Oferta agroturistica

OFERTA AGROTURISTICA

1.- Conceptul si structura ofertei agroturistice. De la inceput se poate spune ca oferta turistica este dispersata la care se adauga o diferentiere in strucura capacitatilor si formelor de cazare.

Dispersarea ofertei turistice este data in primul rand de formele diversificate de relief si apropierea sau incadrarea teritoriala in anumite zone cu vocatie turistica sau rezervatii naturale[1].

Referitor la oferta agroturistica se poate arata necesitatea luarii in considerare a unui complex de dimensiuni ale dezvoltarii in acest domeniu. Literatura de specialitate , delimiteaza structurile comunitatii rurale prin urmatoarele: dimensiunea economica, considerata principala si la care trebuie sa se aiba in vedere dezvoltarea unui complex de masuri de atractivitate economica de baza (agricultura avand un important rol); dimensiunea sociala, care presupune cererea si mentinerea in permanenta a echilibrului social, cu o importanta deosebita pe care o are structura sociala a satelor; dimensiunea cultural-educativa a carei importanta reiese prin contextul cerintelor de progres economic si social al satelor; dimensiunea organizatorica si institutionala ce se refera la nevoia de organizare dupa regulile civilizatiei moderne a vetrei satului, a sistemului edilitar si de dotare a asezamintelor rurale etc. Un rol important revine institutiilor rurale (primarii, scoli, dispensare, camere agricole etc.), care trebuie sa ridice nivelul acestor comunitati rurale la nivelul exigentelor de gospodarie si civilizatie moderne.

Se poate face o comparatie cu experienta UE, prin incadrarea activitatilor in oferte competitive prestate in mediul rural romanesc, situatie in care comparatia trebuie extinsa de la simpla oferta de cazare la o amlificare a serviciilor, cu referire la:

- etalarea preparatelor culinare specifice zonei;

- agrement si animatie specifice zonelor satesti;

- transport cu mijloace traditionale;

- pelerinaje la lacasuri de cult;

- vizitarea atelierelor mestesugaresti.

La toate acestea se pot adauga si alte forme ale ofertei care constituie componentele ale produsului turistic rural romanesc. In acest sistem de apreciere al ofertei produsul turistic este reprezentat printr-un amalgam de elemente tangibile si intangibile concentrate intr-o activitate si o destinatie specifica. Dar, acest amalgam al produselor turistice existente la un moment, constituie o oferta a unei game de elemente materiale si imateriale oferite consumului care trebuie sa aduca foloase cumparatorului si sa-l satisfaca. In fig. 1 sunt readate suporturi ale ofertei in agroturism ca elemente preponderent calitative in agroturism.

Reflectate in

Fig. 1.- Elemente (preponderent calitativ) ale ofertei in agroturism prelucrat dupa Ferent, E., 1999)

2.- Satele turistice, forme teritoriale   ale ofertei in agroturism. Tipurile de sate pot fi clasificate economic si din puncte de vedere agroturistic, pentru care intereseaza si forma morfostructurala a acestora (risipit, rasfirat si adunat). Evolutia satelor poate declasa oferta agroturistica din punct de vedere fenomenologic si spatial, elemente care depind de dimensiunea si alternanta perioadelor de echilibru stationar cu cele de echilibru dinamic ai factorilor socio-economici. Totodata, in actuala etapa stabilindu-se disponibilitatea de teren agricol pentru fiecare din tipurile de sate mentionate anterior, se pot obtine informatii necesare interpretarilor mult mai complexe privind valorificarea potentialitatilor de agroturism zonal.

Satul romanesc dispune de oportunitati prin elemente pitoresti situate intr-un mediu nepoluat, pastrator de traditii si cu un bogat trecut istoric, care in afara functiilor politico-administrative, sociale, economice si culturale proprii, indeplineste sezonier sau in tot cursul anului, si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedefinita.

Acestea reprezinta esenta practicarii turismului rural si a agroturismului in spatiul rural in zonele rurale si in sate, nicidecum transformarea localitatilor rurale in sate turistice cu o tendinta a formei rurale de muzeu si atmosfera artificiala.

Satul romanesc dispune de o mare vocatie turistica si reprezinta oferta de produs turistic inedit pentru piata nationala si cea mondiala, prin care contribuie la descoperirea tarii noastre. Satul ca loc de oferta in arealul teritorial romanesc constituie o gama larga de experiente, de vacanta de calitate si oportunitati de afaceri.

In acelasi timp satul romanesc reuneste:

- importante locuri pitoresti, montane si virane;

- inestimabile mosteniri religioase si culturale;

- ape minerale si termale;

- flora si fauna inedita;

- vechi traditii, apreciate si respectate pe plan international;

- arta si mestesuguri (teatru, muzica, poezie, dans, pictura, sculptura);

- gama variata si de buna calitate de atractii si facilitati.

Structura ofertei la nivel teritorial incadreaza frecvent centrele teritoriale la care se adauga multitudinea si diversitatea formelor de sate turistice etnografic-folclorice, de creatie artistica si artizanala, climaterice si peisagistice, pescaresti si de interes vanatoresc, viti-pomicole, pastorale, pentru practicarea sporturilor etc.

Din acest context pentru oferta agroturistica reprezentata prin activitati ale turismului rural si agroturism o mare importanta o reprezinta clasificarea functionala a ofertelor teritoriale prin existenta satelor agricole care se pot subdivide in: sate cerealiere, sate cerealier - viticole, sate cerealier-zootehnice, sate agrosilvice, sate cu functii piscicole, sate cu functii industriale, sate cu functii agroalimentare, sate cu functii agricole si de servicii.

3.- Capacitatea de oferta agroturistica si gospodaria taraneasca. Capacitatile agroturistice reprezentate prin formele de pensiune si cazare care sunt concretizate prin diferitele tipuri de case rurale (diferenta intre pensiune si cazare la cetateni este de ordin juridic). Aceste capacitati au un caracter familial si sunt de mici dimensiuni. Nivelul calitativ al capacitatilor agroturistice este dat de structura familiala si artizanala a gospodariei prin care este atras turistul potential.

Structurile capacitatilor oferite de agroturism, cu referire la cazare, pot fi materializate in principal prin[3] pensiuni turistice, forme foarte adecvate in alte tari (sub denumirea de 'Gate'), fiind amenajate in special in zonele rurale echipate in vederea inchirierii pentru o vacanta in toate sezoanele, pentru copii, adolescenti sau tranzit (forma de inchirieri cu ziua).

Din punct de vedere al structurii calitative aceste tipuri de capacitati trebuie sa indeplineasca anumite criterii calitative cu referire la:situarea spatiilor de cazare si amenajarilor exterioare (priveliste, spatii verzi, flori, etc.); conceptia spatiului (dispunerea pieselor, incalzire); mobila si echipamentul (mobilierul, echipamentul, decoratiuni interioare) etc.

Definite in mod sintetic, dar sub forma functionala, natura serviciilor agroturistice asigurate in cadrl gospudariei taranesti se poate structura astfel :

gospodaria agroturistica de cazare si servicii de mic dejun;

gospodaria agroturistica de cazare si sejur, ce poate asigura cazare si pensiune completa

gospodaria agroturistica de cazare si sejur pentru copii, organizata si dotata pentru a oferi copiilor si insotitorilor, pe langa cazare si pensiune completa, preparate obtinute din gospodaria proprie in proportie de 50%;

ferme agroturistice, care ofera cazare, pensiune completa, servicii suplimentare, care ii asigura venituri din activitatea turistica;

pensiunile turistice sunt structuri turistice cu o capacitate de cazare de pana la 20 de camere, functionand in locuintele cetatenilor sau cladiri independente, care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor si conditii de pregatire si servire a mesei;

pensiunile agroturistice prin care se asigura o parte din alimentatia turistilor cu produse proprii.

4.- Oferta prin produsul turistic agroalimentar Oferta agroturistica include, este fundamentata chiar, pe motivatiile privind cunoasterea produselor agroalimentare regionale. Sub acest aspect se poate defini produsul turistic agroalimentar . Ca notiune este legata prin aspectele multidimensionale formate din cazare, activitati de divertisment etc., completat cu forma circuitelor turistice pentru cunoasterea produselor agroalimentare traditionale, in cadrul regiunilor cu vocatie in obtinerea si prelucrarea traditionala a unor produse agroalimentare. Prezentarea sub forma de oferta a unui produs agroalimentar din punct de vedere tehnic in cadrul gospodariei/pensiunii agroturistice se poate face tinandu-se seama de patru elemente majore: dimensiunea in timp (cu referire la perioada de productie); tehnologiile ce pot fi vizualizate; cunoasterea termenilor tehnici; cunoasterea termenilor de piata comercializarea produsului, mai ales prin degustare etc.

Prin oferta turistica, tendintele motivationale de investigare a calitatii produselor agroalimentare cu specific local, pot fi inca adancite si prin cunoasterea patrimoniului culinar in zonele cu vocatie in obtinerea si prelucrarea produselor agroturistice. Insusirile alimentelor poseda pe langa calitati nutritive, higenice, psihosenzoriale si calitati simbolice, specifice regiunilor turistice cu vocatie in obtinerea si prelucrarea produselor agroalimentare. Acest patrimoniu culinar incadrat in structura simbolismului alimentar care se poate manifesta in diferite forme ale ofertei agroturistice[5]:

- prin cunoasterea patrimoniului culinar al regiunii care se identifica cu comunitatea locala, marcandu-se in acest fel un 'aliment emblema:;

- prin nominalizarea produselor in cadrul unei clasificari care sugereaza (indica chiar), stilul de viata al comunitatii locale si alte elemente sociale, semnalandu-se in acest caz un 'aliment marcat de clasa';

prin transmiterea unor informatii semnificative concomitent cu consumul alimentului; in acest caz semnalandu-se denumirea de 'aliment ca semn de comunicare';

- prin prezentarea anumitor alimente care constituie elemente importante si considerate un prestigiu simbolic, constituind astfel un 'element simbol'.

Deci patrimoniul culinar trebuie sa fie considerat tot un produs turistic, care in acelasi timp reprezinta un reper alimentar teritorial, care poate fi incadrat in oferta turistica. Cu referire speciala la gastronomia rustica romanesca, literatura de specialitate o incadreaza intr-o originalitate deosebita prin pastrarea unor elemente din traditiile ce sunt legate de mancare si mese. Uniformitatea de fond a bucatariei romanesti este in mod deosebit evidenta, in pofida distantelor, influentelor culinare din spatiile vecine si altor factori care au imprimat interesante particularitati zonale. Cu privire la resursele primare ale bucatariei rurale romanesti s-au facut aprecieri in sensul considerarii acestora ca apartinand in cea mai mare parte productiei locale, aproape egal distribuite pe cele doua regnuri majore - vegetal si animal.

- Atractivitatea si identifiacarea potentialului ofertei agroturistice. Protectia si impulsionarea ofertei agroturistice trebuie sa gaseasca corespondenta in sprijinirea tuturor factorilor care concura la dezvoltarea gospodariei taranesti.

De aici se deduce ca problema agroturistica trebuie abordata in conformitate cu particularitatile potentialului turistic din spatiul rural si anume[7] :

- valoarea si varietatea resurselor turistice montane, ocupatiile agropastorale si traditiile etnofolclorice din zona;

- pozitia favorabila pe o artera turistica importanta si in apropierea unor centre si statiuni montane renumite;

- apropierea de masive montane de mare atractivitate si circulatie turistica;

- dezvoltarea socio-economica ridicata a satelor care conduce la un nivel de trai confortabil al gospodariilor, cu efecte benefice pentru primirea si gazduirea turistilor, inclusiv a celor din strainatate;

- trasaturi psihostructurale ale populatiei ce-i confera un grad de ospitalitate, cinste si moralitate;

- gradul mai inalt de emancipare a locuitorilor din sate (cunoscatori si de limbi straine).

Totodata oferta turistica, care in actuala etapa din Romania este reprezentata de gospodaria taraneasca ce are nevoie de consultanta, asistenta si fonduri pe tot parcursul implementarii acesteia ca entitate in turismul rural. Pe langa sprijinul educational este necesar un sprijin material. Sprijinul material trebuie concretizat in acordarea de credite necesare modernizarilor, amenajarilor si constructiilor de locuinte in mediul rural. Conditiile pentru acordarea creditelor trebuie sa fie avantajoase pentru intreprinzator cu referire la dobanda si termenul de rambursare.

In prezent, este necesara stabilirea unor criterii pentru determinarea potentialului turistic la nivel microteritorial, respectiv a satelor, pe baza carora se poate face evaluarea cantitativa si calitativa a ofertei turistice.

In mod sintetic criteriile pentru identificarea ofertei materializata in satele turistice sunt considerate urmatoarele:

- existenta unor gospodarii/pensiuni agroturistice, care sa asigure masa si cazare corespunzator normelor in vigoare;

- cadrul natural, pitoresc si nepoluant;

- traditii etnografice, folclorice si arhitectura populara specifica zonelor etnografice;

resurse turistice variate (locale si imprejurimi), care sa permita realizarea unei ofete diversificate de programe turistice;

- accesibilitate usoara si o infrastructura adecvata;

- dotari tehnico-edilitare, comerciale, de comunicatii, culturale si sanitare.

Sub aspectul protectiei sociale, membrii gospodariilor taranesti din cadrul retelei de turism rural, daca nu au calitate de salariati in alte sectoare, pot participa facultativ la constituirea fondului de pensii si alte drepturi de asigurari sociale. Taranul ce poseda o gospodarie agroturistica este mai prosper decat ceilalti; el va fi dispus sa investeasca pentru cresterea nivelului sau de trai si implicit a prosperarii intregii gospodarii si comunitatii rurale al carui membru este.

Dezvoltarea ofertei de cazare prin consolidarea gospodariei taranesti conduce si la imbunatatirea aspectului arhitectonic al satului. Apar de asemenea mutatii in concentratia constructiva a spatiilor de locuit, precum si a gradului de confort, de acestea beneficiind atat turistul cat si proprietarul.

Pentru prezentarea in detaliu a ofertei agroturistice atat la nivel judetean cat si national este necesara realizarea unor cataloage realizate pe baza unor documentari cu informatii de detaliu (cunoasterea locuintelor, gradul de confort, natura serviciilor oferite etc.) si informatii generale (pret, preferinte, certificate de atestare agroturistica etc.).