Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice




Acasa » referate » psihologie psihiatrie
Inteligenta emotionala - referat

Inteligenta emotionala - referat




Inteligenta emotionala - referat

Complexitatea mereu crescanda a societatii contemporane face ca inteligenta probata in context educational sa fie insuficienta pentru multi dintre noi pentru rezolvarea problemelor cotidiene. Sunt bine cunoscute cazurile a numerosi elevi geniali a caror performanta pe durata scolarizarii depaseste sensibil reusitele colegilor lor, dar care nu reusesc mai apoi sa isi valorifice potentialul, esuand, uneori lamentabil, in plan profesional; prestatiile lor la locul de munca le tradeaua lipsa deprinderilor practice si a celor sociale. Pe de alta parte, nu putine sunt persoanele care, desi modest dotate intelectual, dovedesc o buna adaptare sociala la o mare varietate de contexte, fiind considerati oameni de succes. Desigur, nu trebuie omis faptul ca in cele doua medii, educational si social, problemele cu care ne confruntam sunt calitativ diferite. Mediul educational ne supune rezolvarii, prioritar, probleme bine definite, adica probleme pentru care, de regula exista un singur raspuns corect; prin contrast, problemele vietii cotidiene sunt slab definite, ceea ce permite abordarea lor din mai multe perspective, iar pentru ele nu exista niciodata o solutie perfecta. Din dorinta de a depasi acest aparent paradox, cercetatorii au introdus o serie de termeni noi, intalnim astfel, tot mai frecvent, sintagme precum inteligenta sociala, practica, emotionala, etc. Toate acestea se refera la abilitati cognitive ce sunt necesare pentru a solutiona problemele cu care ne confruntam in viata de zi cu zi: rezolvarea conflictelor de munca, dificultatea muncii in echipa, adaptarea la un nou context cultural, social, etc.




Exista, desigur, mai multe definitii pentru inteligenta emotionala. Intr-o prima acceptiune (Salovey&Mayer, 1990), termenul se refera la abilitatile in baza carora un individ poate discrimina si monitoriza emotiile proprii si ale celorlalti, precum si la capacitatea acestuia de a utiliza informatiile detinute pentru a-si ghida propria gandire si actiune. Doua lucruri esentiale sunt accentuate in aceasta definitie. Mai intai se face referire la procesele cognitive ce permit monitorizarea si discriminarea emotiilor pe care cei doi autori le separa de procesele comportamentalela care oamenii apeleaza atunci cand, utilizand diferite resurse informationale, isi ghideaza propria gandire si actiune. In al doilea rand, definitia distinge procesele prin care sunt monitorizate emotiile proprii de cele implicate in monitorizarea emotiilor celorlalti. Aceasta ultima subliniere ne trimite le o distinctie pe care a propus-o in anii 1980 Howard Gardner, autorul teoriei inteligentelor multiple. Gardner facea diferenta intre inteligenta intrapersonala, referindu-se la abilitatea de a recunoaste si eticheta propriile emotii si, respectiv, inteligenta interpersonala, cu referire la competenta de a intelege emotiile si intentiile celorlalti.

O definitie ceva mai recenta propusa de Daniel Goleman(1995), prin continutul si accentele sale, se dovedeste a fi mai apropiata de preocuparile noastre. Conform acestuia, inteligenta emotionala desemneaza o capacitate de control si auto control al stressului si emotiilor negative; o meta-abilitate, care determina si influenteaza modul si eficienta cu care ne putem folosi celelalte capacitati si abilitati pe care le posedam, inclusiv inteligenta educationala. Realitatea ne demonstreza ca persoanele care isi cunosc si isi stapanesc bine emotiile si care decripteaza si abordeaza eficient emotiile celorlalti sunt in avantaj in orice domeniu al vieetii, fie ca e vorba de relatii sentimentale, fie de respectarea regulilor nescrise ce determina reusita in diverse arii de activitate. Altfel spus, cei ce poseda capacitati emotionale bine dezvoltate au mai multe sanse de a fi eficienti si multumiti in viata, deoarece isi pot controla abilitatile mintale ce le sustin productivitatea. In schimb, cei cu putine resurse de control emitional sunt expusi la nenumarate conflicte interne, ajungand astfel sa-si submineze propriul potential.

O problema delicata ramane totusi cea legata de distintia dintre inteligenta educationala si cea emotionala. Intr-o acceptie larg acceptata, conceptul de inteligenta poate fi descris ca o abilitate generala, in mare masura mostenita, de a transforma informatiile preexistente in noi concepte si deprinderi. In majoritatea lor, teoriticienii inteligentei emotionale condidera ca inteligenta educationala si cea emotionala sunt doua forme distincte de inteligenta. Ele au, desigur, si lucruri in comun. Ambele forme de inteligenta opereaza cu cunostinte declarative si factuale si ambele aplica aceste cunostinte intr-o maniera flexibila. Cunostintele declarative vizeaza intelegerea naturii unor situatii particulare, pe cand cele procedurale se refera la ceea ce trebuie realmente facut in situatii specifice. A fi flexibil in aplicarea cunostinteleor declarative si procedurale inseamna sa intelegi ce se intampla intr-o situatie noua si necunoscuta si sa stii ce trebuie facut in asemenea situatie. Ceea ce diferntiaza explicit cele doua forme de inteligenta este dat de contextele si modalitatile in care ele fac apel si aplica cunostintele. Astfel, inteligenta educationala este implicata in mod uzual in rezolvarea problemelor bine definite, adica cele pentru care se pot specifica complet starea initiala, starea finala, precum si pasii ce trebuie urmati pentru a trece de la starea initiala la cea finala. Pentru aceste probleme totdeauna exista o solutie ce poate fi considerata cea mai buna. Prin contrast, inteligenta emotionala este implicata in rezolvarea problemelor slab definite, adica cele ce pot fi interpretate in diferite moduri si pentru care nu exista o solutie optima obiectiva. Cu toate acestea, diferitele abordari pot conduce la rezultatul dezirabil. Cele mai multe dintre problemele cu cere ne confruntam sunt de natura sociala si este unanim acceptat faptul ca inteligenta emotionala, are o mult mai puternica valoare predictiva pentru succesul social decat cea conferita de inteligenta sociala. O serie de cercetari au dovedit ca tinerilor ce manifesta tulburari de comportament social (agresivitate, devianta criminala) le lipses deprinderile de monitorizare si interpretare a emotiilor celorlalti. Ei nu sunt capabili sa ofere o interpretare corecta a expresiilor faciale ale partenerilor sociali, ceea ce probeaza lipsa inteligentei emotionale. De asemenea, s-a demonstrat ca aprecierile asupra competentei sociale ce provin de la parinti, prieteni, educatori sunt mai buni predictori ai succesului social decat scorurile inteligentei educationale. In baza unor atare descoperiri se presupune ca inteligenta emotionala ar fi masura sa prezica variabilitatea succesului social mult mai exact decat trasaturile de personalitate. In fapt, e demn de retinut ca, desi inteligenta emotionala este un construct circumscris de cadrul mai larg al inteligentei, datele experimentale probeaza o legatura mult mai stransa intre inteligenta emotionala si cea educationala. Astfel, studii corelationale au relevat relatii semnificative intre inteligenta emotionala si 4 dintr cei 5 factori ai mopdelului Big Five (extraversiune, agreabilitate, stabilitate emotionala si autonomie),( Karen, 2002 ).



O alta problema de mentionat o reprezinta educabilitatea inteligentei. In ceea ce priveste inteligenta educationala, nu putine sunt vocile ce sustin puternica determinare genetica a acesteia si impactul relativ redus al invatarii asupra dezvoltarii ei. Nu la fel stau lucrurile cand nereferim la inteligenta emotionala. Majoritatea celor care au investigat aceasta abilitate sussin posibilitatea initierii si dezvoltarii deprinderilor emotionale attt la copii cat si la adulti. Cele mai cunoscute si, deopotriva, mai eficientestrategii de alfabetizare emotionala sunt reprezentate de programele de educatie rational-emotiva si comportamentala (EREC). Un astfel de program ne este oferit de dr. Ann Vernon prin lucrarea intitutalata „Consilierea in scoala: dezvoltarea inteligentei emotionale prin educatie rational-emotiva si comportamentala” Autoarea a organizat materialul in functie de continutul tematic si, respectiv, de nivelul dezvoltarii mentale a elevilor destinatari, rezultand astfel trei volume corespunzatoare celor trei cicluri de invatamant: primar, gimnazial, liceal.

In anul 1995 Daniel Goleman a realizat un sondaj efectuat asupra unui numar mare de parinti si profesori din diverse tari . Rezultatele acestui dondaj sunt cutremuratoare relevand o tendinta mondiala a generatiei actuale de copii de a avea mult mai multe probleme emotionale ca in trecut. Acestia sunt mai singuri si mai deprimati, mai furiosi si mai nestapaniti, mai emotivi si mai inclinati sa devina anxiosi din orice, mai impulsivi si mai agresivi. Solutia depinde de felul in care se considera potrivita pregatirea tinerilor pentru viata. E tot mai evident faptul ca scoala lasa la intamplare educatia emotionala a elevilor, supralicitand unilateral pregatirea pentru scoala. Prin urmare, se impune o noua viziune in privinta a ceea ce scolile pot face pentru a asigura o formare completa a elevilor care sa le permita o mai buna adaptare la problemele cotidiene.

Bibliografie:

Ann Vernon, „Dezvoltarea inteligentei emotionale”, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2006







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Abordarea comportamentalista - Julian Rotter – Teoria invatarii sociale
STADIILE DEZVOLTARII PERSONALITATII
Fundamentarea teoretica a modelelor din psihopatologie
Comportamentul disimulat
MECANISMELE NEUROFIZIOLOGICE ALE PERCEPTIEI
PSIHANALIZA
HEMISFERELE CEREBRALE
ASPECTE DE PRINCIPIU IN APARITIA TULBURARILOR DE TIP CORTICAL




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu