Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » referate » psihologie psihiatrie
Bazele gandirii critice

Bazele gandirii critice




BAZELE GANDIRII CRITICE

Puterea critica a mintii - se refera nu la ce gandesti ci la cum gandesti.

Metodele logice implicate in construirea , promovarea , formularea propriilor opinii , in evaluarea indemnurilor , atitudinilor altora sau a celor proprii = presupune un studiu systematic al argumentelor si al exigentelor logice privind eficacitatea argumentarii si a activitatii teoretice in genere , a diferitelor tipuri de dovezi sau probe folosite in sustinerea argumentelor si parerilor inclusive a celor specifice rationarii in practica cotidiana .

Ce este gandirea critica : Noi sau altii (alcineva ) , a lua o pozitie intr-o anumita problema inseamna a aserta sau a pretinde ceva daca gandim critic vom supune unei valori rationale atat asertiunea cat si pretentia in cauza , cat si temeiurile pe care se bazeaza aceasta .

A gandi critic inseamna a proceda calm , rational a nun e lasa influentati de factorii externi .



De ce fel de cunostinte avem nevoie ?

- In ce consta respective problema si care este pozitia persoanei care o avanseaza , ce pretinde acea persoana in legatura cu problem ape care o ridica

Trebuie sa stim daca cumva nu exista alte consideratii relevante la problema in discutie .

Care este valoarea rationamentelor ( argumentelor ) aduse pentru a justifica pretentiile - sunt argumentele respective bune sau nu , valide , concludente , probante .

Daca indiferent ce am face in consideratie ar trebuii sa acceptam sis a raspingem sau chiar sa renuntam san e mai gandim la problema in discutie .

Studiul logicii sta la baza formarii gandirii critice , dezvolta aptitudinile de a stabilii valorile probatoare a diferitelor declaratii , valoarea de adevar a unor asertiuni in raport cu valoarea altor asertiuni .

Studiul logicii educa urmatoarele abilitati de gandire critica :

folosirea instrumentelor rationale de analiza de decriptare si evaluare a textelor indifferent daca acestea sunt scrise sau rostite .

capacitatea de a rezolva probleme , de a le descoperii argumentele implicate in sustinerea unor opinii

invatarea active si auto-perfectionarea inteligenta

Principalele situatii cand recurgem la argumente , pentru a stabilii 5 aspecte diferite :

adevarul sau fidelitatea ideilor nascute in mintea noastra sau propuse noua

daca ideile sau indemnurile sunt demne de a fi luate in seama sau nu

daca opiniile promovate sunt acceptate sau nu

daca un comportament sau o atitudine are justificare sau nu

ce consecinte are un anumit comportament sau atitudine

Argumentele sunt utilizate pentru a combate opiniile inacceptabile , pentru a dovedii ca unele atitudini sunt sau nu corecte .

Sensurile cuvantului argument - in psihologie:

activitatea teoretica specifica gandirii umane prin care o persoana inteligenta isi sustine sau promoveaza parerile , care este aflata in colerare cu alte tipuri de fapte sau procese psihice (atitudini , personalitate , gandire ) si care influenteaza aceste activitati teoretice . Aceasta activitate teoretica difera de la individ la individ in functie de competentele si starea sa , de sanatatea psihica .

Argument = inteles de special . Procesare mentala de informatii , ca tip aparte de procesele cognitive .

Modul individual de realizare a acestei procesari in conditiile simtului comun pe fondul activitatii psihice in raport cu sanatatea mentala a individului si in comparative cu exigentele logice de argumentare .

Se inspira din logica contemporana si inteligenta artificiala , folosind , instrumente folosite de aceasta pentru a avalua exact abaterile de la exigentele logice de argumentare care in marea lor majoritate isi afla cauza in absolutuzarea continutului informational fara a tine seama de exigentele rationale. In matematica <argument> este variabila independenta a unei functii .

Retorica este un mijloc de persiuasiune , de influentare a unor opinii sau a unor atitudini .

Rolul cuvintelor si a altor manifestari nonverbale pentru impresionarea si producerea de convingeri .

Argumentul , o multime de propozitii intre care exista o relatie speciala astfel incat adevarul uneia dintre ele numita concluzie isi afla temeiul sau justificarea in celelalte numite premise .

sa presupunem ca la intrebarea, pe ce te bazezi . pe ce temei sustii ca limba romana este de origine Latina ?

intrucat toate limbile romanice sunt de origine Latina , iar romana este o limba romanica , rezulta ca romana este o limba Latina

raspunsul in forma unui argument

a - premisele

b - concluzia

c - relatia de conchidere , intrucat..iar..rezulta ca..

Identificarea argumentelor , doar cu ajutorul cuvintelor , exista posibilitatea sa confundam intre trei lucruri :

Argument - explicatie - enunt conditionat

In principiu o confuzie de acest fel este facilitate de folosirea in toate aceste cazuri , de cuvinte sau expresii asemanatoare sau chiar identice , relatia de conchidere care este proprie oricarui argument este relatia indirecta de cuvinte sau expresii speciale numite dupa caz indicatori de premise sau concluzie .

indicatorii de premise : datorita faptului , de aceea , de oarece , din acest motiv , caci , fiinca , intrucat , pentru ca , pornind de la idea ca , etc.

indicatori de concluzie : astfel ca , asadar , ca atare , prin urmare , conchidem ca , deci , in concluzie , reiese ca , rezulta ca , etc.

OBSERVATII : o explicatie

expresia daca...atunci ...introduce fie relatia de conchidere , fie un enunt conditional

Argumentul initial poate fi reformulate:

romana este o limba Latina deoarece este o limba romanica , deoarece toate limbile romanice sunt de origine Latina .

deoarece >indicator de premise

a racit deoarece nu s-a imbracat corespunzator pentru vremea de afara

deoarece > explicatie , cauza racelii

Argument :

daca romana este o limba romanica si toate limbile romanice sunt de origine Latina , atunci romana este de origine Latina .

daca , atunci , corespund relatiei de conchidere .

daca ploua > enunt conditional , aceleasi cuvinte corespund unui operator operational

Exista si cazuri cand nu contine nici un indicator .

Formarea abilitatilor de gandire critica : exemplu permanent si systematic , bazat pe analiza logica a limbajului de interpretare enuntat a textelor scrise sau rostite , ofera posibilitatea de a diferentia intre a dovedii , a demonstra , a justifica , a explica , a pune in evidenta , a clarifica un aspect necunoscut .

Pentru a reusi sa descoperi un argument intr-un text , inseamna a fi capabil sa-I identifici structura .

Structura logica a argumentului este redata mai clar si mai exact distribuind propozitiile :

1 toate limbile romanice sunt de origine Latina

2 romana este o limba Latina

-------- ----- ------ ----- ----- --------------

3 romana este o limba de origine Latina

Linia----- concluzie - relatia de conchidere care uneori se mai numeste si relatia de consecinta , forma lui logica .

Precizari :

- Termenul ARGUMENT este intrebuintat uneori in logica sub forma de INFERENTA , RATIONAMEMT , in acest caz prin argument sau argunentare se intelege procesul procesul sesizabil de sustinere a unei idei , de promovare a unei opinii , de asemeni se spune ca in spatele argumentului sta o inferenta sau un rationament .

- cuvantul inferenta vine din latina , infera , inferare = un calcul mintal .

- de asemeni - rationare , argumentare , demonstratie , se intelege justificarea unei concluzii prin mai multe argumente legate intre ele , astfel , concluzia devine premiza se creaza un lant de argumente .

- In logica , termenul PROPOZITIE este o forma logica , premisa sau concluzie intr-un argument ipotetic , acestei structuri logice ai corespunde pe plan lingvistic un enunt declarative , de asemeni se obisnuieste sa se spuna ca o propozitie ar putea fi adevarata sau falsa.

Observatie : Limbajele formale , propozitie = formula , propozitii atomale = propozitii simple .

- Cuvintele : adevarat , fals , desemnaeza in logica valori de adevar posibile pentru propozitii nu valori de adevar effective prin perspectivele propozitii , Fiecare disciplina speciala se ocupa de adevarul sau falsitatea propozitiilor ei in sensul obisnuit .

- Logica si gandirea critica sunt interesate prioritar de relatia de conchidere dintre premisele si concluzia unui argument . Calitatile relatiei de conchidere , justifica suficient sau nu concluzia , nu depind de valoarea de adevar a premiselor sau a concluziilor care exista , sunt interdependente de continutul , de informatiile redate de acestea , calitatile relatiei de conchidere depind de FORMA LOGICA A ARGUMENTULUI , si ne permit sa diferentiem intre mai multe forme de argumente .

- ARGUMENTE -deductive valide sau nonvalide

- deductive sau inductive

Argumentul initial , in limba romana , organizare deductiv valida , constatare ce a condus de la premise adevarate la o concluzie adevarata

- Forma logica - inlocuim termenii premizei sau concluziei cu litere :

Limba romana cu A

Limba romanica nu B

Limba de origine Latina cu C

Se obtine o schema de inferenta B este C

A este B



------------

A este C

Forma logica - cvasiformal

A sunt mere

B sunt pere

C sunt fructe

Organizare deductive valida : premise Perele sunt fructe

Merele sunt fructe

Merele sunt fructe = concluzie adevarata .

A este delfin

B este animale marine

C sunt pesti

Schema : Animalele marine sunt pesti

Delfinii sunt animale marine

-------- ----- ------ -

Concluzia : Delfinii sunt pesti

Concluzia argument valid = nu admite concluzia falsa daca premisele sunt adevarate .

Pentru a arata organizarea initiala are o forma logica valida procedam la inlocuirea simbolulilor din schema de referinta cu termini din vocabularul limbii romane , luam in considerare reala inlocuirea care transforma premise in propozitie adevarata

- Forma logica este valida numai daca nu gasim nici o solutie in care concluzia sa fie falsa

- Calea = principalele exigente logice

Argumentele valide sau nevalide - argument valid , relatie de conchidere necesara - produce cu necessitate concluzie , premise adevarate concluzie cu necesitate adevarata C este B

A este B

-------------

A este C = concluzie

Nefiind necesara , din premise adevarate produce o concluzie adevarata sau falsa .

Pentru ca un argument deductive sa produca cu necesitate numai concluzii adevarate sunt necesare doua concluzii :

sa fie valid

premisele sa fie adevarate

Argumentele deductivecare satisfac amandoua conditiile se numesc CONCLUDENTE , iar cele care incalca una dintre conditii INCONCLUDENTE .

- Argumentele inductive - folosim argumente a caror neconcludenta se datoreza faptului ca desi premisele sunt adevarate ele sunt un temei necesar darn nu suficient pentru adevar sau falsitatea concluziei . Ele sugereaza concluzia pentru ca relatia de conchidere nu este necesara ci are un character probabilist .La 5 aruncari ale zarului au iesit numai numere pare , acest argument nu este suficient pentru a conchide ca si la a seasea aruncare ve iesi tot un numar par > argument inductive .

- Pentru argumentele inductive , concluzia depaseste cumva ceea ce s-a spus in premise . Relatia de conchidere este probabila si se modifica in functie de adaugarea de premise suplimentare .

- Daca premise favorizeaza concluzia , probabilitatea relatiei de conchidere creste , daca defavorizeaza concluzia , scade .

- Doua precizari : Argumentele inductive nu pot fi calificate ca valide sau nevalide , relatia de conchidere nu devine necesara , dar poate fi mai puternica sau mai slaba . Nu garanteaza nici adevarul nici falsitatea premisei.

- De cand se stie la Predeal a nins todeauna in decembrie , prin urmare si anul aceste la predeal va ninge in decembrie .

-Abundenta precipitatiilor , nu pot fi considerarte premise suplimentare

-Incalzirea globala , defrisarea masiva , scaderea precipitatiilor , sunt defavorabile concluziei si slabeste argumentul .

Premise suplimentare

Probabilitatea realtiei de conchidere

Argument inductiv

Favorabile concluziei

Creste

Mai puternic

Defavorabile concluziei

Scade

Mai slab

- Logica argumentarii - studiaza o mare diversitate de argumente ( silogistice , disjunctive , etc )

- Se ocupa in special de forma logica in raport cu care stabileste tipul relatiei de conchidere

- Evalueaza calitatea relatiei de conchidere si forma logica a argumentului in anumite conditii de relationamente . Pe aceasta baza clasifica argumentele in :

1- deductive - valide ,nevalide , concludente , neconcludente

2- inductive - puternice , slabe

- Gandirea critica - exigentele logice si de clasificare realizate de logica in raport cu care evalueaza cazurile concrete de argumentare , este interesata suplimentar de relevanta premiselor pentru concluzie .

- Premisele si concluziile nu pot fi absolut independente .

- Gandirea critica este preocupata de analiza pe care diferite argumente sunt redate cu ajutorul limbajului inclusiv in functie de interesele si scopurile urmarite de commentator .

Forma logica

- Validitatea unui argument , deductiv , forta unuia inductiv , calitatea relatiei de conchidere a oricarui argument .

- Forma logica redata de forta sa de inferenta

- Forma logica a premiselor + concluziilor

- Respectarea anumitor conditii de utilizare specifica acelui argument

- Indiferent de limba in care sunt formulate argumentele isi pastreaza specificitatea .

Definirea experimentului - observatie provocata

- producerea sau modificarea intentionata a unui fenomen cu scopul de al studia in conditii mai favorabile

- metoda de cunoastere caracterizat in mod esential prin tendinta de corectitudine a unui system de relatii controlate prin experienta .

Experienta verifica o relatie presupusa ( data in ipoteza ) dintre 2 fenomene prin provocarea acestora de catre experimentator .

Dizainul experimental - in psihologie - pentru a delimita un proces sau o caracteristica psihica , prin constructia unei situatii artificiale - exemplu greu de evaluat prin metoda descriptiva .

- durata diferita de parcurgere a doua texte in functie de nivelul de interiorizare al limbajului - gradul de diferentiere a textului .

- doua texte cu nivel diferit de dificultate .

- contrulul atasat al pronuntiei - s-a presupus ca timpul necesar pentru o persoana care utilizeaza un limbaj scris interiorizat timpul de citire este mai mare decat o persoana cu limbaj interiorizat

- s-au aplicat cele doua texte si s-a constatat timpul necesar .

- ipoteza confirmata - persoana care utilizeaza un system de citire semiinteriorizat a parcurs textul intr0un timp maI lung .

Caracteristicile unui experiment corect :

- metoda experimentala cand psihologul masoara ceea ce se ascunde in spatele unui comportament sau conduita si/sau cauzele car o genereaza .

- experimentul - o metoda care permite precizarea reala a cauzelor presupune manipularea...mai multi factori si masurarea efectelor acestei manipulari asupra comportamentului

- factorii pe care cercetatorul ai manipuleaza se numesc VARIABILE INDEPENDENTE .

- comportamentele sau procesele utilizate pentru masurarea efectelor variabilelor independente se numesc VARIABILE DEPENDENTE .

- patru caracteristici - validitatea interna , fidelitatea , sensibilitatea , validitatea externa .

1 - validitatea interna - orice factor care ar putea influenta necontrolat rezultatul este necontrolat ; cauza si efectul bine delimitate

2 - fidelitatea - atunci cand experimentul este repetabil , deci prin repetarea sa rezulta acelasi rezultat > se considera ca primul experiment a avut un grad mare de dificultate

3 - sensibilitatea - cand se poate masura efectul oricarei variabile independente oricat de mici influente ar avea ea .

4 - validitatea externa - daca rezultatele obtinute pe esantionul experimentat pot fi generalizate la nivelul intregii populatii din care a fost extras esantionul .

Observatii ale celor patru caracteristici , nu se regasesc in egala masura simultan intr-o cercetare , le pot reduce pe celelalte experimente , cresterea sensibilitatii scade validitatea externa .

Controlul situatiei experimentale pentru realizarea unui experiment correct sunt necesare trei elemente :

1 - modalitatea de manipulare a variabilelor

2 - mentinerea conditiilor experimentului

3 - grupul de control

- urmaresc un obiect comun

- conditiile obtinerii unor informatii cauzale ( covarianta ) ordonare temporala si eliminarea cauzelor alternative posibile precum si a validitatii interne a experimentului .

1 - Modalitati de manipulare conditiile de covarianta , ordonarea temporala - presupune obtinerea unor modificari a variabilei dependente ( comportament observat ) doar atunci cand se modifica variabila independenta . Ordonarea temporala , implicit prin realizarea conditiei de covarianta , deoarece modificarea variabilei independente se produce anterior modificarii raspunsului ,variabila dependenta .

2 - Mentinerea conditiilor experimentului - presupune ca orice factor care ar putea influenta variabila independenta trebuie eliminate pantru a putea decide asupra influentei reale ale variabilei independente . Este important sa recunoastem ca noi controlam daor acei factori care presupunem ca vor influenta comportamentul pe care vrem sal masuram

- posibil sa existe si alti factori care sa produca modificari ale variabilei independente , acestia trebuie delimitati si obligatoriu eliminate .

3 - grupul de control - obligatoriu in cercetarea experimentala , deci se opteaza pentru acesta , este obligatoriu ca toate caracteristicile sa fie prezente si la cel de control

IDENTIFICAREA PROBLEMATICII DE CERCETARE

- Criterii de alegere a metodei :

In psihologie - cateva surse - viata cotidiana - conflictele , dificultati de relationare , efectele reclamelor , consumul de alcool

- activitatea curenta - integrarea emigrantilor

- cercetarile finalizate - raspund la intrebarile finalizate in ipoteza , dar si sa genereze alte intrebari .

- teoriile - cu atat mai bune cu cat permit preluarea si dezvoltarea informatiilor pe care le transmit sunt o tinta si un ghidaj .



- ca unitati de limbaj - propozitiile - enunturile din table au o singura asemanare .

-coloana din stanga - afirma ceva

-coloana din dreapta - neaga ceva

Sunt construite in opt limbi diferite , acelasi rand aceeasi limba

Intelesurile legate de ele sunt radical diferite in intregul tabel, nu exista doua enunturi cu acelasi inteles

Ce inteles preveleaza radical , asemanarile -nivel general - in toate enunturile se spune ceva B despre alceva A , despre oameni A se spune B , intre ele o singura deosebire logica , forma logica a celor care neaga - dreapta = A nu sunt B , anumiti A nu sunt B

Concret vorbind pot fi identificate si alte deosebiri

1 - toti A si B - corespund enunturilor affirmative 3 , 4 , 5 , 6 , 7 si 8

2 - unii A sunt B - corsepund randului afirmativ , randul 2

3 - formulele mici in A nu este B - caracteristicie randurilor 3-8 inclusiv

4 - formulele unii A nu sunt B - corespund randurilor 1 , 2

Diversitatea formelor logice

- Formulele 1 - 4 forma logica propozitionala . Propozicii categorice

- Principalele tipuri de propozitii implicate in studiul , literele A si b reprezinta un tip de forma logica mai simpla numita , Termeni .

- Daca P , atunci Q

- Unde P si Q reprezinta propozitia

- Forma conditionalului - fiecarui argument ai este specifica o forma logica redata de schema lui de influenta .

- In calitate de premise sau concluzie pot sa apara oricare dintre formele lor de analiza .

Retineri asupra particularitatilor

- Constatare - dar nu se intereseaza din ce cauza apar ele acolo ( in mintea omului )

- Formele logice - sunt universal umane si atemporale fiind imanente gandirii umane .

- Gramatica necesara oricarei forme de limbaji - limbajul gandirii , formele gandirii - indiferent de limba , gramatica exista in fondul ei , exista o gramatica universala din care poate fi derivate oricare gramatica a oricarei limbi .

- Forma logica - implicata in demersurile oricarui om indiferent de limba vorbita si comportament

- Bolnavii psihici , construiesc o alta lume ceea ce inseamna ca lumea pe care o construiesc nu este lipsita de logica ci are propria sa logica .

- In functie de sanatatea psihica , de starile afective , interesele care ai domina , oamenii neglijeaza formele logice si exigentele , acorda prioritate continuturilor informationale din continuturile scrise sau verbale .

-- E----- C ----- 5 ----- 4 ------

- Regula - daca pe una din carti se afla o vocal ape cealalta este inscris un numar impar . Efortul de a judeca dupa continut este mai mare

- Rationarea individuala se bazeaza cu pe instinctual comun .

- este influentata hotarator de interese si competente , prejudecati , principii , obiceiuri , traditii .

- aceasta influenta chiar daca este hotaratoare nu infirma ca analiza psihologica a rationarii trebuie sa tina seama de formele si exigentele logice sis a nu fie dominate de irationalism .

- oamenii obisnuiti utilizeaza inconstient formele logice - simtil comun , idei personale .

Pesimismul unor psihologi asupra relevantei logice in rationare se datoreaza :

- lacunelor de cunoastere asupra formelor de constiinta

- cunoasterea incomplete a cauzelor diferitelor forme psihice

- necalificarea raporturilor creier - minte ; corp - constiinta

- fenomenul Placebo , efect important in recuperare , nimeni nu stie inca in ce fel si prin ce mecanisme psiho-fiziologice isi face efectul sau actioneaza .

- Limbajul symbolic

Simbolurile folosite in logica au un sens aparte , formeaza alfabetul unui limbaj artificial necesar pentru a reda structurile logice , impreuna cu regulile formale se formeaza limbajul formal al logicii

Vocabularul formal al logicii are doua forme de simboluri : - variabile

- constante

- variabile - doua elemente

-fiecare dintre aceste elemente reprezinta o semnificatie posibila pentru un astfel de symbol

- de exemplu :- literele A si B au statut de variabile

- cuvintele Toti -----sunt

Unii -----sunt

- linia care este amplasata intre premise si concluzie desemneaza relatia de conchidere .

- Constantele

- Variabile si constante :

- am apelat la litere si cuvinte sau expresii , in locul cuvintelor , Daca---atunci se foloseste iar forma conditionalului de mai sus devine :

1- adevarat sau 0 fals

- limbaj logic necesar

Pentru analiza si raporturile logice

Pentru analiza structurilor corecte

Pentru analiza limbajului

- ca este asimilata

- scrierea obisnuita exista un tip aparte de formalism

- Scrierea , lectura si vorbirea constituie esentialul

La progresul capacitatii de gandire si de scriere

La perfectionarea comportamentului

La integrarea sociala a individului

- Exigentele logico-fundamentale

Asigura calitatea , precizia corecta , eficienta demersurilor argumentate privind descoperirea si respingerea erorilor logice , sofisme , paralelogisme , particularitati esentiale ale discursurilor scrise si vorbite

Permit descoperirea erorilor logice

1 - Principiul identitatii

X=idX orice forma logica este ceea ce este sau cu ajutorul limbajului symbolic

Se citeste X este identic cu X - pe scurt X este X .

Fiecare forma logica se diferentiaza

Schimbarea de inteles trebuie imediat precizat explicit

Nu trebuie absolutizat , ca fiecarui cuvant ai revine un inteles

Obiect - ibidem.

Nu trebuie redus la situatii banale

Tudor Arghezi = Tudor Arghezi

Tudor Arghezi = Gala Galaction

Tudor Arghezi = I.N. Theodorescu

1 = adevarat dar banal

2 = falsa = doua experiente

3 = adevarata si totodata utila

- identitatea logica , ca atare tot ce va fi adevarat respective fals

- cuvantul identitate este folosit in multiple contexte din cele mai diferite darn u cu sensul din logica .

- In psihanaliza - identitatea proiectiva

- identitatea

- Nerespectarea principiului identitatii conduce automat la erori logice .

- Concluzii false din premise adevarate .

Soarecele roade hartia

Soarecele este substantiv

-------- ----- ------

Un substantive roade hartia

-------- ----- ------ ----- ----- -------------

Seminar

2 - Principiul noncontradictiei

- imposibil ca o propozitie X sa fie in acelasi timp si adevarata si neadevarata ~ ( P&~P )

3 - Principiul tertului exclus

- orice propozitie este fie adevarata fie falsa , a treia varianta este exclusa Pv~P

P sau ~P

P sau non P

4 - Principiul notiunii suficiente

- relatia dintre doua propozitii astfel incat una dintre ele s-o intemeieze pe cealalta G.H.von Wright

Principiul identitatii Pid=P

Toti S sunt P

S subiect logic

P predicat logic

SaP a= toti sunt

Nici un S nu este P SeP e = nici un nu este

Unii S sunt P SiP

Unii S nu sunt P SoP

SaP

= affirmo = afirmativa

SiP

SeP

= nego = negative

SoP

Intre doua propozitii exista mai multe tipuri de opozitii

1 - Opozitia contradictorie - doua propozitii nu pot fi in acelasi timp impreuna nici adevarate nici false : - Toti oamenii mananca legume

Unii oameni nu mananca legume

Zapada este alba

Zapada nu este alba

2 - Opozitia contrara - doua propozitii nu pot fi impreuna adevarate dar pot fi impreuna false :

raport SaP si SeP Toti oamenii mananca lgume

Unii oameni nu mananca legume

3 - Opozitia subcontrara - doua propozitii pot fi impreuna adevarate darn u pot fi impreuna false :



raport SiP si SoP Unele pasari zboara

Alte pasari nu zboara

contrare

SaP----- ----- --------- ----- ----SeP

I I

I I

I I raport

I I de

I I subalternare

I I

I I

I I

SiP----- ----- --------- ----- ----SoP

subcontrare

-------- ----- ------ ----- ----- -----------

Cursul 4

Tiputi de temei : - sunt oferite de premise P oferite lui Q concluziei , ratiunea pentru care se sustine ceva .

- forta temeiului - este justificata de deprinderile de comportament , informatie , starea psihica a celui care pretinde ceva , a justifica inseamna a pretinde .

Q = Mihai Eminescu si Ion Creanga au fost prieteni

P = Mihai Eminescu si Ion Creanga au fost contemporani

- un asemenea temei este necesar darn u suficient

- relatia dintre P si Q este explicit redata de conditionalul :

Numai daca Q atunci P

Q = Mihai Eminescu si Ion Creanga au fost contemporani - justifica

ratiunea P = Mihai Eminescu si Ion Creanga au fost prieteni

daca P atunci Q

Q = Mihai Eminescu a fost celibatar

Temei P = Mihai Eminescu a fost necasatorit

Daca si numai daca Q atunci P

Daca si numai daca P atunci Q

- in situatii speciale precum :

- intentii rele , educatie deficitara , retardare mintala , alte disfunctii afective psihice , apar adevarate aberatii de justificare .

Liviu Rebreanu a scris un roman despre evenimentele din 1907

Liviu Rebreanu a trait in perioada evenimentelor din 1907

Principii ale particularitatilor gandirii :

- sub forma discursului scris sau vorbit .

- respectarea exigentelor logice fundamentale .

- claritate , exactitate , precizie .

- compatibilitatea ideilor din scriere si vorbire .

- justificarea .

- rigoare si consecventa in argumentele expuse .

ISTORIA LOGICII

Stiinta maselor

Concluzii : atat psiholingvismul cat si logismul sunt propozitii externe eronate la care s-a renuntat demult .

Logica si psihologia sunt discipline distincte intre care exista relatii de cooperare .

Logica propune un model etalon .

Psihologia cognitive - rationarea umana si legatura cu alte procese psihice , a adus dovezi ca abaterile de la exigentele legate se petrec la nivelul gandirii individuale care se bazeaza pe simtul comun sip e experientele traite

- astfel de abateri se datoreaza in mare masura presiunilor exercitate asupra rationalizarii de catre interese , norme , obiceiuri , idealuri care sunt proprii fiecarui individ in parte

- idealurile exercita presiuni normative

- psihologia cognitiva sugereaza edificarea unor noi discipline logice :

- logicile non-monotonice cele auto-epistemice , boesiene .

- non-monotonice - logica traditionala , Argumentele deductiv valide , Premisele specificate pentru Concluzii .

Seminarul 3

Referat : Raportul dintre psihologie si logica

Analiza limbajului

1 - Gandirea si limbajul

Fara a recurge la o forma de limbaj gandurile nu se pot produce si nu pot fi exprimate , iar starile aferente nu pot fi constientizate .

Limbajul - un system de semne si de reguli privind combinarea si folosirea semnelor .

Structura limbajului - vocabularul ( totalitatea semnelor )

- gramatica ( totalitatea regulilor )

Analiza logica a limbajului se termina la analiza semnelor .

Cercetarea regulilor - elemente de studio ale gramaticii

Exemplu de semen - cuvinte scrise sau rostite

- mimica , gesturile , semnele

Structura semnului :

1 - substratul material = genul fizic perceptibil folosit ca suport pentru a exteriorize sensul semnului .

2 - sensul = intelesul semnului

3 - regula de semnificatie = norma conform careia semnul este legat de substratul material .

Substratul material - folosit pentru exteriorizarea unui mesaj .

Exemplu : un ansamblu de sunete dublu articulate folosite pentru pronuntarea cuvintelor , sunete , gesturi , lumini

Simbolul unei stari de fapt - diferit de substratul material al semnului .

Simbolul = fenomen psihic sau fizic nu intodeauna sesizabil direct .

- exemplu : cresterea timpului unei boli infectioase , oboseala accentuate , agresivitatea , teama de a calatorii cu avionul .

Simbolul unei stari de fapt are o utilizare in psihologie si in practica medicala , plecandu-se de la simtom privit ca un efect , ne orientam catre cauza

- exemplu : declinul capacitatii de amintire - amnesia

identificarea corecta dintre cause si scopuri - inteligenta

cresterea temperaturii - simtom - cauza unei boli

In psihologie se constata ca limbajul este principalul instrument pentru descoperirea starii de fapt care a produs stimulul .

In practica medicala pentru descoperirea starii se recurge la examenul de laborator .

In ce priveste sensul semnului in absenta san u exista comunicare , trebuie sa compunem semen cu inteles pentru a fi receptati corespunzator .

Sensul semnului confera calitatea de nume a ceva

Obiectul = denotat sau referent

Regula de semnificatie = ne obliga sa atribuim un inteles unui substrat material .

Semnul - un fenomen perceptibil de care este legat un inteles in conformitate cu cel putin o regula de semnificatie .

Tipuri de limbaj :

1 - Verbal - scris sau rostit

2 - Non-verbal

Dupa sens :

Obiect si meta-limbaj - exemplu : proprietatea plenara - limbaj , obiecte si are ca denotat verbul .

Este adevarat ca ploua - metalimbaj , pentru ca nu se refera la starea vremii ci la proprietate , are ca denotat un element specific limbajul imediat inferior lui

Dupa regulile de semnificatie :

Natural - sub forma limbilor nationale

Artificial - servesc unor scopuri practice sau teoretice , matematica , ficica , etc .

Vocabularul specific

Vocabularul profesional - al celor care practica meserii

Vocabularul stiintific - un nivel de rigurozitate mai ridicat

Structura vocabularului psihologiei .

1 - vocabularul instrumental = circa 100 termeni provenind din vocabularul logicii , definitii , clasificari , proprietati , intrebari , relatii

2 - vocabularul uzual = circa 3000 termeni si are - nucleul

- vocabularul colocvial

- vocabularul general

- exemplu - adevar , analiza , timiditate , etc .

3 - vocabularul general - circa 4000 de cuvinte din terminologia stiintifica generala sau discipline conexe .

- exemplu - adaptare , atitudine , ipoteza , investigatie , etc .

4 - vocabularul tehnic - utilizat ca determinare a : agresivitatii , anxietatii , bulimiei , etc.

Functiile limbajului :

Informativ-descriptiv = descriem , redam obiecte , relatii , etc ., sunt utilizate enunturi declarative prin care se afirma sau se neaga ceva ( propozitii cognitive )

De comunicare = limbajul devine instrument prin care gandul cuiva poate fi comunicat alcuiva ( emitatorul si receptorul )

Directional-sugerator = explicit prin intermediul unor avertismente , interjectii , norme , ordine .

Expresiv = redat de enunturi care exprima stari afective .

Protocolar = enunturi tip , fac parte din protocolul de derulare a unor evenimente aparte ( casatorii , botezuri , etc. )

Performativ = seamana cu cel protocolar , dar in conditii speciale au si alte functii : expressive , informative , contin in alcatuirea lor verbe prin care se redau dorinte , promisiuni , angajamente ( exemplu : cer , promit , ofer , recomand , etc. )







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea personajelor negative din basmul
Dialogul- mijloc de caracterizare a personajelor - d-l goe, de i. l. caragiale

Tehnica si mecanica

Determinarea indicilor Micuum (rezistentei), a reactivitatii, umiditatii, si analizei granulometrice a cocsului
Principii de calcul al instalatiei de ungere
Rectificarea - Pietrele abrazive - Masini de rectificat

Economie

Studiul comportamentului de cumparare de apa minerala in randul populatiei din bucuresti
Piata si politica financiara - Definirea si continutul pietei financiare
Bursele de valori

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



Bazele gandirii critice
STADIILE DEZVOLTARII PSIHICE. TEORIILE DEZVOLTARII STADIALE
Psihologia comunitatii si delincventa
CONSILIEREA FAMILIEI
Neopsihanaliza (deviantii timpurii)
CARACTERISTICILE PSIHOLOGICE ALE ADOLESCENTILOR
Metode in psihologia sociala
Personalitatea - centrul demersurilor de revalorificare psihologica - reeducare - readaptare



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu