Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » psihologie psihiatrie
HEMISFERELE CEREBRALE

HEMISFERELE CEREBRALE



HEMISFERELE CEREBRALE

Creierul este format in cea mai mare parte din cele doua hemisfere cerebrale , dreapta si stanga. Greutatea la 6 ani atinge 85% din greutatea creierului adult care la barbat este de 1380g, iar la fameie este de 1250g; (reierul lui Einstein a avut greutatea de 1230g). Hemisferele cerebrale sunt separate printr-un sant sagital – santul interhemisferic. I profunzimea lui se afla corpul calos. Fiecare hemisfera are o margine superioara, una laterala si una mediala.

Marginea superioara, curba de la polul frontal la occipital, separa fata laterala de cea mediala.

Marginea laterala, de la polul frontal la cel occipital, separa fata laterala de cea inferioara.

Marginea mediala separa fata inferioara de cea mediala.




Fetele hemisferei. Suprafata exterioara a hemisferei cerebrale este brazdata de santuri care separa portiuni in relief numite circumvolutii. Santurile delimiteaza campuri mai largi a caror structura histologica au legatura cu functiile pe care le indeplinesc. Ele constituie limite intre zonele functionale ale creierului. Astfel, avem santul lateral Sylvius si santul centrul Rolando. Suprafata exterioara este divizata in lobi de catre santurile interlobare sau scizuri. In fiecare lob gasim santuri mai reduse ca adancime care delimiteaza o circumvolutie de alta a aceluiasi lob. Ele se numesc santuri intergirale. Circumvolutia se numeste si girus.

Fata inferioara hemisferei cerebrale.

Fata inferioara a hemisferei cerebrale se sprijine pe etajul orbitar si temporal al endobazei iar posterior pe cortul cerebelului. Ea este divizata in doua parti de santul lui Sylvius care pleaca din unghiul lateral al spatiului prefrontal anterior dupa care se indreapta catre marginea laterala. O patrime anterioara presilviana si trei patrimi posterioar retrosilviene. Patrimea anterioara sau lobul orbitar este asezat pe tavanul orbitei. El are un sant orbital median care incepe in unghiul anterior al spatiului perforat anterior. In partea anterioara acesteia se afla bulbul olfactiv si tractul olfactiv. Un alt sant orbital lateral se afla catre exterior. Aceste santuri impart lobul orbital in trei circumvolutii.

Circumvolutia orbitala mediala aflata intre fisura interhemisferica si santul olfactiv este numita girus rectus.

Circumvolutia orbitala laterala situata in afara santului orbital lateral se continuua cu circumvolutia frontala a treia (F3).

Circumvolutia orbitala mijlocie situata intre cele doua santuri.

Partea retrosilviana a fetei inferioare se numeste lobul temporooccipital. Aceasta are doua santuri cu directie anteroposterioara numite santuri temporooccipitale lateral si medial. Ele delimiteaza circumvolutiile temporooccipitala laterala (intre cele doua santuri) si circumvolutia temporooccipitala mediala (intre santul temporooccipital medial si marginea mediala a hemisferei). Lateral, ramane o fasie de substanta cerebrala care intra in compozitia circumvolutiei temporale a treia (T3)

Circumvolutia temporooccipitala laterala este numita si lobul fuziform.

Circumvolutia temporooccipitala mediala sau hipocampul are o portiune anterioara mare, iar in partea posterioara trimite un pliu catre corpul calos realizand marea circumvolutie limbica a lui Broca. Anterior are un relief, sub forma de con, numit carligul sau uncusul hipocampic, in grosimea caruia se gaseste un nucleu de substanta cenuie numit nucleul amigdalian. Posterior, circumvolutia hipocampica se intinde pana la scizura calcarina.

Fata laterala a hemisferei cerebrale

Fata laterala a hemisferei cerebrale este cea mai importanta datorita centrilor corticali pe care ii contine. Ea este cuprinsa intre marginea superioara si laterala a hemisferei si se intinde de la polul frontal pana la cel occipital. Aceasta fata are 3 santuri care o divid in 4 lobi:

-Scizura lui Sylvius sau santul lateral este cel mai mare. Substanta corticala din fundul ei formeaza lobul insulei. In profunzimea ei se gaseste claustrul si corpul striat. Anterior, delimiteaza lobul orbital de cel temporal .

-Scizura Rolando sau santul central incepe in spatiul dintre prelungirea ascendenta si ramura posterioara a santului sylvian si sfarseste pe fata mediala a ei putin indaratul mijlocului marginii superioare. Superior si inferior exista cate o cuta de anastomoza care leaga circumvolutia dinaintea santului central cu cea dindaratul lui. Pliul superior poarta denumirea de lobul paracentral iar cel inferior de opercul rolandic.

Scizura perpendiculara externa este cel mai simplu sant din santurile primare ale fetei laterale. Ea separa lobul parietal de cel occipital numai in portiunea superioara. Cele 3 santuri impart fata laterala a hemisferei in 4 lobi: frontal, temporal, parietal si occipital.

Lobul frontal.

Lobul frontal este situat inaintea santului central si este delimitat in sus de marginea superioara iar in jos de marginea laterala a hemisferei la nivelul carora circumvolutiile de pe fata laterala se continuua cu circumvolutiile fetei mediale si fetei orbitale a lobului. Fata laterala are 2 santuri antero-posterioare: santul frontal superior si santul frontal inferior. Cele doua santuri antero-posterioare se bifurca in fata santului central dand nastere santul precentral. Aceste 3 santuri delimiteaza 4 circumvolutii frontale. Circumvolutia F1, este situata intre marginea superioara si santul frontal superior. Circumvolutia F2 situata intre cele doua santuri ( lezarea ei da tulburari in miscarile conjugate ale globilor oculari). Circumvolutia F3 sau circumvolutia lui Broca este situata sub santul frontal inferior stang la dreptaci. Ea are 3 portiuni: anterioara, mijlocie, posterioara. In portiunea posterioara sau in piciorul circumvolutiei F3 din hemisfera stanga se gaseste centrul motor al vorbirii articulate. Aceasta este zona lui Broca. Circumvolutia F4 sau frontala ascendenta prerolandica sau precentrala este cuprinsa intre santul precentral si cel central. Aici, in celulele Betz isi au originea fibrele groase ale tractului motor – tractul piramidal sau cerebrospinal. Inferior, se afla un pliu care inconjoara extremitatea inferioara a santului central numit opercul rolandic, iar superior se gaseste pliul frontal superior sau lobul paracentral.



Lobul temporal

Lobul temporal situat in partea mijlocie si inferioara a fetei laterale a hemisferei, este delimitat in sus de santul sylvian iar in jos de marginea laterala a hemisferei. Fata externa a lui este impartita de doua santuri antero-posterioare (santul temporal superior si santul temporal inferior) in trei circumvolutii: circumvolutia T1, circumvolutia T2 si circumvolutia T3.

Circumvolutia T1 se continua posterior cu lobul parietal. La partea sa superioara, aceasta circumvolutie are o serie de pliuri numite circumvolutiile temporale transverse ale lui Heschl la nivelul carora se gaseste localizat centrul auzului. Circumvolutia T2 se continuua cu pliul curb, iar circumvolutia T3 trece si pe lobul occipital unde se continua cu circumvolutia occipitala 3 (O3).

Lobul parietal

Lobul parietal este situat deasupra santului sylvian si indaratul santului central. Superior este limitat de marginea superioara a hemisferei iar limita sa posterioara este data de scizura perpendiculara externa. Pe acest lob gasim un sant important numit intraparietal. El incepe in unghiul dintre santul central si santul lateral, se indreapta in sus catre marginea superioara a hemisferei mergand paralel cu santul central dupa care se indreapta catre posterior. Circumvolutiile parietale sunt in numar de trei : parietala ascendenta, parietala superioara si parietala inferioara.

Circumvolutia parietala ascendenta postrolandica este cuprinsa intre santul central si santul intraparietal. In acest girus este situat centrul sensibilitatii generale.

Extremitatea superioara a acesteia este unita cu extremitatea superioara a circumvolutiunii frontale ascendente printr-un pliu de trecere numit lobul paracentral. La extremitatea inferioara, circumvolutia parietala ascendenta se uneste cu extremitatea inferioara a circumvolutiei frontale ascendente prin pliul de trecere frontoparietal inferior numit opercul rolandic.

Circunvolutia parietala superioara cu directie antero-posterioara este cuprinsa intre marginea superioara a hemisferei cerebrale si portiunea anteroposterioara a santului intraparietal. Posterior ea se leaga de circumvolutia occipitala superioara.

Circumvolutia parietala inferioara se gaseste inapoia si dedesuptul santului intraparietal. Anterior ea, se leaga de piciorul circumvolutiei frontale ascendente iar posterior, inconjoara extremitatea posterioara a santului lateral pentru a se uni cu prima circumvolutiune temporala. Acesta este pliul parietotemporal al lui Broca (girusul supramarginalis). In aceasta circumvolutie santul intraparietal trimite santul intermediar al lui Jensen care imparte circumvolutiunea parietala inferioara in 2 : una anterioara acestui sant numit girusul supramarginalis si alta posterioara santului lui Jensen numita pliul curb sau girus angularis. Pliul curb este pliul de legatura dintre circunvolutia parietala inferioara si temporala a doua care inconjoara extremitatea posterioara a santului temporal superior.

Circumvolutiile din jurul lui formeaza lobul pliului curb in care intra: girus supramarginalis, pliul curb (girus angularis) si extremitatea posterioara a circumvolutiei a doua temporale.

Lobul insulei

Lobul insulei este situat in profunzimea santului lateral sau sylvian. El este acoperit de buzele acestuia care daca le indepartam face sa apara o ridicatura de forma triunghiulara. Lobul insulei este inconjurat de un sant circular si de cateva santuri scurte, verticale.

Lobul occipital

Portiunea de pe fata laterala a hemisferei care ramane indaratul unei linii care uneste scizura perpendiculara externa cu marginea inferioara a ei apartine lobului occipital. Superior si inferior este delimitat de marginile hemisferei. Suprafata este brazdata de doua santuri antero-posterioare: santul occipital superior si santul occipital inferior. Intre aceste santuri si marginile hemisferei se gasesc trei circumvolutii longitudinale:

Circumvolutia occipitala intaia (O1) paralela cu marginea superioara.

Circumvolutia occipitala a doua (O2) cuprinsa intre cele doua santuri occipitale.

Corcumvolutia occipitala a treia (O3) cuprinsa intre santul occipital inferior si marginea externa a hemisferei.

Fata mediala a hemisferei cerebrale.

Fata mediala sau interna a hemisferei cerebrale este separata de fata similara a celuilalt hemisfer prin coasa creierului mare. In profunzimea acesteia se gaseste corpul calos. Santurile fetei mediale sunt in numar de trei: scizura calosomarginala (merge paralel cu corpul calos iar posterior se indreapta catre marginea superioara a hemisferei), scizura calcalina (pleaca de la polul occipital, iar dupa un tract usor ascendent ajunge pana la scizura perpendiculara interna) si scizura perpendiculara interna (este continuarea pe fata mediala a scizurii perpendiculare externe care se termina in scizura carcarina sub splenium-ul corpului calos.



Circumvolutiile si lobulii fetei mediale.

Scizurile descrise mai sus impart fata mediala a hemisferei in 2 lobuli si 2 circumvolutii.

Prima este circumvolutia corpului calos (girus cingali), cuprinsa intre santul corpului calos si scizura calosomarginala. Ea se leaga de hipocamp prin pliul temporolimbic.

A doua, circumvolutia frontala interna situata deasupra scizurii calosomarginale, este o portiune a circumvolutiei frontale superioare. Segmentul din circumvolutia frontala interna cuprins intre santul precentral si portiunea terminala a scizurii calosomarginale a fost numita lobul paracentral. Ea leaga circumvolutia parietala ascendenta de frontala ascendenta.

Lobulii fetei mediale a hemisferei sunt: cuneusul, precuneusul.

Lobulul cuneus de forma triunghiulara este cuprins intre scizura perpendiculara interna si scizura calcarina.

Lobulul precuneus de forma patrulatera este delimitat anterior de portiunea terminala a scizurii calosomarginale iar posterior de scizura perpendiculara interna.

Formatiuni interhemisferice.

Corpul calos este o larga comisura intre cele doua hemisfere, a carui lungime atinge 8-10 cm. Latimea sa are 1 cm. anterior si 2 cm. posterior iar grosimea este de 1 cm. El este asezat in fundul fisurii interhemisferice si se intinde intre cele 2 hemisfere numai in portiunea mijlocie. Are o fata superioara convexa, 2 margini laterale si 2 extremitati.

Fata superioara este acoperita de o lama de substanta cenusie numita indusium griseum. Ea corespunde fundului fisurii interhemisferice si este in raport cu marginea inferioara a coasei creierului si cu circumvolutia corpului calos (girus canguli).

Pe fata inferioara se insera septum pelucidum asezat sagital intre corpul calos si fornix. Lateral, aceasta fata formeaza tavanul ventriculului lateral, iar posterior aceasta fata fuzioneaza cu fornixul.

Extremitatea anterioara sau genunchiul corpului calos se opreste la 3 cm. de polul frontal. Ea este curba si se termina pe peretele anterior al ventriculului trei prin ciocul corpului calos.

Extremitatea posterioara sau spleniumul corpului calos situat la 6-7 cm. de polul occipital se afla deasupra corpilor cvadrigemeni. Corpul calos este format din fibre care leaga cortexul celor 2 hemisfere. Fibrele ciocului corpului calos leaga fetele orbitare; fibrele genunchiului leaga fetele mediale si laterale; fibrele partii mijlocii leaga cea mai intinsa parte a hemisferelor iar fibrele spleniumului leaga cei doi poli occipitali.

Fornixul

Denumit si bolta cu 4 stalpi sau trigonul cerebral este o lama de substanta alba triunghiulara pe sectiune, asezata sub corpul calos si desupra talamusului si ventriculului trei. Fornixul este boltit cu concavitatea in jos iar la extremitatea sa posterioara fuzioneaza cu fata inferioara a corpului calos. Anterior, el se departeaza de corpul calos iar in acest spatiu se plaseaza septum pelucidum, lama subtire de substanta alba care separa ventriculii laterali. Fornixul are 2 fete, 2 margini si 3 unghiuri.

Fata superioara a formixului vine in raport cu corpul calos iar pe linia mediala se insera septul. Lateral, aceasta fata este libera, formand o parte din planseu ventriculul lateral.

Fata inferioara vine in raport cu valul coroidian al ventriculul trei iar prin intermediul lui cu nucleii talamici si ventriculul trei. De marginea dreapta si stanga se insera plexurile coroide ale ventriculilor laterali. Formixul are si trei unghiuri: unul anterior si doua posterioare. Din unghiul anterior pleaca doua cordoane, numite stalpi anteriori care se duc inainte si in jos, departandu-se. Ei inconjoara extremitatea anterioara a talamusului si delimiteaza cu el gaura lui Monro dupa care ajung in corpii mamilari. Din cele doua unghiuri posterolaterale pleaca cate un stalp, stalpii posteriori care coboara indaratul talamusului si se continuua cu fimbria hipocampi.

Fornixul are doua feluri de fibre: fibre longitudinale care intra in constitutia stalpilor anteriori si posteriori, (in acest fel, fibrele longitudinale ajung la nucleul mamilar si bulbul olfactiv) si fibre transversale (de la o margine la alta).

Comisura alba anterioara

Comisura alba anterioara este formata dintr-un fascicul de fibre care leaga un lob temporal de altul trecand prin peretele anterior al ventriculul trei imediat inaintea stalpilor anteriori ai trigonului cerebral. Ea leaga intre ei si bulbii olfactivi.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Personalitatea
CONSILIEREA COPILULUI
CUNOASTEREA DE SINE SI IMAGINEA DE SINE
Programul de interventie pe baza activitatilor ludice inclus in STRATEGIA DE RECUPERARE PSIHOPEDAGOGICA A COPIILOR CU DEFICIENTA MENTALA
MANAGEMENTUL STRESULUI
HIPOTALAMUSUL
HEMISFERELE CEREBRALE
Personalitatea copilului cu deficiente




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu