Creeaza.com - informatii profesionale despre
Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » referate » psihologie psihiatrie
ANATOMIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

ANATOMIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL




ANATOMIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Pentru intelegerea adecvata a raportului psihic-creier este necesara studierea antomiei si fiziologiei SNC. Initial, anatomia si fiziologia SNC au facut abstractie de implicarea diferitelor structuri in producerea vietii psihice.

Modelele anatomice erau statice iar modelele fiziologice erau de tip robot in sensul ca functionarea unui centru era privita ca autonoma. De-abia in ultimele decenii s-a produs o colaborare intre anatomie, fiziologie si psihologie. Creierul functioneaza dupa principiul interactiunii si interdependentei multifazice si multinivelare. Sistemul dualist preconizat de Pfluger si Sherrington impartea sistemul nervos in doua segmente diametral opuse : segmentul inferior reprezentat de maduva spinarii si trunchiul cerebral, in care se afla sediul actelor reflexe neconditionate si segmentul superior format din hemisferele cerebrale in care se afla sediul actelor psihice (spirituale, extrareflexe, extramateriale) inaccesibile cercetarilor.

Astazi, dispunem de viziunea monista, comform careia sistemul nervos alcatuieste un angrenaj functional unitar ca activitate reflexa de raspuns fiziologic si psihic la stimulii din mediul intern sau extern. Nu exista functii exclusiv fiziologice si functii exclusiv psihice. Apoi nu toate formatiunile sistemului nervos au acceasi importanta. Exista un sistem nervos central si un sistem nervos periferic format din ganglioni si trunchiuri nervoase. Sistemul somatic este utilizat in raportul dintre organim si mediul extern.




Sistemul nervos vegetativ (autonom) coordoneaza functia organelor interne.

Dupa criteriile genetice (filogenetic si ontogenetic) exista : formatiuni nervoase vechi (maduva cu actele sale reflexe innascute) si formatiuni nervoase noi (cu acte reflexe complexe de adaptare a individului la mediu pe baza experientei noi).

Ontogenetic, din partea posterioara a tubului neural se dezvolta maduva spinarii. Partea anterioara da nastere la cinci vezicule (mielencefalul, metencefalul, mezencefalul, diencefalul si telencefalul) din care se dezvolta toate formatiunile cerebrale:

-mielencefalul = bulbul rahidian

-metencefalul = puntea lui Varoli si cerebelul

-mezencefalul = pedunculii cerebrali si tuberculii cvadrigemeni

-diencefalul = talamencefalul si hipotalamusul

-telencefalul = hemisferele cerebrale

Sistemul nervos are substanta cenusie formata din celule nervoase si substanta alba formata din terminatiile celulelor nervoase.

Maduva spinarii

Filogenetic este cea mai veche formatiune.Ea are o lungime de 43-45 cm. si se intinde de la vertebra C1 (atlas) pana la vertebra L2. Maduva se termina printr-un con medular din varful caruia porneste filum terminale – trunchiul nervilor spinali sau coada de cal. Pe suprafata sa maduva spinarii are mai multe santuri longitudinale. Cel mai proeminent este santul median anterior ocupat de artera spinala anterioara. De partea opusa este santul median posterior mai putin proeminent. Lateral se afla santul colateral anterior prin care ies radacinile anterioare motorii ale nervilor spinali si santul colateral posterior prin care intra radacinile senzitive ale nervilor spinali.

Structura interna a maduvei spinarii

La exterior se afla substanta alba formata din milioane de axoni ce transmit impulsuri superior sau inferior. Un mare numar de fibre sunt mielinice. La interior se afla substanta cenusie formata din corpii celulelor nervoase, din dendritele si axonii terminali si preterminali, din capilare si din tesut glial interneuronal. Fibrele sunt amielinice.

Substanta alba este impartita in trei cordoane:

-cordonul anterior- intre santul median anterior si santul colateral anterior

-cordonul lateral- intre cele doua santuri colaterale anterior si posterior

-cordonul posterior- intre santul colateral posterior si cel median posterior

Fiecare cordon este subdivizat in grupe de fibre numite fascicule sau tracturi. Ele alcatuiesc magistralele senzitive si motorii. Dupa rolul functional si directia influxului nervos avem fascicule ascendente centripete senzitive si fascicule descendente centrifuge motorii.

Caile senzitive sunt urmatoarele:

Tractul spino-talamic lateral, care se incrucisaza retroependimar; el transmite sensibilitatea termica si dureroasa la talamus si de acolo la scoarta cerebrala.

Tractul spino-talamic anterior transmite sensibilitatea tactila

Tractul Goll si Burdach transmit sensibilitatea tactila si proprioceptiva constienta.

Tractul Flechsig si Gowers (spinocerebelos) transmite sensibiltatea proprioceptiva inconstienta.

Tractul spinovestibular

Tractul spinomezencefalic

Tractul spinoreticulat

Caile motorii

Caile motorii sunt somato-motorii, viscero-motorii si centrale (encefalice). Ele regleaza reflexele conditionate si actele motorii voluntare. In continuare redam cele mai importante tractusuri motorii.

Tractul cortico-spinal pentru mobilitatea voluntara. El este direct si incrucisat ( in bulb).

Tractul cortico-ponto-cerebelo-dento-rubro-spinal cu origine in aria premotorie dirijaza miscarile extrapiramidale involuntare.

Tractul cortico-strio-nigric este destinat miscari involuntare.

Tractul tecto-spinal din tuberculii cvadigemeni – are rol de a intoarce capul la stimuli acustici.

Tractul rubro-spinal.

Tractul vestibulo-spinal.

Tractul reticulo-spinal utilizat pentru amplitudinea reflexelor motorii.



Substanta cenusie sub forma de H este divizata in 4 regiuni:

-coarnele anterioare sau ventrale

-coarnele posterioare sau dorsale

-zonele intermediare

-coarnele laterale

Coarnele anterioare reprezinta in principal partea motorie a substantei cenusii spinale.

Coarnele posterioare contin neuroni influentati in principal de impulsurile ce intra in maduva pe calea radacinilor posterioare. Ele reprezinta partea senzitiva a substantei cenusii spinale. Multi dintre acesti neuroni dau nastere axonilor ce intra in substanta alba dupa care se duc spre creier.

Zonele intermediare sunt situate intre coarnele anterioare si posterioare. Zonele intermediare sunt compuse in principal din neuroni de asociatie sau interneurali pentru integrarea segmentara si intersegmentara a functiilor maduvei spinarii. De aceea, zonele intermediare reprezinta partile de asociatie ale substantei cenusii spinale iar cei mai multi dintre axonii ce iau nastere din neuronii acesteia raman in maduva spinarii; unii trimit totusi proiectii catre creier.

Cornul lateral este o extensie mica , triunghiulara a zonei intermediare in cordonul lateral al regiunii toracice si in primele doua segmente lombare. El contine corpii celulelor neuronilor preganglionari ai sistemului nervos simpatic.

Functiile maduvei spinarii

Maduva spinarii are urmatoarele functii:

-Functia de integrare reflexa

-Functia de coordonare reflexa

-Functia de conducere

Un arc reflex medula are 4 verigi: veriga receptoare (exteroreceptoare, interoreceptoare), veriga senzitiva formata din cordoane posterioare si laterale); veriga de comanda formata din neuronii somatici si vegetativi; veriga de executie formata din muschii membrelor si viscerelor). Actul reflex este raspunsul fiziologic la stimulii care actioneaza asupra unei zone receptoare, cu participarea sistemului nervos.

In functie de integrare reflexa, – maduva are o anumita independenta dar si subordonare fata de etajele superioare. Prin urmare reflexele medulare au o dubla integrare: primara medulara si secundara determinata de centrii superiori.

Functia de conducere – in legatura cu scoarta, maduva este considerata o veriga de legatura. Prin fibrele ascendente si descendente se efectueaza acte comportamentale complexe.

Functia de coordonare reflexa –se manifesta prin reglarea actelor reflexe cum ar fi: ordinea de desfasurare, dozarea intensitatii raspunsurilor, modularea ritmului si tempoului ( din mers, innot, gimnastica).

Trunchiul cerebral

Tr5unchiul cerebral este format din:

Bulbul rahidian (medulla oblongata)

Protuberanta (puntea lui Varolio)

Pedunculii cerebrali

Bulbul rahidian

Configuratia bulbului rahidian – configuratia sa este asemanatoare cu cea a maduvei spinarii. Are doua fete: anterioara si posterioara si doua parti laterale.

Anterior de o parte si de alta a santului median anterior se gasesc doua cordoane nervoase numite piramide bulbare anterioare. Lateral acestora se afla santurile colaterale anterioare.

La nivelul santului bulbopontin deasupra piramidelor se afla originea aparenta a perechii aVIa de nervi cranieni.

Lateral se afla coloanele bulbare laterale, prelungire a celor medulare. In partea superioara a acestora se afla oliva bulbara. La nivelul santului colateral dorsal al bulbului ies perechile IX, X, XI de nervi cranieni (glosofaringian, vag si spinal). La nivelul santului colateral bulbar anterior isi are originea aparenta nervul hipoglos(XII). Deasupra olivei se afla originea aparenta a perechii VII, iar lateral de oliva se afla originea aparenta a perechii a VIIIa de nervi cranieni. Piramidele contin fibre motorii cortico-spinale care in proportie de 80% se incrucisaza in 1/3 inferioara formand pe o distanta de 0,8cm decusatia sau incrucisarea piramidelor.

Fata posterioara traversata longitudinal de santul median posterior, continuare a celui medular este cuprinsa intre cele doua santuri colaterale aceeasi dispozitie ca in maduva spinarii. In partea inferioara cordoanele posterioare. La jumatatea inaltimii bulbului, fasciculul Goll si Burdach se departeaza. De la acest punct fasciculul Burdach se continuua cu corpul restiform ce intra in alcatuirea pedunculului cerebelos inferior iar fasciculul Goll devine piramida bulbara posterioara.

Spre deosebire de maduva, la bulb, datorita incrucisarii fasciculului piramidal (decusatia piramidala) si a unor cai ascendente senzitive substanta cenusie este fragmentata in nuclei.



Prin fragmentarea coarnelor anterioare iau nastere nucleii motori.

Prin fragmentarea coarnelor posterioare se formeaza nucleii senzitivi.

Prin fragmentarea coarnelor laterale iau nastere nucleii vegetativi.

In afara de acestia bulbul are si nuclei proprii.

Nucleii proveniti din fragmentare sunt: motori, senzitivi si vegetativi.

Nucleii motori sunt formati din nucleul nervului hipoglos(XII), nucleul ambigu al nervului glosofaringian (IX), nucleul vag (X), nucleul spinal (XI)

Nucleii senzitivi alcatuesc intermediarul Wrisberg (VIIbis), nucleul solitar, nucleul vag (X), nucleul glosofaringian (IX), nucleul senzitiv al trigemenului, nucleii vestibulari, nucleii cohleari (anterior si posterior)

Nucleii vegetativi alcatuesc nucleul solitar inferior (care trimite fibre viscero-motorii secretorii prin nervul gloso-faringean la glanda salivara si parotida), nucleul dorsal al vagului (de aici pornesc fibrele viscero-motorii la inima, plamani si organele abdominale).

Nucleii bulbari proprii

Nucleul Goll din piramida bulbara posterioara.

Nucleul Burdach din corpul restiform.

La nivelul acestor nuclei se gasesc deutro-neuronii pentru analiza secundara a semnalelor sensibilitatii profunde constiente. Axonii acestor neuroni se incrucisaza in drum spre talamus formand panglica lui Reil mediana.

Nucleul olivar bulbar de unde ia nastere tractul olivospinal si unde se termina caile care vin de la cerebel, corpii striati, nucleul rosu, si tine de sistemul extrapiramidal.

Substanta reticulata bulbara este alcatuita din celule motorii, vegetative si de asociatie.

Pedunculul cerebelos inferior este alcatuit din corpul restiform – prelungire a fasciculului Burdach, din corpul juxtarectiform prelungire a fasciculului Goll si din fibre ale celulelor din substanta reticulata. Concentratia acestor nuclei si fibre arata importanta functionala a bulbului.

Substanta alba a bulbului este formata din fibre mielinice grupate sub forma de tracturi. Fibrele respective pot fi grupate in doua clase. O prima clasa se refera la fibrele de trecere prin bulb (tracturi ascendente si descendente), iar a doua clasa cuprinde fibrele proprii bulbului cu origini la acest nivel.

Fibrele de trecere ascendente (fascicolul lui Goll, Burdach, tractul spino-cerebelos dorsal si ventral, tractul spinotalamic latral) provin din maduva.

Fibrele de trecere descendente sunt formate din tractul corticospinal lateral si anterior, tracturile rubrospinal, tectospinal, olivospinal, reticulospinal si vestibulospinal.

Fibrele de asociatie alcatuesc fasciculul longitudinal medial.

Fibrele proprii bulbului sunt descrise sub forma diferitelor grupari cum ar fi corpii restiformi (format din fibre olivocerebeloase si din fibrele tractului spinocerebelos dorsal), juxtarestiformi (format din fibrele descendente ale radacinii vestibulare si ale nervului acusticovestibular) si fibrele arcuate interne si externe.

Functiile bulbului

Bulbul are urmatoarele functii:

a) Functia de integrare reflexa

b) Functia de conducere

c) Functia de reglare

a) Ca centru reflex, bulbul joaca un rol esential in comanda si controlul activitatii principalelor organe interne. La nivelul lui se gasesc centrii respiratori, cardiaci, vasomotori, digestivi (salivatia, deglutitia, suptul), centrii unor reactii de aparare (stranut, tuse, clipit, voma) si centrii de reglare a tonusului muscular.

Particularitatile centrilor bulbari: automatismul (cu independenta functiala) si autoexcitabilitatea (pe baza modificarilor chimice ale sangelui care ajung la ei ).

b) Functia de conducere consta in mijlocirea transmiterii informatiei intre zonele receptoare si centrii superiori ai integrarii aferente (senzoriale ) pe de-o parte, si centrii de comanda (motori) pe de alta parte. Bulbul e traversat de fibre ascendente si descendente.

Caile ascendente transmit informatii de la receptorii cutanati, proprioceptivi si viscerali prin panglica lui Reil, prin fascicolul spinotalamic si prin fascicole spinocerebeloase.

Caile descendente ce transmit mesaje de comanda emise de centrii encefalici superiori sunt alcatuite din: fascicule piramidale direct si incrucisat, fasciculul rubrospinal, reticulospinal, vestibulospinal, tectospinal, fasciculul central al calotei, fasciculului longitudinal.

c) Functia de reglare a tonusului si dinamicii psihice se realizeaza cu precadere prin intermediul substantei reticulate.








Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




TESTARE PSIHOLOGICA: PSIHODIAGNOZA PERSONALITATII
TESTELE DE DEZVOLTARE ANALITICA A INTELIGENTEI
Psihologia educationala – domeniu specializat
Stresul. Delimitari conceptuale
DIFERENTIEREA SI SPECIALIZAREA INTERHEMISFERICA
NEURONUL
Comportamentul disimulat
METODE SI TEHNICI DE INVESTIGARE A ANATOMIEI SI FIZIOLOGIEI CREIERULUI





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu