Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » psihologie psihiatrie
CONSILIEREA FAMILIILOR PERSOANELOR DEPENDENTE DE DROGURI SI ALCOOL

CONSILIEREA FAMILIILOR PERSOANELOR DEPENDENTE DE DROGURI SI ALCOOL



CONSILIEREA FAMILIILOR PERSOANELOR DEPENDENTE DE DROGURI SI ALCOOL

Consilierea este o relatie speciala intre o persoana(client) care solicita ajutor intr-o problema psihologica si o persoana care este instruita sa acorde ajutor(consilier).

Consilierea consta din ansamblul actiunilor pe care consilierul le intreprinde in scopul de a-l ajuta pe client sa se angajeze la activitatile care il vor conduce la rezolvarea problemelor sale.

Consilierea se poate face atat cu toxicomanul cat si cu familia acestuia.

Este necesara consilierea familiei persoanei dependente, deoarece aceasta reprezinta un suport important pentru persoanele aflate in situatia de a fi dependente de droguri.




Daca un membru dintr-o familie este dependent, automat relatiile din cadrul acelei familii vor fi distorsionate. Consilierea este bine sa se faca atat la nivel individual cat si la nivel colectiv.

Scopul consilierii familiilor persoanelor dependente este de a ajuta familia sa inteleaga cauzele care au generat consumul de droguri.

Prin consiliere, familia este ajutata sa depaseasca momentul de criza.

Momentul de criza reprezinta situatia in care individul si-a epuizat resursele adaptative si poate angaja comportamente cu efecte negative, ireversibile, atat asupra sa, cat si a mediului sau de viata (Georgescu M., 2006, p.163)

Obiectivul consilierii familiale il reprezinta reducerea factorilor de risc si cresterea factorilor de protectie in mediul familial prin imbunatatirea abilitatilor educative ale parintilor, intarirea legaturilor familiale si clarificarea pozitiei familiei fata de consumul de droguri, pentru prevenirea abuzului de droguri.

Calitati personale ale consilierului:

n     Interes pentru oameni.

n     Cald si comunicativ in relatiile cu clientii

n     Sensibil la sentimentele celuilalt

n     Toleranta

n     Analitic/sintetic

n     Autocontrol

n     Tolereaza ambiguitatea

n     Creativ

n     Realist

n     Flexibil

n     Umor

Etapele procesului de consiliere dupa Hopson:

n     In prima etapa, ca abilitati de construire a unei relatii e de dorit ca consilierul sa dea dovada de respect, autenticitate si empatie, astfel incat sa-l ajute pe client sa se simta valorizat si inteles si sa-l pregateasca sa aiba incredere in consilier.

n     In a doua etapa ,in cazul abilitatilor de explorare si clarificare,consilierul informeaza familia in legatura cu riscurile consumului de alcool si droguri si ii ajuta sa constientizeze faptul ca au o problema in familie. Acesta ii indruma pe membrii familiei cum sa se comporte cu persoana dependenta si mai ales sa descopere cauzele care l-au determinat la consum.

n     In a treia etapa , cea a abilitatilor de suport a persoanelor in vederea rezolvarii de probleme, consilierul foloseste ca principii si tehnici stabilirea obiectivelor, planificarea activitatilor, elaborarea strategiilor de rezolvare a problemelor si astfel stabileste un plan de recuperare impreuna cu familia care sa vina in ajutorul consumatorului de droguri.

Consilierul poate folosi si psihoterapia de sustinere, pentru a ajuta clientul sa traverseze o   perioada de criza, cauzata de consumul de droguri.

Tehnici folosite :

n     Ascultarea –clientul trebuie sa simta ca i se acorda intreaga atentie si preocupare si ca problemele sale sunt luate in serios;

n     Explicatiile si sfaturile –terapeutul ofera sfaturi si explicatii pentru a face familia sa inteleaga ca din cauza drogurilor copilul/ sotul/ fratele a ajuns in situatia de fata si ca trebuie sa renunte la folosirea acestora;

n     Incurajarea-clientul trebuie incurajat sa accepte ajutorul specialistilor;

n     Sugestia prin prestigiu-clientul va fi incurajat sa-si asume raspunderea propriilor actiuni si sa caute solutii pentru rezolvarea problemelor. Exista situatii cand este indicat ca terapeutul sa-si exercite autoritatea de expert si sa convinga clientul sa faca un pas necesar. Acest mod de convingere se numeste sugestie prin prestigiu si este important ca rezultatul sa apara clientului ca fiind propria realizare, mai mare decat cea a terapeutului.

n     Reglarea intensitatii relatiei dintre client si terapeut.-se refera la faptul ca clientul sa nu devina dependent de terapeut.

Atitudinea familiei:

n     Negarea – refuzul de a crede ca cineva din familie este dependent.



n     Sentimentul de culpabilitate- acestia considera ca nu au avut suficient timp pentru copii/ sot/ frate, nu au fost atenti la nevoile lor si din aceasta cauza s-au refugiat in alcool/ droguri.

n     Rusinea- membrii familiei nu vor sa recunoasca ca cineva din familia lor are o astfel de problema, deoarece le este teama de reactia celor din jur.

n     Izolarea –retragerea din grupurile pe care le frecventau pentru a evita sa dea explicatii.

Consecinte asupra familiei : disfunctie familiala cronica stabila, probleme casnice, probleme de comportament si de declin scolar, anxietate, depresie a membrilor familiei, divort, abuz, violenta.

Educarea corecta a copilului

Sunt recomandate urmatoarele:

n     Evaluarea factorilor de risc.

Parintii trebuie sa discute cu copii despre eventualele riscuri care pot duce la dependenta de substante toxice (adictie). Trebuie sa se discute si despre istoricul familial pozitiv pentru un eventual abuz si despre consecintele acestuia

n     Analiza consecintelor persoanle. Orice parinte trebuie sa-i explice copilului ca anumite decizii pot sa le afecteze negativ intreaga viata. Consumul ocazional de toxice, poate duce la abuz si dependenta, care au un impact negativ asupra vietii in general

n     Explicarea consecintelor legale este de asemenea importanta, deoarece incidentele care apar secundar acestui comportament, pot avea de asemenea un impact negativ asupra vietii

n     Educatia legata de comportametul in societate. Parintii trebuie sa-si educe copii in asa fel incat acestia sa stie sa se comporte cu ocazia anumitor evenimente sociale sau familiale. Adolescentilor trebuie sa li se explice ca un consum de toxice (tutun, alcool sau droguri) nu creste popularitatea si nu rezolva anumite probleme legate de scoala familie sau anturaj. Este foarte important ca adolescentii sa stie sa se fereasca si de ocaziile care implica un eventual consum accidental de droguri (drogurile dizolvate in bauturi, destul de frecvent intalnite in barurile de noapte).

n     - Atitudinea parintilor in legatura cu activitatile scolare, extrascolare, fumatul sau consumul de alcool sau droguri. Unii parinti considera inevitabila experimentarea unor astfel de toxice de catre copii lor. In multe dintre aceste cazuri, copii percep cu usurinta aceasta libertate educatioanala si nu ezita sa incerce astfel de toxice (in special fumatul si consumul de alcool), lucru care duce de obicei la aparitia dependentei si abuzului

n     Viata familiala dezorganizata este un alt factor important in predispozitia pentru consumul de toxice al adolescentilor. Familiile in care exista diferite conflicte sau abuzuri fizice sau sexuale, stress psihic intens, au un risc mare de a consuma toxice. Compensarea pe plan emotional si caldura familiala, sunt importante in orice familie in care se incearca evitarea unor astfel de abuzuri

n     Implicare parentala inadecvata, in educatia si viata adolescentului, cresc de asemenea riscul pentru abuzul si dependenta de toxice. Extremele educationale, precum pedepsele grave (deseori corporale) sau permisivitatea crescuta a parintilor, creste riscul pentru abuzul de toxice (in special alcool, tutun si droguri usoare).

n     Instituirea cat mai rapid posibil a tratamentului specializat. Parintii trebuie sa discute cu specialistul toate optiunile terapeutice si sa decida impreuna cu acesta metoda cea mai buna pentru fiecare caz in parte

n     Implicarea parintilor in tratamentul si recuperarea adolescentului. Parintii trebuie sa ofere copiilor sprijinul psihic necesar pe toata perioada recuperarii si nu trebuie sa recurga la diferite pedepse care pot afecta negativ evolutia acestora

n     Terapia familiala este de asemenea recomandata, deoarece in cazul unui eventual abuz sunt afectati toti membrii familiei. Este util ca membrii familiei sa cunoasca implicatiile consumului de droguri sa invete sa-si ajute copilul si sa-l fereasca pe acesta de eventualele recidive

n     Stabilirea planurilor de viitor este importanta odata cu terminarea tratamentului si consta in reevaluarea anumitor aptitudini, care pot fi utile si pot ajuta adolescentul sa-si continue studiile si sa-si faca un scop in viata



n     Profilaxia recidivelor. Majoritatea adolescentilor au cel putin o recadere dupa terminarea tratamentului initial. Recaderile sunt frecvente deoarece dependenta si abuzul de substante toxice sunt considerate afectiuni cronice. Nu trebuie sa se uite ca recaderile nu sunt considerate un esec al tratamentului initial, de aceea sprijinul familiei si prietenilor pe toata aceasta perioada este extrem

Strategii de interventie:

n     Dezvoltarea competentelor si abilitatilor educative ale parintilor, ca factori de protectie in consumul de droguri.

n     Acordarea serviciilor de asistenta medicala /psihologica /sociala, individuala si de grup consumatorilor de droguri si familiilor acestora;

n     Participarea la un curs de formare familiala in abilitati educative pentru prevenirea consumului de droguri.

n     Strategia nr. 1: Afla cat de des consuma adolescentul alcool sau droguri

Consilierul sfatuieste parintii sa stabileasca daca si cat de des consuma adolescentul alcool/ droguri si abia apoi sa intervina.

Sa discute deschis si sincer cu adolescentul despre consumul de alcool sau droguri si sa foloseasca metode obiective pentru a-l testa.

Consilierul ii indeamna pe parinti sa fie prieteni cu adolescentul si sa-i vorbeasca deschis.

Parintii ii pot adresa intrebari de genul:

“ Majoritatea adolescentilor de varsta ta consuma alcool: Tu cand ai consumat ultima oara alcool? ”

Astfel adolescentul nu poate rspunde cu da/ nu.

“ Dar droguri cand ai consumat ultima oara? “

Scopul, in aceasta etapa, este ca familia sa stabileasca o relatie de incredere si sa afle cat de mult are de-a face adolescentul/ sotul/ fratele cu drogurile sau alcoolul.

Familia trebuie sa inteleaga ca dependentul are nevoie de a fi sustinut, de a fi acceptat ca persoana, de relatii bazate pe incredere si respect. Persoanele apropiate, puternic afectate de problema lui, nu mai au rabdarea si resursele necesare pentru a-i oferi toate aceste lucruri. El are nevoie de un ajutor specializat care sa vina in intampinarea acestor nevoi si sa il stimuleze in confruntarea cu propriile sale probleme si suferinte, in depasirea acestora si obtinerea autonomiei si satisfactiei personale.

“ Ce e mai bine sa fiu, parintele sau prietenul adolescentului meu?“

Un alt motiv pentru care adolescentii abuzeaza de alcool sau droguri este acela ca o pot face. Parintii se tem sa se poarte prea dur, ca nu cumva copii lor sa se infurie si sa se indoape si mai mult cu alcool sau droguri.

Familia trebuie sa inteleaga ca adolescentii care abuzeaza de alcool sau droguri nu mai pot sa gandeasca limpede si nici sa faca optiuni corecte. Ei au mai multa nevoie de disciplina si de indrumare decat ceilalti adolescenti.

Odata stabilita o relatie de incredere e bine ca familia sa asigure dependentul ca nu-l va pedepsi.

Ex: “ N-am de gand sa te pedepsec pentru consumul de alcool sau droguri, pana nu cadem la o intelegere.”

n     Strategia nr.2: Invadeaza intimitatea adolescentului

Aceasta strategie il va lua cu totul prin surprindere pe adolescent. Abuzul de alcool si droguri se desfasoara, de cele mai multe ori, in intimitate. Astfel dependentul nu va consuma alcool sau droguri decat in secret. Familia este indrumata sa supravegheze dependentul cat mai mult posibil si sa fie atenti la actiunile acestuia.

n     Strategia nr.3 : Recidiva este ceva normal- pregateste-te sa vina

Consilierul comunica familiei ca recidiva face parte integranta din procesul de insanatosire. Scopul este acela de a proceda astfel incat recidivele sa se rareasca pana la disparitia totala.

Familia este indrumata sa felicite si sa laude dependentul atunci cand nu mai consuma droguri sau alcool si sa discute despre problema recidivei.

n     Strategia nr.4: Refugiul spiritual si afectiunea



Refugiul spiritual ii ajuta pe multi adolescenti si adulti sa depaseasca faza abuzului de droguri sau alcool.

Afectiunea si refugiul spiritual au efect de antidot la consumul de droguri si alcool.

Daca adolecentu/ adultul simte ca este iubit si in siguranta, riscul abuzului de alcool sau droguri scade vertiginos. Poate ca va mai consuma ocazional, dar posibilitatea sa treaca dincolo de limita si sa ajunga dependent este mult mai mica.

Astfel, consilierul indruma familia sa-si duca adolescentul/ adultul la biserica sau la sinagoga, sa-l inscrie la un curs de yoga, sa-l laude, sa-l imbratiseze.

n     Strategia nr.5: E nevoie de un intreg sat ca sa ajuti un dependent de droguri

Consilierul recomanda sa intervina toti membrii familiei in ajutorarea toxicomanului pentru a provoca o schimbare in viata dependentului.

n     Strategia nr.6: Rezolvarea tuturor problemelor de familie subterane

Stresul familial este adesea un factor important, care contribuie la abuzul de alcool sau droguri. Se poate ca un membru al familiei sa aiba probleme (conflicte intre parteneri,violenta domestica, depresie), iar adolescentul din familie simte si traieste si el tensiunea. Iar acesta si-o atenueaza conumand droguri sau alcool.

Cele mai evidente atitudini si opinii ale parintilor fata de consumatorii de droguri:

parintii se simt nepregatit sa faca fata acestei probleme, multi dintre ei admit lipsa de informare, cat destre experienta pratica toti sunt de acord ca este nula , cazurile sunt cunoscute de la televizor sau alate din intamplare;

parintii se tem de extinderea consumului de droguri tari;

in acelasi timp, ei sunt foarte ingrijorati de consumul de alcool si nicotina foarte ridicat printre adolescenti

Familia toxicomanilor trebuie sa actioneze astfel incat toxicomanul sa poata:

sa-si ridice propriul  „prag de rezistenta”;

sa devina constient de propriile nevoi atat de ordin relational, cat si psihic;

sa-si intareasca/ sa-si reactiveze „potentialul de socializare”;

sa dispuna de coduri, norme, repere deopotriva structurantesi protectoare;

sa modifice intr-un registru pozitiv reprezentarile pe care le are/ pe care le face cu privire la el insusi si la lume.

Recuperarea si tratamentul : o afacere de familie

Pentru persoana dependenta, recuperarea inseamna intoarcerea vietii inapoi. Recuperarea inseamna sa se infrunte pe el insusi si sa se accepte pe el insusi ca pe o fiinta umana demna – fara droguri sau alcool. Recuperarea implica schimbari profunde in ceea ce priveste modul in care se privesc unii pe ceilalti si lumea din jur. Inseamna a-ti asuma responsabilitatea pentru propriile sentimente si pentru propriul comportament. Procesul de recuperare necesita un mare curaj din partea persoanei dependente si un mare ajutor din partea celorlati.

Consideram ca trebuie sa se acorde mai multa atentie nevoilor simtite de catre familie, inainte, in timpul si dupa procesul de reabilitare a persoanei dependente. Atata timp s-au consumat energii si s-au cheltuit bani pentru un singur membru al familiei, in timp ce restul familiei a fost condamnat sa ignore ceea ce ei indura zi de zi alaturi de o persoana care manifesta un comportament de dependenta

Speram ca cei care sunt implicati emotional alaturi de persoana dependenta in acest proces, vor recunoaste amploarea schimbarilor pe care le asteapta in procesul de recuperare a persoanei dependente. De asemenea speram ca ei vor cere ajutor pentru ei, pe masura ce devin constienti de faptul ca trebuie ca si ei sa se schimbe, si pe masura ce propriile lor sentimente reflecta faptul ca sunt constienti ca persoana dependenta devine responsabila din nou.

Speram ca familiile vor constientiza, de asemenea, intreaga lor implicare in boala persoanei  dependente, nu ca si cauza ci ca si partener de suferinta. Si de asemenea speram ca, recunoscandu-si propria nevoie de dezvoltare, se vor implica in totalitate in procesul de recuperare a intregii familii, si vor simti un sentiment de satisfactie, indiferent daca persoana dependenta isi va gasi, sau nu, un nou drum.

BIBLIOGRAFIE:

  1. Dr. Scott, P. Sells, (2006), „ Adolescenti scapati de subcontrol” , Editura Humanitas, Bucuresti.
  2. Gilles Ferréol, (2000), „ Adolescentii si toxicomania” , Editura Polirom, Iasi.
  3. Ross Campbell, (2001), „ Copiii nostri si drogurile”, Editura Curtea Veche, Bucuresti;
  4. Matei Georgescu,(2006), „ Introducere in consilierea psihologica'-editia a II-a, Editura Fundatiei Romaniei de maine, Bucuresti.







Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Stresul si gestionarea lui
Minciuna, forma a comportamentului simulat aparent
Tulburari
PROFESIONALIZAREA DEFICIENTILOR DE VEDERE
AFECTIVITATEA
Atitudinea medicului de familie in fata pacientului agitat sau cu tulburari de comportament
TELENCEFALUL
MECANISMELE NEUROFUNCTIONALE ALE INTELIGENTEI




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu