Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice




Acasa » referate » psihologie psihiatrie
Atitudinea medicului de familie in fata pacientului agitat sau cu tulburari de comportament

Atitudinea medicului de familie in fata pacientului agitat sau cu tulburari de comportament




Atitudinea medicului de familie in fata pacientului agitat sau cu tulburari de comportament

In urma cu ceva timp, o stire cutremuratoare a fost transmisa pe posturile de televiziune. Un medic de familie dintr-o localitate din judetul Timis a fost ucis de fratele unei paciente. Vestea cuprindea si mobilul crimei (refuzul medicului de a elibera o reteta unei paciente), dar nu cuprindea absolut deloc motivatia plauzibila a acestuia transmisa destul de frecvent in mass-media din zilele respective, si anume incertitudinea legislativa privind listele de medicamente compensate din acea zi.

Lasand la o parte aspectul juridic, in comunitatea medicilor de familie si nu numai s-a declansat un val de indignare materializat prin proteste vehemente pe diverse canale accesibile, care au avut la baza atat necesitatea manifestarii solidaritatii cu familia colegului ucis, dar si lansarea unui semnal privind incitarea la violenta impotriva corpului medical manifestat in presa scrisa si audio. In fiecare zi, in cabinetul unui medic de familie intra un pacient care intr-un fel sau altul seamana comportamental cu agresorul colegului nostru. Intr-un fel sau altul, care tine mai mult de autoritatea noastra, reusim sa tamponam evenimentul astfel incat deznodamantul nu seamana cu cel relatat mai sus. Astfel, oricare medic de familie este o potentiala victima in fiecare zi de lucru in cabinet. Serviciile noastre sunt solicitate de persoane care prezinta tulburari de comportament sau personalitate, afectiuni psihice sau alte afectiuni organice ce sunt insotite de manifestari psihice. Comportamentul nostru in fata unor astfel de situatii depinde foarte mult de pregatirea profesionala, de capacitatea de a recunoaste devreme astfel de tendinte, dar si modul personal in care reusim sa neutralizam conflictul. In acest caz, o pondere foarte mare o are balanta pozitiva dintre personalitatea medicului si cea a pacientului, balanta care este inclinata de respectul si notorietatea de care se bucura medicul in mediul respectiv.




Toate aceste aspecte se cultiva din timp. Un medic aservit total intereselor pacientului in scopul atragerii pacientilor in lista proprie nu atrage respect din partea comunitatii respective si este doar un instrument de satisfacere a acestora. Pe de alta parte, un medic care isi cultiva cunostintele medicale in comunitate si care imbina interesul medical cu aspecte social-educative ale familiei, comunitatii sau administratiei va deveni curand un om respectat capabil sa poata refuza in mod argumentat cereri nejustificate medical sau legal. Neavand pretentia in a oferi o schema universal valabila de comportament, incercam in cele ce urmeaza sa aducem la zi cele mai potrivite atitudini de urmat in situatii critice pentru a proteja atat interesul pacientului, dar si viata medicului.

Comunicarea medic-pacient

De multe ori, suntem asaltati de un numar foarte mare de persoane care doresc o rezolvare cat mai rapida, astfel incat timpul acordat consultului este redus in defavoarea comunicarii. O consultatie obisnuita parcurge pasii obisnuiti de la anamneza la recomandari. Toate etapele acesteia necesita pasi obligatorii foarte importanti pentru noi si pacient, dar exasperanti pentru cei din asteptare. In fata unei astfel de situatii suntem tentati sa sacrificam din timpul acordat comunicarii concluziilor examenului medical, ne marginim in a scrie o reteta sau un bilet de trimitere si eventual cateva recomandari. Nimic mai eficient in a dezvolta o insatisfactie a pacientului si a transforma relatia medic-pacient intr-o situatie tensionata.

Probleme deosebite nu dezvolta o relatie cu un pacient educat, intelegator, avand si un psihic echilibrat. Provocarea vine din partea pacientilor cu tulburari de personalitate traduse prin comportamente agresive inhibate sau manifestate in cabinetul medical.

In general, cercetarile identifica mai multe tipuri de violenta:

a) violenta fizica (este nucleul dur al violentei in care sunt incluse: omorurile, tentativele de omor, violurile, loviturile voluntare grave, furturile, talhariile);

b) violenta economica (se refera la distrugeri si degradari de bunuri);

c) violenta morala sau simbolica (determinata de modurile de exercitare a autoritatii, de dominatie).

Diversele tipologii ale violentei aduc in discutie faptul ca exista grade diferite de violenta. Nu putem pune pe acelasi plan o crima, un viol, o talharie cu o violenta verbala. Violentele delimitate de Codul Penal constituie doar un nivel al violentei. La un alt nivel se situeaza ceea ce francezii au numit „les incivilités”, in care sunt incluse o serie de fapte ce aduc atingere persoanei si care tin de incalcarea bunelor maniere si a modului de viata in societate (cuvinte jignitoare, umiliri, cersetoria etc.).

Exista trei teorii explicative ale comportamentului agresiv:

- agresivitatea este inascuta, pozitie sustinuta de autori precum Sigmund Freud si Konard Lorenz. In viziunea lui Freud, oamenii se nasc cu instinctul de a agresa si de a fi violenti;

- agresivitatea e un raspuns la frustrare. Cei care sustin aceasta afirmatie pleaca de la convingerea ca agresivitatea este determinata de conditiile externe. Cea mai populara si cea mai cunoscuta este teoria frustrare-agresiune formulata de J. Dollard.

Teoria lui Dollard a fost supusa ulterior unor revizii;

- agresivitatea este un comportament social invatat. Aceasta pozitie este legata, in special, de numele lui A. Bandura, care formuleaza teoria invatarii sociale a agresivitatii. Conform acestei teorii, comportamentul agresiv se invata prin mai multe modalitati: direct prin recompensarea sau pedepsirea unor comportamente; prin observarea unor modele de conduita ale altora, mai ales ale adultilor.

In practica de zi cu zi avem de a face cu doua tipuri de pacienti: pacientul bolnav psihic cunoscut care decompenseaza manifestand un comportament violent si pacientul catalogat ca sanatos psihic, necunoscut cu antecedente psihiatrice si care dezvolta comportamente agresive, plauzibile a se transforma in tragedii.



In joc, violenta

In ceea ce priveste bolnavul psihic, nu intotdeauna acesta se manifesta cu violenta (D. Prelipceanu) .La cei la care violenta reprezinta principala manifestare ce determina prezentarea la medic trebuie sa ne intrebam care este cauza comportamentului violent. Bolnavii psihici devin violenti atunci cand sunt „ajutati“ de societate prin variate mijloace: stigmatizare si rele tratamente, rejectare - provocare de cei din anturajul imediat, neglijare terapeutica, abandon si marginalizare sociala cu „alunecarea“ in medii subculturale deviante, in care violenta este frecventa. Daca la cele mentionate mai sus se asociaza si consumul de alcool, se creeaza toate conditiile necesare.

De aici rezida importanta prevenirii rejectarii bolnavului psihic de societate si mai ales de corpul medical, stigmatizarea acestuia nefacand altceva decat sa agraveze starea prezenta si sa induca in randul familiei dezamagire si revolta. Nu trebuie ignorati si factorii socio-economici sau cei biologici. Din factorii socio-economici, citam discriminarea, alienarea sociala, inechitatea sociala generatoare de frustrari care ii fac pe cei ce se simt dezavantajati sa devina ostili si apoi, in situatii date violenti, saracia si imposibilitatea de a dobandi nivelul material minimal, sciziunea maritala, somajul. Evident ca toate conditiile economice si sociale enuntate se rasfrang in cele de crestere si educare a copiilor. Din acestea, cele mai implicate in aparitia violentei sunt abuzul fizic al copilului, violenta intrafamiliala, prezenta tulburarilor psihice majore in familie, abuzul de substante psiho-active. O cauza generala cu impact masiv in randul adolescentilor este televiziunea, care promoveaza programe impregnate de comportamente si situatii violente, programe muzicale ce stimuleaza prin imitatie antisocialitatea si violenta. Din factorii biologici dovediti, se retin nivelul scazut al hormonului stimulator al glandei corticosuprarenale al serotoninei si nivelul crescut al testosteronului liber in lichidul cefalorahidian, care pot fi asociati separat sau laolalta cu manifestari episodice de violenta. Studiile care au incercat sa lamureasca relatia dintre delictualitatea criminala si factorul genetic au aratat in principal un posibil rol al anomaliilor cromozomilor sexuali.

In ceea ce priveste entitatile (bolile/tulburarile) psihiatrice cel mai frecvent asociate cu violenta, acestea trebuie considerate ca diagnostice de risc si nu obligatorii generatoare de violenta. Asa cum spune Geberth (1997), nu toti cei diagnosticati cu tulburare antisociala de personalitate comit crime (delicte) si nu toti criminalii sufera de tulburare antisociala de personalitate. Cel mai frecvent intalnita tulburare psihica in populatia de delincventi referiti expertizei psihiatrice judiciare este tulburarea antisociala de personalitate. Alte tulburari de personalitate care se pot insoti episodic de acte violente sunt: tulburarea exploziva intermitenta, tulburarea de tip borderline, tulburarea de comportament. Afectiuni psihiatrice psihotice intalnite in practica judiciara sau care predispun la acte violente fara consecinte medico-legale sunt schizofrenia, episoadele maniacale.

Alcoolismul insoteste sau constituie cauza primara a 50-75% din delictele prezentate expertizei psihiatrice judiciare, actionand prin efectul de dezinhibare si exteriorizare ale comportamentului violent caruia ii augmenteaza caracterul vatamator. Greenland (1980) a studiat tipologia faptelor antisociale, incadrand violenta psihopatologica in urmatoarele:

1) Tipul antisocial cronic - sunt barbati habitual agresivi, alcoolismul insotind totdeauna violenta lor care sugereaza o dezadaptare cronica;

2) Tipul episodic psihotic - violenta este in mod obisnuit asociata cu un episod acut psihotic (delirant si/sau cu pierderea contactului cu realitatea). Fapta este precedata frecvent de o acumulare de conflicte si tensiuni emotionale insuportabile care se descarca o data cu aceasta;

3) Violenta episodica/situationala - apare in psihoza bipolara de tip I, sindroame organice cerebrale, alcoolism episodic si in context situational;

4) Suicidul extins - persoane care comit homicidul din motive altruiste (asa-numitul suicid altruist). Problema cea mai spinoasa a medicului de familie o constituie interventia in cazurile pacientilor care au comis acte antisociale sau sunt pe cale de a le comite. Este vorba de tratamentul post-factum (profilaxia secundara a evitarii recidivei actelor antisociale), respectiv de tratament in faza predelictuala (profilaxie primara de evitare a producerii unui act anti-social).



In practica de zi cu zi ne intalnim cu pacienti care sunt confirmati de medicul psihiatru cu o anumita boala psihica care predispune la violenta. In fata acestor persoane, medicul de familie trebuie sa foloseasca toate mijloacele avute la indemana pentru a controla tratamentul cronic al acestora (discutii individuale si cu familia), iar in cazul aparitiei situatiilor conflictuale sa reuseasca gestionarea acestora in scopul evitarii autovatamarii sau a vatamarii celorlalte persoane cu care vine in contact. Pentru realizarea unui asemenea demers, este necesar a implica si alti participanti precum autoritatile locale sau organismele de politie. In acest sens, medicul de familie poate solicita internarea unei persoane violente intr- un spital de psihiatrie, urmand ca medicul psihiatru sa decida instaurarea tratamentului specific in conditii speciale. In acest sens avem la indemana Legea 487/2002, Legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice, publicata in M.O. partea I nr. 589/08.08.2002.

Sectiunea 2 - Internarea nevoluntara

Art. 44 - Procedura de internare nevoluntara se aplica numai dupa ce toate incercarile de internare voluntara au fost epuizate.

Art. 45 - O persoana poate fi internata prin procedura de internare nevoluntara numai daca un medic psihiatru abilitat hotaraste ca persoana sufera de o tulburare psihica si considera: a) din cauza acestei tulburari psihice, exista pericolul iminent de vatamare pentru sine sau pentru alte persoane;

b) in cazul unei persoane suferind de o tulburare psihica grava si a carei judecata este afectata, neinternarea ar putea antrena o grava deteriorare a starii sale sau ar impiedica sa i se acorde tratamentul adecvat.

Art. 46 - Internarea nevoluntara se realizeaza numai in spitale de psihiatrie care au conditii adecvate pentru ingrijiri de specialitatein conditii specifice.

Art. 47 - (1) Solicitarea internarii nevoluntarea unei persoane se realizeaza de: a) medicul de familie sau medicul specialist psihiatru care are in ingrijire aceasta persoana; b) familia persoanei;

c) reprezentantii serviciilor abilitate ale administratiei publice locale; d) reprezentantii politiei, jandarmeriei, parchetului sau ai pompierilor. (2) Motivele solicitarii internarii nevoluntare se certifica sub semnatura de persoanele mentionate la alin. (1), cu specificarea propriilor date de identitate, descrierea circumstantelor care au condus la solicitarea de internare nevoluntara, a datelor de identitate ale persoanei in cauza si a antecedentelor medicale cunoscute. In acest sens, prezentam trei situatii cu care ne confruntam frecvent in practica:

1. Pacient cunoscut cu afectiune psihica care predispune la violenta si care prezinta comportament violent in urma consumului de alcool. Familia solicita internarea intr-o sectie de psihiatrie, pacientul prezentand pericol social, deoarece ameninta incendierea locuintei sau vatamarea corporala a membrilor acesteia.

Atitudinea medicului de familie trebuie sa fie: solicitare internare nevoluntare a familiei catre MF cu motivare scrisa, solicitarea MF de internare si trimiterea pacientului la unitatea de psihiatrie. Se poate solicita transport specializat.

2. Pacient necunoscut cu o afectiune psihica, dar care pe un fond conflictual dezvolta o tulburare de personalitate manifestata prin agresiune asupra membrilor familiei sau cunoscutilor. Atitudinea medicului de familie trebuie sa fie: solicitare internare nevoluntare a MF cu motivare scrisa sau bilet de trimitere consult de specialitate.

3. Membru al unei familii care are in componenta un bolnav somatic cronic semnaleaza modificari de comportament care pot deveni periculoase pentru el insusi sau pentru membrii familiei. Se trimite pacientul la un consult de specialitate.







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




PSIHANALIZA
Inteligenta emotionala - referat
DIENCEFALUL
HEMISFERELE CEREBRALE
GANDIREA CA PROCES PSIHIC CENTRAL
Programul de interventie pe baza activitatilor ludice inclus in STRATEGIA DE RECUPERARE PSIHOPEDAGOGICA A COPIILOR CU DEFICIENTA MENTALA
DIFERENTIEREA SI SPECIALIZAREA INTERHEMISFERICA
Stresul ocupational




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu