Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » psihologie psihiatrie
Bazele gandirii critice

Bazele gandirii critice


BAZELE GANDIRII CRITICE

Puterea critica a mintii - se refera nu la ce gandesti ci la cum gandesti.

Metodele logice implicate in construirea , promovarea , formularea propriilor opinii , in evaluarea indemnurilor , atitudinilor altora sau a celor proprii = presupune un studiu systematic al argumentelor si al exigentelor logice privind eficacitatea argumentarii si a activitatii teoretice in genere , a diferitelor tipuri de dovezi sau probe folosite in sustinerea argumentelor si parerilor inclusive a celor specifice rationarii in practica cotidiana .

Ce este gandirea critica : Noi sau altii (alcineva ) , a lua o pozitie intr-o anumita problema inseamna a aserta sau a pretinde ceva daca gandim critic vom supune unei valori rationale atat asertiunea cat si pretentia in cauza , cat si temeiurile pe care se bazeaza aceasta .

A gandi critic inseamna a proceda calm , rational a nun e lasa influentati de factorii externi .



De ce fel de cunostinte avem nevoie ?

- In ce consta respective problema si care este pozitia persoanei care o avanseaza , ce pretinde acea persoana in legatura cu problem ape care o ridica

Trebuie sa stim daca cumva nu exista alte consideratii relevante la problema in discutie .

Care este valoarea rationamentelor ( argumentelor ) aduse pentru a justifica pretentiile - sunt argumentele respective bune sau nu , valide , concludente , probante .

Daca indiferent ce am face in consideratie ar trebuii sa acceptam sis a raspingem sau chiar sa renuntam san e mai gandim la problema in discutie .

Studiul logicii sta la baza formarii gandirii critice , dezvolta aptitudinile de a stabilii valorile probatoare a diferitelor declaratii , valoarea de adevar a unor asertiuni in raport cu valoarea altor asertiuni .

Studiul logicii educa urmatoarele abilitati de gandire critica :

folosirea instrumentelor rationale de analiza de decriptare si evaluare a textelor indifferent daca acestea sunt scrise sau rostite .

capacitatea de a rezolva probleme , de a le descoperii argumentele implicate in sustinerea unor opinii

invatarea active si auto-perfectionarea inteligenta

Principalele situatii cand recurgem la argumente , pentru a stabilii 5 aspecte diferite :

adevarul sau fidelitatea ideilor nascute in mintea noastra sau propuse noua

daca ideile sau indemnurile sunt demne de a fi luate in seama sau nu

daca opiniile promovate sunt acceptate sau nu

daca un comportament sau o atitudine are justificare sau nu

ce consecinte are un anumit comportament sau atitudine

Argumentele sunt utilizate pentru a combate opiniile inacceptabile , pentru a dovedii ca unele atitudini sunt sau nu corecte .

Sensurile cuvantului argument - in psihologie:

activitatea teoretica specifica gandirii umane prin care o persoana inteligenta isi sustine sau promoveaza parerile , care este aflata in colerare cu alte tipuri de fapte sau procese psihice (atitudini , personalitate , gandire ) si care influenteaza aceste activitati teoretice . Aceasta activitate teoretica difera de la individ la individ in functie de competentele si starea sa , de sanatatea psihica .

Argument = inteles de special . Procesare mentala de informatii , ca tip aparte de procesele cognitive .

Modul individual de realizare a acestei procesari in conditiile simtului comun pe fondul activitatii psihice in raport cu sanatatea mentala a individului si in comparative cu exigentele logice de argumentare .

Se inspira din logica contemporana si inteligenta artificiala , folosind , instrumente folosite de aceasta pentru a avalua exact abaterile de la exigentele logice de argumentare care in marea lor majoritate isi afla cauza in absolutuzarea continutului informational fara a tine seama de exigentele rationale. In matematica <argument> este variabila independenta a unei functii .

Retorica este un mijloc de persiuasiune , de influentare a unor opinii sau a unor atitudini .

Rolul cuvintelor si a altor manifestari nonverbale pentru impresionarea si producerea de convingeri .

Argumentul , o multime de propozitii intre care exista o relatie speciala astfel incat adevarul uneia dintre ele numita concluzie isi afla temeiul sau justificarea in celelalte numite premise .

sa presupunem ca la intrebarea, pe ce te bazezi . pe ce temei sustii ca limba romana este de origine Latina ?

intrucat toate limbile romanice sunt de origine Latina , iar romana este o limba romanica , rezulta ca romana este o limba Latina

raspunsul in forma unui argument

a - premisele

b - concluzia

c - relatia de conchidere , intrucat..iar..rezulta ca..

Identificarea argumentelor , doar cu ajutorul cuvintelor , exista posibilitatea sa confundam intre trei lucruri :

Argument - explicatie - enunt conditionat

In principiu o confuzie de acest fel este facilitate de folosirea in toate aceste cazuri , de cuvinte sau expresii asemanatoare sau chiar identice , relatia de conchidere care este proprie oricarui argument este relatia indirecta de cuvinte sau expresii speciale numite dupa caz indicatori de premise sau concluzie .

indicatorii de premise : datorita faptului , de aceea , de oarece , din acest motiv , caci , fiinca , intrucat , pentru ca , pornind de la idea ca , etc.

indicatori de concluzie : astfel ca , asadar , ca atare , prin urmare , conchidem ca , deci , in concluzie , reiese ca , rezulta ca , etc.

OBSERVATII : o explicatie

expresia daca...atunci ...introduce fie relatia de conchidere , fie un enunt conditional

Argumentul initial poate fi reformulate:

romana este o limba Latina deoarece este o limba romanica , deoarece toate limbile romanice sunt de origine Latina .

deoarece >indicator de premise

a racit deoarece nu s-a imbracat corespunzator pentru vremea de afara

deoarece > explicatie , cauza racelii

Argument :

daca romana este o limba romanica si toate limbile romanice sunt de origine Latina , atunci romana este de origine Latina .

daca , atunci , corespund relatiei de conchidere .

daca ploua > enunt conditional , aceleasi cuvinte corespund unui operator operational

Exista si cazuri cand nu contine nici un indicator .

Formarea abilitatilor de gandire critica : exemplu permanent si systematic , bazat pe analiza logica a limbajului de interpretare enuntat a textelor scrise sau rostite , ofera posibilitatea de a diferentia intre a dovedii , a demonstra , a justifica , a explica , a pune in evidenta , a clarifica un aspect necunoscut .

Pentru a reusi sa descoperi un argument intr-un text , inseamna a fi capabil sa-I identifici structura .

Structura logica a argumentului este redata mai clar si mai exact distribuind propozitiile :

1 toate limbile romanice sunt de origine Latina

2 romana este o limba Latina

-------- ----- ------ ----- ----- --------------

3 romana este o limba de origine Latina

Linia----- concluzie - relatia de conchidere care uneori se mai numeste si relatia de consecinta , forma lui logica .

Precizari :

- Termenul ARGUMENT este intrebuintat uneori in logica sub forma de INFERENTA , RATIONAMEMT , in acest caz prin argument sau argunentare se intelege procesul procesul sesizabil de sustinere a unei idei , de promovare a unei opinii , de asemeni se spune ca in spatele argumentului sta o inferenta sau un rationament .

- cuvantul inferenta vine din latina , infera , inferare = un calcul mintal .

- de asemeni - rationare , argumentare , demonstratie , se intelege justificarea unei concluzii prin mai multe argumente legate intre ele , astfel , concluzia devine premiza se creaza un lant de argumente .

- In logica , termenul PROPOZITIE este o forma logica , premisa sau concluzie intr-un argument ipotetic , acestei structuri logice ai corespunde pe plan lingvistic un enunt declarative , de asemeni se obisnuieste sa se spuna ca o propozitie ar putea fi adevarata sau falsa.

Observatie : Limbajele formale , propozitie = formula , propozitii atomale = propozitii simple .

- Cuvintele : adevarat , fals , desemnaeza in logica valori de adevar posibile pentru propozitii nu valori de adevar effective prin perspectivele propozitii , Fiecare disciplina speciala se ocupa de adevarul sau falsitatea propozitiilor ei in sensul obisnuit .

- Logica si gandirea critica sunt interesate prioritar de relatia de conchidere dintre premisele si concluzia unui argument . Calitatile relatiei de conchidere , justifica suficient sau nu concluzia , nu depind de valoarea de adevar a premiselor sau a concluziilor care exista , sunt interdependente de continutul , de informatiile redate de acestea , calitatile relatiei de conchidere depind de FORMA LOGICA A ARGUMENTULUI , si ne permit sa diferentiem intre mai multe forme de argumente .

- ARGUMENTE -deductive valide sau nonvalide

- deductive sau inductive

Argumentul initial , in limba romana , organizare deductiv valida , constatare ce a condus de la premise adevarate la o concluzie adevarata

- Forma logica - inlocuim termenii premizei sau concluziei cu litere :

Limba romana cu A

Limba romanica nu B

Limba de origine Latina cu C

Se obtine o schema de inferenta B este C

A este B


------------

A este C

Forma logica - cvasiformal

A sunt mere

B sunt pere

C sunt fructe

Organizare deductive valida : premise Perele sunt fructe

Merele sunt fructe

Merele sunt fructe = concluzie adevarata .

A este delfin

B este animale marine

C sunt pesti

Schema : Animalele marine sunt pesti

Delfinii sunt animale marine

-------- ----- ------ -

Concluzia : Delfinii sunt pesti

Concluzia argument valid = nu admite concluzia falsa daca premisele sunt adevarate .

Pentru a arata organizarea initiala are o forma logica valida procedam la inlocuirea simbolulilor din schema de referinta cu termini din vocabularul limbii romane , luam in considerare reala inlocuirea care transforma premise in propozitie adevarata

- Forma logica este valida numai daca nu gasim nici o solutie in care concluzia sa fie falsa

- Calea = principalele exigente logice

Argumentele valide sau nevalide - argument valid , relatie de conchidere necesara - produce cu necessitate concluzie , premise adevarate concluzie cu necesitate adevarata C este B

A este B

-------------

A este C = concluzie

Nefiind necesara , din premise adevarate produce o concluzie adevarata sau falsa .

Pentru ca un argument deductive sa produca cu necesitate numai concluzii adevarate sunt necesare doua concluzii :

sa fie valid

premisele sa fie adevarate

Argumentele deductivecare satisfac amandoua conditiile se numesc CONCLUDENTE , iar cele care incalca una dintre conditii INCONCLUDENTE .

- Argumentele inductive - folosim argumente a caror neconcludenta se datoreza faptului ca desi premisele sunt adevarate ele sunt un temei necesar darn nu suficient pentru adevar sau falsitatea concluziei . Ele sugereaza concluzia pentru ca relatia de conchidere nu este necesara ci are un character probabilist .La 5 aruncari ale zarului au iesit numai numere pare , acest argument nu este suficient pentru a conchide ca si la a seasea aruncare ve iesi tot un numar par > argument inductive .

- Pentru argumentele inductive , concluzia depaseste cumva ceea ce s-a spus in premise . Relatia de conchidere este probabila si se modifica in functie de adaugarea de premise suplimentare .

- Daca premise favorizeaza concluzia , probabilitatea relatiei de conchidere creste , daca defavorizeaza concluzia , scade .

- Doua precizari : Argumentele inductive nu pot fi calificate ca valide sau nevalide , relatia de conchidere nu devine necesara , dar poate fi mai puternica sau mai slaba . Nu garanteaza nici adevarul nici falsitatea premisei.

- De cand se stie la Predeal a nins todeauna in decembrie , prin urmare si anul aceste la predeal va ninge in decembrie .

-Abundenta precipitatiilor , nu pot fi considerarte premise suplimentare

-Incalzirea globala , defrisarea masiva , scaderea precipitatiilor , sunt defavorabile concluziei si slabeste argumentul .

Premise suplimentare

Probabilitatea realtiei de conchidere

Argument inductiv

Favorabile concluziei

Creste

Mai puternic

Defavorabile concluziei

Scade

Mai slab

- Logica argumentarii - studiaza o mare diversitate de argumente ( silogistice , disjunctive , etc )

- Se ocupa in special de forma logica in raport cu care stabileste tipul relatiei de conchidere

- Evalueaza calitatea relatiei de conchidere si forma logica a argumentului in anumite conditii de relationamente . Pe aceasta baza clasifica argumentele in :

1- deductive - valide ,nevalide , concludente , neconcludente

2- inductive - puternice , slabe

- Gandirea critica - exigentele logice si de clasificare realizate de logica in raport cu care evalueaza cazurile concrete de argumentare , este interesata suplimentar de relevanta premiselor pentru concluzie .

- Premisele si concluziile nu pot fi absolut independente .

- Gandirea critica este preocupata de analiza pe care diferite argumente sunt redate cu ajutorul limbajului inclusiv in functie de interesele si scopurile urmarite de commentator .

Forma logica

- Validitatea unui argument , deductiv , forta unuia inductiv , calitatea relatiei de conchidere a oricarui argument .

- Forma logica redata de forta sa de inferenta

- Forma logica a premiselor + concluziilor

- Respectarea anumitor conditii de utilizare specifica acelui argument

- Indiferent de limba in care sunt formulate argumentele isi pastreaza specificitatea .

Definirea experimentului - observatie provocata

- producerea sau modificarea intentionata a unui fenomen cu scopul de al studia in conditii mai favorabile

- metoda de cunoastere caracterizat in mod esential prin tendinta de corectitudine a unui system de relatii controlate prin experienta .

Experienta verifica o relatie presupusa ( data in ipoteza ) dintre 2 fenomene prin provocarea acestora de catre experimentator .

Dizainul experimental - in psihologie - pentru a delimita un proces sau o caracteristica psihica , prin constructia unei situatii artificiale - exemplu greu de evaluat prin metoda descriptiva .

- durata diferita de parcurgere a doua texte in functie de nivelul de interiorizare al limbajului - gradul de diferentiere a textului .

- doua texte cu nivel diferit de dificultate .

- contrulul atasat al pronuntiei - s-a presupus ca timpul necesar pentru o persoana care utilizeaza un limbaj scris interiorizat timpul de citire este mai mare decat o persoana cu limbaj interiorizat

- s-au aplicat cele doua texte si s-a constatat timpul necesar .

- ipoteza confirmata - persoana care utilizeaza un system de citire semiinteriorizat a parcurs textul intr0un timp maI lung .

Caracteristicile unui experiment corect :

- metoda experimentala cand psihologul masoara ceea ce se ascunde in spatele unui comportament sau conduita si/sau cauzele car o genereaza .

- experimentul - o metoda care permite precizarea reala a cauzelor presupune manipularea...mai multi factori si masurarea efectelor acestei manipulari asupra comportamentului

- factorii pe care cercetatorul ai manipuleaza se numesc VARIABILE INDEPENDENTE .

- comportamentele sau procesele utilizate pentru masurarea efectelor variabilelor independente se numesc VARIABILE DEPENDENTE .

- patru caracteristici - validitatea interna , fidelitatea , sensibilitatea , validitatea externa .

1 - validitatea interna - orice factor care ar putea influenta necontrolat rezultatul este necontrolat ; cauza si efectul bine delimitate

2 - fidelitatea - atunci cand experimentul este repetabil , deci prin repetarea sa rezulta acelasi rezultat > se considera ca primul experiment a avut un grad mare de dificultate

3 - sensibilitatea - cand se poate masura efectul oricarei variabile independente oricat de mici influente ar avea ea .

4 - validitatea externa - daca rezultatele obtinute pe esantionul experimentat pot fi generalizate la nivelul intregii populatii din care a fost extras esantionul .

Observatii ale celor patru caracteristici , nu se regasesc in egala masura simultan intr-o cercetare , le pot reduce pe celelalte experimente , cresterea sensibilitatii scade validitatea externa .

Controlul situatiei experimentale pentru realizarea unui experiment correct sunt necesare trei elemente :

1 - modalitatea de manipulare a variabilelor

2 - mentinerea conditiilor experimentului

3 - grupul de control

- urmaresc un obiect comun

- conditiile obtinerii unor informatii cauzale ( covarianta ) ordonare temporala si eliminarea cauzelor alternative posibile precum si a validitatii interne a experimentului .

1 - Modalitati de manipulare conditiile de covarianta , ordonarea temporala - presupune obtinerea unor modificari a variabilei dependente ( comportament observat ) doar atunci cand se modifica variabila independenta . Ordonarea temporala , implicit prin realizarea conditiei de covarianta , deoarece modificarea variabilei independente se produce anterior modificarii raspunsului ,variabila dependenta .

2 - Mentinerea conditiilor experimentului - presupune ca orice factor care ar putea influenta variabila independenta trebuie eliminate pantru a putea decide asupra influentei reale ale variabilei independente . Este important sa recunoastem ca noi controlam daor acei factori care presupunem ca vor influenta comportamentul pe care vrem sal masuram

- posibil sa existe si alti factori care sa produca modificari ale variabilei independente , acestia trebuie delimitati si obligatoriu eliminate .

3 - grupul de control - obligatoriu in cercetarea experimentala , deci se opteaza pentru acesta , este obligatoriu ca toate caracteristicile sa fie prezente si la cel de control

IDENTIFICAREA PROBLEMATICII DE CERCETARE

- Criterii de alegere a metodei :

In psihologie - cateva surse - viata cotidiana - conflictele , dificultati de relationare , efectele reclamelor , consumul de alcool

- activitatea curenta - integrarea emigrantilor

- cercetarile finalizate - raspund la intrebarile finalizate in ipoteza , dar si sa genereze alte intrebari .

- teoriile - cu atat mai bune cu cat permit preluarea si dezvoltarea informatiilor pe care le transmit sunt o tinta si un ghidaj .

- ca unitati de limbaj - propozitiile - enunturile din table au o singura asemanare .

-coloana din stanga - afirma ceva

-coloana din dreapta - neaga ceva

Sunt construite in opt limbi diferite , acelasi rand aceeasi limba

Intelesurile legate de ele sunt radical diferite in intregul tabel, nu exista doua enunturi cu acelasi inteles

Ce inteles preveleaza radical , asemanarile -nivel general - in toate enunturile se spune ceva B despre alceva A , despre oameni A se spune B , intre ele o singura deosebire logica , forma logica a celor care neaga - dreapta = A nu sunt B , anumiti A nu sunt B

Concret vorbind pot fi identificate si alte deosebiri

1 - toti A si B - corespund enunturilor affirmative 3 , 4 , 5 , 6 , 7 si 8

2 - unii A sunt B - corsepund randului afirmativ , randul 2

3 - formulele mici in A nu este B - caracteristicie randurilor 3-8 inclusiv

4 - formulele unii A nu sunt B - corespund randurilor 1 , 2

Diversitatea formelor logice

- Formulele 1 - 4 forma logica propozitionala . Propozicii categorice

- Principalele tipuri de propozitii implicate in studiul , literele A si b reprezinta un tip de forma logica mai simpla numita , Termeni .

- Daca P , atunci Q

- Unde P si Q reprezinta propozitia

- Forma conditionalului - fiecarui argument ai este specifica o forma logica redata de schema lui de influenta .

- In calitate de premise sau concluzie pot sa apara oricare dintre formele lor de analiza .

Retineri asupra particularitatilor

- Constatare - dar nu se intereseaza din ce cauza apar ele acolo ( in mintea omului )

- Formele logice - sunt universal umane si atemporale fiind imanente gandirii umane .

- Gramatica necesara oricarei forme de limbaji - limbajul gandirii , formele gandirii - indiferent de limba , gramatica exista in fondul ei , exista o gramatica universala din care poate fi derivate oricare gramatica a oricarei limbi .

- Forma logica - implicata in demersurile oricarui om indiferent de limba vorbita si comportament

- Bolnavii psihici , construiesc o alta lume ceea ce inseamna ca lumea pe care o construiesc nu este lipsita de logica ci are propria sa logica .

- In functie de sanatatea psihica , de starile afective , interesele care ai domina , oamenii neglijeaza formele logice si exigentele , acorda prioritate continuturilor informationale din continuturile scrise sau verbale .

-- E----- C ----- 5 ----- 4 ------

- Regula - daca pe una din carti se afla o vocal ape cealalta este inscris un numar impar . Efortul de a judeca dupa continut este mai mare

- Rationarea individuala se bazeaza cu pe instinctual comun .

- este influentata hotarator de interese si competente , prejudecati , principii , obiceiuri , traditii .

- aceasta influenta chiar daca este hotaratoare nu infirma ca analiza psihologica a rationarii trebuie sa tina seama de formele si exigentele logice sis a nu fie dominate de irationalism .

- oamenii obisnuiti utilizeaza inconstient formele logice - simtil comun , idei personale .

Pesimismul unor psihologi asupra relevantei logice in rationare se datoreaza :

- lacunelor de cunoastere asupra formelor de constiinta

- cunoasterea incomplete a cauzelor diferitelor forme psihice

- necalificarea raporturilor creier - minte ; corp - constiinta

- fenomenul Placebo , efect important in recuperare , nimeni nu stie inca in ce fel si prin ce mecanisme psiho-fiziologice isi face efectul sau actioneaza .

- Limbajul symbolic

Simbolurile folosite in logica au un sens aparte , formeaza alfabetul unui limbaj artificial necesar pentru a reda structurile logice , impreuna cu regulile formale se formeaza limbajul formal al logicii

Vocabularul formal al logicii are doua forme de simboluri : - variabile

- constante

- variabile - doua elemente

-fiecare dintre aceste elemente reprezinta o semnificatie posibila pentru un astfel de symbol

- de exemplu :- literele A si B au statut de variabile

- cuvintele Toti -----sunt

Unii -----sunt

- linia care este amplasata intre premise si concluzie desemneaza relatia de conchidere .

- Constantele

- Variabile si constante :

- am apelat la litere si cuvinte sau expresii , in locul cuvintelor , Daca---atunci se foloseste iar forma conditionalului de mai sus devine :

1- adevarat sau 0 fals

- limbaj logic necesar

Pentru analiza si raporturile logice

Pentru analiza structurilor corecte

Pentru analiza limbajului

- ca este asimilata

- scrierea obisnuita exista un tip aparte de formalism

- Scrierea , lectura si vorbirea constituie esentialul

La progresul capacitatii de gandire si de scriere

La perfectionarea comportamentului

La integrarea sociala a individului

- Exigentele logico-fundamentale

Asigura calitatea , precizia corecta , eficienta demersurilor argumentate privind descoperirea si respingerea erorilor logice , sofisme , paralelogisme , particularitati esentiale ale discursurilor scrise si vorbite

Permit descoperirea erorilor logice

1 - Principiul identitatii

X=idX orice forma logica este ceea ce este sau cu ajutorul limbajului symbolic

Se citeste X este identic cu X - pe scurt X este X .

Fiecare forma logica se diferentiaza

Schimbarea de inteles trebuie imediat precizat explicit

Nu trebuie absolutizat , ca fiecarui cuvant ai revine un inteles

Obiect - ibidem.

Nu trebuie redus la situatii banale

Tudor Arghezi = Tudor Arghezi

Tudor Arghezi = Gala Galaction

Tudor Arghezi = I.N. Theodorescu

1 = adevarat dar banal

2 = falsa = doua experiente

3 = adevarata si totodata utila

- identitatea logica , ca atare tot ce va fi adevarat respective fals

- cuvantul identitate este folosit in multiple contexte din cele mai diferite darn u cu sensul din logica .

- In psihanaliza - identitatea proiectiva

- identitatea

- Nerespectarea principiului identitatii conduce automat la erori logice .

- Concluzii false din premise adevarate .

Soarecele roade hartia

Soarecele este substantiv

-------- ----- ------

Un substantive roade hartia

-------- ----- ------ ----- ----- -------------

Seminar

2 - Principiul noncontradictiei

- imposibil ca o propozitie X sa fie in acelasi timp si adevarata si neadevarata ~ ( P&~P )

3 - Principiul tertului exclus

- orice propozitie este fie adevarata fie falsa , a treia varianta este exclusa Pv~P

P sau ~P

P sau non P

4 - Principiul notiunii suficiente

- relatia dintre doua propozitii astfel incat una dintre ele s-o intemeieze pe cealalta G.H.von Wright

Principiul identitatii Pid=P

Toti S sunt P

S subiect logic

P predicat logic

SaP a= toti sunt

Nici un S nu este P SeP e = nici un nu este

Unii S sunt P SiP

Unii S nu sunt P SoP

SaP

= affirmo = afirmativa

SiP

SeP

= nego = negative

SoP

Intre doua propozitii exista mai multe tipuri de opozitii

1 - Opozitia contradictorie - doua propozitii nu pot fi in acelasi timp impreuna nici adevarate nici false : - Toti oamenii mananca legume

Unii oameni nu mananca legume

Zapada este alba

Zapada nu este alba

2 - Opozitia contrara - doua propozitii nu pot fi impreuna adevarate dar pot fi impreuna false :

raport SaP si SeP Toti oamenii mananca lgume

Unii oameni nu mananca legume

3 - Opozitia subcontrara - doua propozitii pot fi impreuna adevarate darn u pot fi impreuna false :

raport SiP si SoP Unele pasari zboara

Alte pasari nu zboara

contrare

SaP----- ----- --------- ----- ----SeP

I I

I I

I I raport

I I de

I I subalternare

I I

I I

I I

SiP----- ----- --------- ----- ----SoP

subcontrare

-------- ----- ------ ----- ----- -----------

Cursul 4

Tiputi de temei : - sunt oferite de premise P oferite lui Q concluziei , ratiunea pentru care se sustine ceva .

- forta temeiului - este justificata de deprinderile de comportament , informatie , starea psihica a celui care pretinde ceva , a justifica inseamna a pretinde .

Q = Mihai Eminescu si Ion Creanga au fost prieteni

P = Mihai Eminescu si Ion Creanga au fost contemporani

- un asemenea temei este necesar darn u suficient

- relatia dintre P si Q este explicit redata de conditionalul :

Numai daca Q atunci P

Q = Mihai Eminescu si Ion Creanga au fost contemporani - justifica

ratiunea P = Mihai Eminescu si Ion Creanga au fost prieteni

daca P atunci Q

Q = Mihai Eminescu a fost celibatar

Temei P = Mihai Eminescu a fost necasatorit

Daca si numai daca Q atunci P

Daca si numai daca P atunci Q

- in situatii speciale precum :

- intentii rele , educatie deficitara , retardare mintala , alte disfunctii afective psihice , apar adevarate aberatii de justificare .

Liviu Rebreanu a scris un roman despre evenimentele din 1907

Liviu Rebreanu a trait in perioada evenimentelor din 1907

Principii ale particularitatilor gandirii :

- sub forma discursului scris sau vorbit .

- respectarea exigentelor logice fundamentale .

- claritate , exactitate , precizie .

- compatibilitatea ideilor din scriere si vorbire .

- justificarea .

- rigoare si consecventa in argumentele expuse .

ISTORIA LOGICII

Stiinta maselor

Concluzii : atat psiholingvismul cat si logismul sunt propozitii externe eronate la care s-a renuntat demult .

Logica si psihologia sunt discipline distincte intre care exista relatii de cooperare .

Logica propune un model etalon .

Psihologia cognitive - rationarea umana si legatura cu alte procese psihice , a adus dovezi ca abaterile de la exigentele legate se petrec la nivelul gandirii individuale care se bazeaza pe simtul comun sip e experientele traite

- astfel de abateri se datoreaza in mare masura presiunilor exercitate asupra rationalizarii de catre interese , norme , obiceiuri , idealuri care sunt proprii fiecarui individ in parte

- idealurile exercita presiuni normative

- psihologia cognitiva sugereaza edificarea unor noi discipline logice :

- logicile non-monotonice cele auto-epistemice , boesiene .

- non-monotonice - logica traditionala , Argumentele deductiv valide , Premisele specificate pentru Concluzii .

Seminarul 3

Referat : Raportul dintre psihologie si logica

Analiza limbajului

1 - Gandirea si limbajul

Fara a recurge la o forma de limbaj gandurile nu se pot produce si nu pot fi exprimate , iar starile aferente nu pot fi constientizate .

Limbajul - un system de semne si de reguli privind combinarea si folosirea semnelor .

Structura limbajului - vocabularul ( totalitatea semnelor )

- gramatica ( totalitatea regulilor )

Analiza logica a limbajului se termina la analiza semnelor .

Cercetarea regulilor - elemente de studio ale gramaticii

Exemplu de semen - cuvinte scrise sau rostite

- mimica , gesturile , semnele

Structura semnului :

1 - substratul material = genul fizic perceptibil folosit ca suport pentru a exteriorize sensul semnului .

2 - sensul = intelesul semnului

3 - regula de semnificatie = norma conform careia semnul este legat de substratul material .

Substratul material - folosit pentru exteriorizarea unui mesaj .

Exemplu : un ansamblu de sunete dublu articulate folosite pentru pronuntarea cuvintelor , sunete , gesturi , lumini

Simbolul unei stari de fapt - diferit de substratul material al semnului .

Simbolul = fenomen psihic sau fizic nu intodeauna sesizabil direct .

- exemplu : cresterea timpului unei boli infectioase , oboseala accentuate , agresivitatea , teama de a calatorii cu avionul .

Simbolul unei stari de fapt are o utilizare in psihologie si in practica medicala , plecandu-se de la simtom privit ca un efect , ne orientam catre cauza

- exemplu : declinul capacitatii de amintire - amnesia

identificarea corecta dintre cause si scopuri - inteligenta

cresterea temperaturii - simtom - cauza unei boli

In psihologie se constata ca limbajul este principalul instrument pentru descoperirea starii de fapt care a produs stimulul .

In practica medicala pentru descoperirea starii se recurge la examenul de laborator .

In ce priveste sensul semnului in absenta san u exista comunicare , trebuie sa compunem semen cu inteles pentru a fi receptati corespunzator .

Sensul semnului confera calitatea de nume a ceva

Obiectul = denotat sau referent

Regula de semnificatie = ne obliga sa atribuim un inteles unui substrat material .

Semnul - un fenomen perceptibil de care este legat un inteles in conformitate cu cel putin o regula de semnificatie .

Tipuri de limbaj :

1 - Verbal - scris sau rostit

2 - Non-verbal

Dupa sens :

Obiect si meta-limbaj - exemplu : proprietatea plenara - limbaj , obiecte si are ca denotat verbul .

Este adevarat ca ploua - metalimbaj , pentru ca nu se refera la starea vremii ci la proprietate , are ca denotat un element specific limbajul imediat inferior lui

Dupa regulile de semnificatie :

Natural - sub forma limbilor nationale

Artificial - servesc unor scopuri practice sau teoretice , matematica , ficica , etc .

Vocabularul specific

Vocabularul profesional - al celor care practica meserii

Vocabularul stiintific - un nivel de rigurozitate mai ridicat

Structura vocabularului psihologiei .

1 - vocabularul instrumental = circa 100 termeni provenind din vocabularul logicii , definitii , clasificari , proprietati , intrebari , relatii

2 - vocabularul uzual = circa 3000 termeni si are - nucleul

- vocabularul colocvial

- vocabularul general

- exemplu - adevar , analiza , timiditate , etc .

3 - vocabularul general - circa 4000 de cuvinte din terminologia stiintifica generala sau discipline conexe .

- exemplu - adaptare , atitudine , ipoteza , investigatie , etc .

4 - vocabularul tehnic - utilizat ca determinare a : agresivitatii , anxietatii , bulimiei , etc.

Functiile limbajului :

Informativ-descriptiv = descriem , redam obiecte , relatii , etc ., sunt utilizate enunturi declarative prin care se afirma sau se neaga ceva ( propozitii cognitive )

De comunicare = limbajul devine instrument prin care gandul cuiva poate fi comunicat alcuiva ( emitatorul si receptorul )

Directional-sugerator = explicit prin intermediul unor avertismente , interjectii , norme , ordine .

Expresiv = redat de enunturi care exprima stari afective .

Protocolar = enunturi tip , fac parte din protocolul de derulare a unor evenimente aparte ( casatorii , botezuri , etc. )

Performativ = seamana cu cel protocolar , dar in conditii speciale au si alte functii : expressive , informative , contin in alcatuirea lor verbe prin care se redau dorinte , promisiuni , angajamente ( exemplu : cer , promit , ofer , recomand , etc. )





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.