 2500mc (rezervor suprateran).Rezervoarele de 1000mc sunt alimentate din sursa Nistoresti. De la ele pleaca o conducta Dn 350mm catre uzina HIDROJET si o conducta Dn 200mm catre blocurile de pe bd. Republici, desi apa are caracter industrial. Rezervorul de 2500mc este alimentat din sursa Paltinu, prin conducta de refulare Cornu – Breaza, de aici apa este repartizata in reteaua orasului. In incinta gospodariei de apa se afla si o statie de clorinare, care in prezent este dezafectata.

Reteaua de distributie a apei potabile este de tip ramificat, din otel, avand diametre de 150mm, 100mm, 3 . Nu este echipata cu hidranti pentru incendiu exterior, ceea ce este contrar normelor PSI.

Cartierul Podu Vadului este alimentat gravitational din sursa Sunatoarea.

Cartierele Valea Tarsei, Surdesti, si Irimesti situate pe malul drept al Prahovei precum si cartierele Nistoresti, Podu Corbului si Frasinet situate pe malul stang sunt alimentate din surse locale: puturi de mica sau mare adancime, drenuri, izvoare. Acestea nu sunt centralizate, nu sunt autorizate, deci nu se afla in evidenta SHGA Prahova – Ploiesti. De asemenea sursele nu respecta limitele zonelor de protectie sanitara prevazute in HG 101/1997. Retelele de distributie din aceste zone au caracter strict local, au diametre mici (2 ) si nu pot asigura debitul si presiunea necesare consumului populatiei si a stingerii unor eventuale incendii.

Debitele prelevate de la sursele existente sunt de 87 l/s, din care se asigura pentru populatie circa 41 l/s. Remedierea acestei disfunctionalitati a sistemului s–a facut prin finalizarea investitiei amintite, care a avut PIF in octombrie 2002. S- au realizat urmatoarele lucrari:

Conducta de aductiune, Dn 500 mm, L = 6,0 km de la punctul de racord Banesti la Podu Vadului;

Statie de pompare Podu Vadului;

Conducta de refulare de la Podu Vadului la statia de pompare din centrul orasului, Dn 500 mm, L = 4,0 km;

Conducta de refulare de la aceasta statie la rezervorul de 2500mc, Dn 400mm, L=4,0 km

Prin aceasta investitie se asigura un debit de 100 l/s care acopera cerinta de apa a orasului.

Reteaua de distributie a apei are un grad avansat de uzura, are conducte subdimensionate si nu este echipata conform normelor PSI, de asemenea nu acopera  mare parte din reteaua de strazi a orasului.

Disfunctionalitati

Pe teritoriul orasului exista paraie si viroage care necesita amenajarea sectiunilor de scurgere pentru preluarea debitelor de apa meteorica din perioadele cu precipitatii abundente sau cele de topire a zapezii.

Alimentarea cu apa si canalizarea apelor uzate ale orasului Breaza prezinta o serie de disfunctionalitati, a caror rezolvare va asigura un sistem centralizat, in conformitate cu normele europene in vigoare  in Uniunea Europeana, dar si in Romania. O parte dintre acestea se refera la:

Nefunctionarea statiei de dezinfectare a apei in gospodaria de apa;

Neechiparea retelei de distributie a apei potabile cu hidranti pentru incendiu exterior;

Alimentare cu apa in sistem local a cartierelor Valea Tarsei, Surdesti, Irimesti, Nistoresti, Podul Corbului, Frasinet. Acest sistem nu este autorizat de organele abilitate (SHGA Prahova - Ploiesti);

Gradul scazut de echipare al tramei stradale orasenesti cu retele de distributie a apei potabile si de canalizare a apelor uzate;

Ineficienta canalizarii pluviale, existenta rigolelor stradale si a viroagelor neamenajate din punct de vedere hidrotehnic, cauza majora in producerea alunecarilor de teren;

Lipsa sistemului de canalizare in cartierele Valea Tarsei, Surdesti, Irimesti, Nistoresti, Podul Corbului, Frasinet.

– energie electrica

– retele electrice – 147 km

2.9.3. Alimentarea cu energie electrica

Orasul Breaza este alimentat cu energie electrica din Sistemul Energetic National prin intermediul a doua axe de tensiune:

axa Breaza – alimentata din statia de transformare Breaza (110/10 kV – 2 x 10 MVA);

axa Comarnic – alimentata din statia de transformare Comarnic (110/20 kV – 16 + 10 MVA),

teritoriul administrativ al orasului Breaza este traversat de o linie LEA de 110 kV (CET Brazi – Brasov) ce alimenteaza statiile de transformare de pe Valea Prahovei.

Majoritatea posturilor de transformare din localitatea Breaza sunt de tip PCZ (constructii de zidarie). Ele sunt alimentate din statia Breaza la tensiunea de 10 kV prin retele de tip subteran. In partea vestica, retelele care alimenteaza posturile de transformare din alte localitati sunt de tip aerian.

Partea estica a localitatii Breaza (zona apropiata raului Prahova) este deservita la tensiunea de 20 kV (din statia Comarnic) printr-o retea de tip aerian; pozata pe stalpi de beton.

Posturile de transformare din aceasta zona sunt de tip aerian si sunt instalate pe stalpi de beton. Pe zone, consumatorii se alimenteaza din urmatoarele posturi:

Zona Frasinet

PT 69 20/0,4 kV: 100 kVA in vecinatatea DN 1 la intrarea spre Ploiesti

PT 42 20/0,4 kV: 100 kVA vis-ΰ-vis de halta Nicoresti

Zona Nistoresti

PT 15 20/0,4 kV: 400 kVA in apropierea magazinului 

Zona Podu Corbului

PT 40 bis 20/0,4 kV: 250 kVA la intrarea dinspre Brasov 

Zona Podu Vadului

PT 17 20/0,4 kV: 200 kVA

Zona Breaza de Jos

PT 36 20/0,4 kV: 160 kVA

PT 54 20/0,4 kV: 100 kVA – in vecinatatea DJ 101A

PT 27 20/0,4 kV: 400 kVA

PT 70 20/0,4 kV: 160 kVA

PT 52 20/0,4 kV: 100 kVA – ha. statia de epurare

PT 4 20/0,4 kV: 250 kVA

PT 25 20/0,4 kV: 250 kVA

Zona Breaza de Sus

PT 64 10/0,4 kV: 400 kVA – in centrul zonei

PT 65 10/0,4 kV: 400 kVA – in centrul zonei

PT 39 10/0,4 kV: 400 kVA – in centrul zonei

PT 63 10/0,4 kV: 160 kVA

PT 18 10/0,4 kV: 400 kVA

PT 10 10/0,4 kV: 400 kVA – blocuri

PT 61 10/0,4 kV: 400 kVA – blocuri

PT 62 10/0,4 kV: 400 kVA – blocuri

PT 66 10/0,4 kV: 2 x 630 kVA – la sanatoriul cardio-vasculare

PT 42 10/0,4 kV: 250 kVA

PT 57 10/0,4 kV: 160 kVA

PT 56 10/0,4 kV: 63 kVA

PA + PT 53 Calugareni 20/0,4 kV: 250 kVA 

PT 60 10/0,4 kV: 240 kVA – inaintea serpentinelor spre Brasov

PT 71 10/0,4 kV: 63 kVA – in apropierea statiei 110/10 kV Breaza

PT 55 10/0,4 kV: 100 kVA

PT 35 10/0,4 kV: 250 kVA

PT 51 10/0,4 kV: 200 kVA

PT 40 20/0,4 kV: 250 kVA – la statia de pompe in spatele haltei Nistoresti

PT 5 20/0,4 kV: 250 kVA

Zona Gura Beliei

PT 41 20/0,4 kV: 400 kVA – la sectia CHIT 

PT 32 20/0,4 kV: 160 kVA – pe drumul comunal DC 118 

Zona Surdesti

PT 12 10/0,4 kV: 160 kVA – langa gradinita 

PT 58 20/0,4 kV: 100 kVA – la ferma 

Retelele de joasa tensiune sunt in majoritate de tip aerian (conductor torsadat tip funie), pozate pe stalpi de beton de joasa tensiune.

Zonele de locuinte colective (blocuri) sunt deservite de retele de tip subteran.

Iluminatul public este asigurat pe majoritatea arterelor orasului. Sunt utilizate lampi cu vapori de mercur sau sodiu.

Disfunctionalitati

Orasul Breaza este in majoritate deservit de o retea de 10 kV, tendinta generala fiind de trecere la 20 kV.

FDFEE “Electrica Muntenia Nord” sucursala Ploiesti are in vedere trecerea la 20 kV, cu precizarea ca instalatiile ce inlocuiesc pe cele cu durata de viata expirata sunt prevazute cu instalatie corespunzatoare functionarii la 20 kV.

In retelele de joasa tensiune se mai intalnesc stalpi de lemn pentru pozarea conductorilor.

Retelele de joasa tensiune aeriene pe arterele periferice sunt de tip clasic (cu conductoare neizolate).

Iluminatul public este deficitar in localitatile rurale apartinatoare de orasul Breaza.

– energie termica

2.9.2. Alimentare cu energie termica si gaze naturale

In prezent, alimentarea cu energie termica a locuintelor, dotarilor social-culturale si a consumatorilor industriali din orasul Breaza se realizeaza in urmatoarele moduri:

Incalzire locala cu sobe cu combustibil solid (lemne si carbuni) si cu gaze naturale;

Centrale termice alimentate cu gaze naturale, gaz petrolier lichefiat (GPL) sau combustibil lichid (CLU);

Principalul sistem de incalzire al gospodariilor individuale il constituie inca incalzirea locala cu sobe cu combustibilul solid, dar exista si gospodarii dotate cu centrale termice individuale, ce functioneaza cu gaze naturale, acolo unde exista retea de distributie gaze naturale.

Datorita uzurii avansate a retelelor termice prin care se transporta agentul termic de la centralele termice zonale, la blocurile de locuinte, si datorita costurilor ridicate necesare pentru reabilitarea acestor retele s-a renuntat la aceasta solutie de alimentare cu caldura. In prezent asigurarea incalzirii locuintelor colective (din blocurile de locuinte) se face cu centrale termice individuale, ce functioneaza cu gaze naturale.

In orasul Breaza se pot enumera urmatoarele centrale termice , functionand cu gaze naturale, care alimenteaza cu caldura si apa calda consumatori industriali si sociali: C.T. Liceul Militar „Dimitrie Cantemir”, C.T. Liceul „Aurel Vlaicu”, C.T. Scoala ajutatoare, C.T. Cooperativa arta casnica, C.T. P.T.T.R., C.T. Baza Cardiovasculara, C.T. Fabrica Motoare Precizie.

Pentru prepararea hranei se utilizeaza masini tip aragaz ce functioneaza cu gaze naturale, cu butelii cu gaze combustibile lichefiate sau cu GPL din rezervoarele in sistem mic-vrac, sau plite cu combustibil solid (lemne).

Disfunctionalitati

O disfunctionalitate majora o constituie nerespectarea distantei minime de siguranta dintre axul conductelor de gaze naturale de presiune inalta si diverse obiective, distanta stabilita prin Normativul Departamental nr. 3915-94  - „Proiectarea si construirea conductelor colectoare si de transport gaze naturale”.

Utilizarea combustibililor solizi are un impact negativ asupra mediului prin taierea padurilor, poluarea mediului etc.

O disfunctionalitate aparte este data de izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor care conduce la inconfort termic, consum mare de energie, aparitia condensului.

Pentru evitarea situatiilor in care constructiile noi ar putea fi amplasate in zona de siguranta a conductelor de transport gaze naturale, s-a indicat in PUG cat mai corect traseul acestor conducte, urmand ca pentru toate noile constructii din zona conductelor sa se obtina avizul S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Medias

– gaze naturale

utilitati – retele gaz metan – 125 km

Alimentarea cu gaze naturale

In prezent nu toate cartierele componente ale orasului Breaza dispun de retea de distributie gaze naturale, desi teritoriul acestora este traversat de conducte magistrale de transport gaze naturale.

Orasul Breaza beneficiaza de retea de distributie gaze naturale care functioneaza in regim de presiune redusa. Alimentarea cu gaze naturale a retelei de distributie existente se face din conducta magistrala (Dn 400 mm) de presiune inalta (30 bar) apartinand Transgaz Medias care trece prin partea stanga a DN1 Bucuresti – Brasov. Din aceasta conducta, printr-un racord se face alimentarea Statiei de reglare masurare (SRM) existenta in zona statiei electrice, langa Fabrica Motoare Precizie Breaza. Paralel cu conducta magistrala cu Dn 400 mm, in valea raului Prahova mai exista o conducta de presiune inalta (40 bar), cu diametrul Dn 500 mm.

In zona cartierului Valea Tarsei, in apropierea raului cu acelasi nume se afla o conducta magistrala de transport gaze naturale cu Dn 700 mm si presiune de lucru p = 40 bari.

Nu exista retea de distributie gaze naturale in urmatoarele cartiere componente ale orasului Breaza: Nistoresti, Frasinet, Valea Corbului, Valea Tarsei.

Disfunctionalitati si deziderate in organizarea spatiului urban

analiza S.W.O.T.

Disfunctionalitati:

Existenta unor zone in care se manifesta alunecari de teren active si situarea unor constructii in zone cu potential de instabilitate.

Existenta unor zone destinate dezvoltarii de locuinte, care nu au acces direct la drumuri publice (enclave neconstruite) si sunt neechipate edilitar.

Slaba dezvoltare a institutiilor si serviciilor publice, serviciilor generale si comertului in cadrul cartierelor orasului.

Slaba deservire a orasului cu servicii medicale (policlinica, spital, statie de salvare, maternitate, etc.)

Starea precara a dotarilor culturale de pe teritoriul orasului Breaza, acestea necesitand reabilitare.

Slaba dezvoltare a structurilor turistice (capacitati de cazare, unitati de alimentatie publica si structuri de agrement).

Desfasurarea traficului de tranzit si a traficului de marfuri pe DN1 si DJ101R, fapt ce afecteaza zonele rezidentiale si turistice innvecinate.

Insuficienta punere in valoare a legaturilor pietonale existente intre cartierele componente pe directia est-vest.

Starea precara a retelei de drumuri impune modernizarea si extinderea acesteia in zonele de dezvoltare rezidentiala si turistica.

Slaba protectie si intretinere a monumentelor istorice

Potential de dezvoltare:

Situarea orasului adiacent viitorului traseu al autostrazii Bucuresti- Brasov, cu acces direct prin intermediul nodului rutier de la Comarnic, va impulsiona dezvoltarea activitatilor turistice si turismului, si va imbunatati relationarea teritoriala a orasului cu zona turistica Valea Prahovei si cu principalele centre economice din proximitate (Ploiesti, Sinaia).

Existenta haltelor pe teritoriul orasului Breaza si situarea pe traseul coridorului IV paneuropean de cale ferata Bucuresti- Brasov.

Situarea orasului in imediata proximitate a unor statiuni turistice de interes national: Sinaia, Busteni, Azuga, etc, precum si in proximitatea Municipiului Ploiesti.

Situarea intr-o zona cu climat favorabil pentru practicarea agroturismului (zona dealuri, livezi, etc.) si balneoturismului.

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii edilitare.

Interesul investitional pentru dezvoltarea sectorului caselor de vacanta, a activitatilor economice tertiare si a unor structuri turistice.

Existenta resurselor turistice: resurse ale cadrului natural (relieful, vegetatia si climatul deosebit), izvoarele minerale, resurse culturale (monumente de interes national si local).

Propuneri privind organizarea spatiului urban

norme nationale de mediu

norme europene de mediu

initiative locale

analiza L.F.A.

elaborarea modelului de organizare viitoare a orasului





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.