Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice




Acasa » referate » psihologie psihiatrie
Evaluarea clinica a persoanei va cuprinde numeroase informatii grupate pe mai multe dimensiuni

Evaluarea clinica a persoanei va cuprinde numeroase informatii grupate pe mai multe dimensiuni




Evaluarea clinica a persoanei va cuprinde numeroase informatii grupate pe mai multe dimensiuni

I. Starea prezenta a pacientului:

A. adaptarea la situatiile existentiale:

ncare sunt principalele sarcini carora persoana trebuie sa le faca fata in viata de zi cu zi si cat de bine functioneaza el in aceste situatii.

nEste persoana la nivelul functionarii sale optime sau sub acest nivel?

nSe investigheaza acuzele din jurul pretentiilor pe care membrii familiei le au fata de ei.

nAdaptarea la situatiile existentiale este importanta din punct de vedere diagnostic (incapacitatea de a le face fata constituie o neputinta cu valoare simptomatica) si etiologic (neconcordanta cu posibilitatile functionale ale individului genereaza o stare de epuizare care concretizeaza boala sau tulburarea).




nAceste informatii se din relatarile subiective ale individului. Este posibil sa nu fie vorba de o insuficienta mobilizare motivationala.

B. comportamentele simptomatice:

ndin punctul de vedere al pacientului: ce anume il deranjeaza, care sunt simptomele lui in prezent (ce anume va deranjeaza, supara?). Uneori simptomele corespund cu cele din tratate, alteori chiar se contrazic.

ncare sunt comportamentele deviante sau tulburate manifestate de pacient in opinia celor din anturajul lui? Este posibil ca bogatia de simptome relatate de pacient sa nu corespunda relatarii similare din partea celorlalti. De exemplu, pacientul isi apreciaza propria conditie ca fiind mult mai dramatica decat este perceputa de cei din jur. Nevroticii isi supraliciteaza problemele cu care se confrunta. Tulburarile propriei constiinte nu pot fi constate de cel in cauza, ci de cei din anturaj. In cazurile de psihoza pacientii isi neaga cu vehementa orice tulburare. In cazurile de tulburare a personalitatii, persoana este incapabila sa se decentreze si sa inteleaga consecintele propriului comportament asupra celor din jur.

ndin punctul de vedere al examinatorului (desprinse cu ajutorul interviului de mai sus). Atentie deosebita se acorda depresiei mascate, unde afectele negative sunt mascate de acuze somatice(dureri de cap, de spate, ameteli etc.)

C. Motivatia pentru tratamentul clinic si conceptia anterioara cu privire la sanatatea mintala

nIntrebarile vizeaza asteptarile pacientului referitor la ceea ce se intampla in clinica, motivele pentru care a venit, la ce rezultate se asteapta, care este perspectiva asupra bolii, respectiv a sanatati psihice, ce reprezinta pentru el conditia de pacient. Aceasta problema este importanta in patologia psihosomatica, cand la baza problemelor somatice stau conflicte nerezolvate si generatoare de tensiune psihica. De acceptarea din partea pacientului a acestui diagnostic depinde colaborarea lui.

nExista persoane care accepta posibilitatea ca in urma unor factori stresanti sa dezvolte o tulburare psihica si persoane care nu accepta si pentru care diagnosticul creeaza o disonanta cu imaginea de sine. Si de aceasta depinde colaborarea pacientului.

n Asteptarile subiectului fata de rezultate joaca, de asemenea, un rol important. De multe ori sunt disproportionate, fie pentru ca vizeaza atingerea unui nivel de performanta imposibil de atins in realitate, fie spera ca el nu va trebui sa faca nici o schimbare ci ceilalti, eventual terapeutul. Se investigheaza posibilitatea ca boala sa aduca un beneficiu secundar, caz in care pacientul nu solicita rezolvarea ei, ci dimpotriva, o impiedica.

D. Modul in care pacientul se prezinta si se comporta in spital

nEste el anxios, cooperant, increzator sau rezistent?

II. Caracteristicile de suprafata ale persoanei

nA. Particularitatile biologice: aspectul fizic, istoricul medical, somatotipul, daca persoana este ingrijita sau nu prin raportare la conditia obisnuita.

nB. Temperamentul (nivelul energetic, de activitate, emotiile negative, impulsivitatea, concordanta emotiilor cu varsta, particularitatile stilistice si expresive ale personalitatii manifeste).

nC. Trasaturi manifeste ale personalitatii (deduse din relatarile persoanei si ale celorlalti).

III. Dinamica si structura personalitatii

nA. Motivele si afectele: care sunt principalele motive constiente sau inconstiente, relatiile dintre ele, de ce se leaga anxietatea, trairile de placere sau de vinovatie, care sunt dorintele si fanteziile deschise sau ascunse.

nMotivele constiente sunt cele pe care le poate relata in mod constient. Se foloseste intuitia pentru a vedea dincolo de aceasta imagine pe care ne-o prezinta motivele inconstiente sau pe care le constientizeaza, dar alege sa nu le impartaseasca.

nIn cazul exagerarii simptomelor se pune problema surprinderii motivelor secundare, deoarece este o diferenta intre cei care doresc sa obtina beneficii secundare (ex. pensie, statutul in familie) si cei care nu sunt siguri de gravitatea bolii si incearca sa-si procure un plus de protectie.



nDintre relatiile intre motive ne intereseaza indeosebi cele care intra intr-un conflict pe care persoana fie nu il rezolva corespunzator, fie nu are capacitatea necesara rezolvarii.

B. Principiile morale, valorile sociale si atitudinile: care sunt principiile majore dupa care se ghideaza, are o constiinta morala flexibila, rigida sau ferma, idealurile sunt mature, flexibile, sau imature, copilaresti.

Cu cat principiile morale sunt mai rigide, cu atat sansele de adaptare sunt mai mici si posibilitatile culpabilizarii sunt mai mari.

Unele tulburari de personalitate sunt caracterizate de incapacitatea de a-si insusi sistemul valoric.

C. Functiile si identitatea Eului

Forta Eului: daca comportamentul pacientului este autoinitiat si autocontrolat, daca impulsurile sale sunt modulate, daca persoana tinde spre niste scopuri bine stabilite, daca prezinta capacitatea de a pastra obiectivitatea si perspectiva, daca este capabil sa raspunda de propriile actiuni (prognostic bun). Daca este lipsit de initiativa, cu siguranta va ajunge in situatia de a se confrunta cu motive contradictorii si isi va pierde coerenta. Exista si persoane tinute intr-o stare de dependenta exagerata de catre persoane de referinta, in incapacitate de a-si indeplini propriile dorinte, imprejurare considerata de unii psihologi responsabila pentru aparitia depresiei. Se urmareste capacitatea persoanei de a persista in urmarirea unor scopuri, fixate dinafara sau din proprie initiativa.

mecanismele de aparare si de coping (vom reveni ulterior asupra lor);

problema identitatii si a conceptului Sinelui: cum se caracterizeaza, cum se apreciaza, aspiratiile, stima de sine, fundamentele ei;

D. Organizarea gandirii, controlul si stilul cognitiv: principalele modalitati prin care individul se apropie de problemele cognitive (prin reducerea sau cresterea complexitatii lor), toleranta la ambiguitate, perceptia lor este brusca sau larga si cuprinzatoare;

E. Aptitudinile, in special inteligenta, si competentele.

IV. Determinanti sociali ai situatiei actuale de viata

Calitatea de membru al diferitelor grupuri de referinta si rolurile pe care le detine: grupurile din care face parte, care sunt importante pentru definirea identitatii sale sociale, rolurile pe care le considera importante, gradul de congruenta intre identitatea sociala si cea personala, daca e de parere ca are aceleasi particularitati de clasa ca si altii, grupurile de referinta, statutul real si perceput in aceste grupuri.

Familia: relatiile cu parintii, copiii, sotul, cum functioneaza in prezent familia, gradul de similitudine cu familia de origine, comunicarea in familie, se lupta membrii pentru putere si in ce modalitati, sunt rolurile familiale asumate corespunzator (de sex sau parentale), ce jocuri (din analiza tranzactionala) se joaca in familie. Perturbarile in aceasta sfera constituie indicatie pentru terapia de familie. Sunt completate cu date de observatie a dinamicii familiale daca la evaluare sunt prezenti si ceilalti membri ai familiei.

C. Educatia si munca: nivelul studiilor si cariera profesionala, multumirea cu realizarile in munca, posibilitatile de destindere, pasiunile, gradul de realizare profesionala, conditiile facilitatoare si nefavorabile acesteia, relatia lor cu dinamica familiala.

V. Etiologia sociala:

nCaracteristicile comunitatii fizice si sociale in care traieste, trairile generate de acestea, daca se identifica cu aspiratiile comunitatii, daca participa la rezolvarea problemelor comunitatii, ambianta in care-si desfasoara existenta, apropierea de locul de munca, disponibilitatea facilitatilor dorite. Mediul de viata ostil sau stresant poate fi in sine o sursa de patologie.

VI. Stresurile majore si potentialul de coping

nInventarul factorilor de stres din viata de zi cu zi a pacientului: daca acesti stressori sunt reprezentati in primul rand de probleme sociale ce nu intra in sfera lui de control (saracie, somaj), daca situatiile profesionale cotidiene nu cumva confrunta persoana cu solicitari excesive, competitie intensa, munca peste program, sarcini profesionale prea grele, daca stresul nu este generat de relatiile interpersoanle maritale sau profesioanle, masura in care persoana dispune de resurse pentru a reduce stresul.



VII. Dezvoltarea personalitatii:

nSe relationeaza informatiile provenite din sectiunile anterioare reliefandu-se:

Cum s-a dezvoltat personalitatea,

experiente timpurii de viata,

relatiile cu persoanele semnificative, identificarile importante, istoria influentelor sociale si interpersonale ce au actionat asupra persoanei,

sarcinile intalnite pe parcursul dezvoltarii individuale, pe care pacientul le-a rezolvat cu succes, cum a infruntat noile experiente si provocari, daca s-a cramponat de anumite moduri de reactie care s-au dovedit reusite la un moment dat, capacitatea de a-si asuma noi roluri.

Limite ale psihodiagnosticului si evaluarii clinice nosologice

numarul exagerat de mare de categorii diagnostice si tendinta de patologizare a vietii cotidiene. Limita nu rezulta direct din aceasta, ci din aceea ca aceste categorii diagnostice nosologice nu sunt rezultatul unor cercetari riguroase stiintific, ci mai degraba al modificarilor din sfera socio-economica (de exemplu, masturbarea sau homosexualitatea, care pana la un moment dat erau considerate in mod categoric boli psihice. Patologizarea vietii cotidiene este o consecinta logica a inmultirii tulburarilor psihice, in cadrul carora intalnim si probleme de relationare cu partenerul, probleme ocupationale, neglijarea copilului etc.). aceasta situatie este si rezultatul modului in care s-a definit starea de boala, care cu prinde cativa termeni fara o accepțiune bine stabilita:

modificare psihica si comportamentala: cat de mare trebuie modificarea pentru a iesi din sfera normalitatii? Raspunsurile au variat. Pichot (1967) considera ca delimitarea intre normal si patologic se poate face statistic, normal fiind ceea ce aproximeaza media populatiei sau dupa criteriul cultural ideal sau functional (normal inseamna capacitatea individului de a-si indeplini scopurile fara a interfera cu functionalitatea celorlalti)

distres sau dizabilitate;

risc spre distres sau diazabilitatea care nu poate fi riguros determinat si astfel constitui baza unei interventii;

utilizarea unui instrumentar psihologic depasit;

utilizarea unui diagnostic descriptiv si nu etiopatogenetic.

Noi directii ale evaluarii clinice si testarii psihologice:

ndezvoltarea unui diagnostic nosologic categorial focalizat pe mecanisme etiopatogenetice,

nrealizarea unui diagnostic nosologic categorial pe baza de prototip, fie un exemplar tip, fie unul ideal cu care se compara tabloul clinic al celui investigat,

nrealizarea unui diagnostic dimensional, conform cu cercetarile care arata ca tulburarile psihice se inscriu pe niste dimensiuni care cuprind si normalitatea. Plasarea la un anumit nivel pe aceste dimensiuni stabileste incadrarea in normal sau patologic.

nrealizarea unui diagnostic psihologic focalizat pe simptom, deoarece simptomatologia poate fi extrem de diferita la indivizi care se incadreaza in aceeasi categorie nosologica,

nutilizarea unui instrumentar psihologic adecvat teoretico-metodologic sustinut de cercetari fundamentale.







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




DIENCEFALUL
MATRICELE PROGRESIVE RAVEN COLOR (MPC)
NEURONUL
CUNOASTEREA DE SINE SI IMAGINEA DE SINE
SUBTALAMUSUL
MODULUL APLICATIV - ELEVI CU HANDICAP MENTAL
Managementul stresului
METODE SI TEHNICI DE INVESTIGARE A ANATOMIEI SI FIZIOLOGIEI CREIERULUI




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu