Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » referate » psihologie psihiatrie
Liniaritate si simultaneitate in perceptia timpului din vise

Liniaritate si simultaneitate in perceptia timpului din vise




Liniaritate si simultaneitate in perceptia timpului din vise

Nu este un fapt necunoscut acela ca structura si perceptia spatiului si timpului in vise se poate modifica total fata de starea normala de constiinta. Cel mai important lucru este ca evenimentele nu mai sint organizate pe firul obisnuit trecut – prezent – viitor ci in functie de importanta lor. Pentru discutia de fata conteaza mai putin ce anume declanseaza reconstituirea din vis decat faptul ca Eul oniric se manifesta altfel decat Eul vigil, cu exceptia faptului ca in orice moment al visului sint cu desavarsire convins ca TOT-EU sint cel care actionez. Eu ma simt Eu la fel de mult ca si in viata reala. Totusi complet desprins de curgerea “obisnuita” a timpului. In viata treaza eu contabilizez timpul in functie de succesiunea evenimentelor; in vis – in functie de intensitatea trebuintelor puse in scena si a satisfacerii acestora.

Astfel, visele pot ajuta la reconstituirea legaturii dintre constiinta si Realitatea Implicita[1](RI). Realitatea implicita a fost descrisa de fizicianul-filosof David Bohm ca acea latura a realitatii globale care contine neseparate toate elementele, evenimentele pe care noi le percepem succesiv . Acolo timpul conventional nu exista pentru ca totul este continut simultan. Si de aceea RI nu contine nici o succesiune de evenimente, iar pentru explicitare este nevoie de timp. Nu putem sti cu precizie cum curge timpul in RI, dar ne putem imagina ca asta se intimpla complet diferit de cum il stim in mod obisnuit. Datorita conditionarii noastre primare la realitatea timpului liniar, contactul cu ea nu este posibil in starea normala de constiinta si de aceea nu avem acces la perceperea simultaneitatii proceselor, care se poate transpune in vise , intr-o “succesiune” de evenimente pe care constiinta treaza le percepe si interpreteaza cu ajutorul memoriei. Starea modificata de constiinta la care avem accesul cel mai facil este somnul si de aceea in timpul visului ne sint infatisate aspecte ale realitatii globale. Aparent ele ne sint infatisate haotic, insa succesiunea lor este dictata de dinamica inconstienta a Sinelui care, in stare potentiala, exista simultan cu Eul vigil si asta face sa conteze mai putin succesiunea de imagini in care acestea ne sint prezentate. In starea normala de constiinta nu avem acces la simultaneitate pentru ca sintem conditionati de secventialitate. Organizarea timpului pe axa este treaba constiintei conditionate, ceea ce nu inseamna ca evenimentele sint asa in realitate, ci, cel mult asa le percepem sau le aranjam noi. Intr-o ultima analiza nu putem exclude posibilitatea ca acestea sa se afle simultan in stare potentiala: evenimente trecute, prezente si viitoare sint toate prezente acolo in nici o succesiune. Noi le determinam aparitia in viata curenta prin alegerile pe care le facem si prin care ne “inscriem” pe un drum, pe o traiectorie (termenul din fizica ar fi continuum). Ca dovada stau visele despre toate tipurile de evenimente: trecute, prezente si viitoare. Asta nu inseamna ca ele ne descriu destinul ci ne arata cel mult unde ne duc alegerile curente, trecute si potentiale, destinul construindu-l noi insine prin fiecare alegere. Ceea ce percepem inainte este doar pana la prima curba (determinata tot de alegerile noastre). Astfel, visele ne pot ghida in alegerile pe care le facem pentru ca in starea normala de constiinta puterea noastra de predictie este limitata de capacitatile educate de calcul si predictie si adesea nu se bazeaza pe intuitie (care este mult mai adecvata pentru perceperea realitatii intregului nedivizat), iar in somn, cand acestea sint inhibate, noi patrundem incostient (sau cel mult in starea modificata de constiinta pe care o numim vis) mai departe in succesiunea acelor evenimente din RI catre care ne conduc alegerile constiente.



Faptul ca unele vise sunt episodice poate arata mai multe lucruri. Pe de o parte, poate constitui o dovada ca visele tin si ele de o liniaritate a timpului, sau, cel putin, i se subordoneaza dintr-un punct de vedere. Pe de alta parte, poate arata raportul dintre suportului fizic, neurologic, si rezolvarea sarcinilor Eului: pentru rezolvarea unei probleme a Eului poate fi nevoie de un contact mai indelungat cu Sursa[5] insa, cum acesta este oferit de somnul paradoxal, Eul oniric beneficiaza de suportul creierului doar cat ii poate oferi acesta o poarta deschisa catre Sursa. Daca problema este ampla iar timpul de “conectare” nu este suficient , actiunea din vis (tema visului) se imparte in episoade, urmand sa se bazeze pe constiinta treaza pentru a asambla continuturile.

De asemenea, o alta legatura a viselor cu structurarea non-liniara a timpului o reprezinta esenta experientei Eului. Aceasta este atemporala pentru ca ea poate fi obtinuta si prin trairea de evenimente care nu fac parte din constructia obisnuita a perceptiei timpului de catre constiinta. Ca dovada, experienta asimilata de catre Eul oniric se centreaza tot in experienta fundamentata de catre Eul vigil si o influenteaza de multe ori decisiv pe aceasta din urma. Or, Eul oniric este interfata dintre Sine si Eul vigil si de aceea poarta carateristici si ale non-liniaritatii in structura sa: are o existenta limitata doar la perioada de vis; percepe sau traieste evenimente care isi modifica succesiunea “fireasca” in timp; participa la timpul ciclic, care se reinnoieste permanent – nu este afectat de scurgerea timpului sau o aboleste; varsta pe care o traieste/manifesta   intra in contrast cu cea a Eului vigil, a carui extensie este (se viseaza batran cand Eul, corporal cel putin, este tanar).

In cele din urma putem structura argumentele pentru liniaritatea si non-liniaritatea timpului din vise, astfel :

I. Visele se subordoneaza liniaritatii timpului pentru ca:

- Prezinta succesiuni de evenimente;

- Pot fi episodice, in care evenimentele se succed in ordinea conventionala.

II. Visele nu se subordoneaza liniaritatii timpului deoarece:

- Evenimentele pe care le prezinta cel mai adesea nu se intind pe un fir de continuitate de la un vis la altul; chiar si in cadrul aceluiasi vis Eul oniric poate traversa stari si/sau evenimente discontinue;

- Pot aparea succesiuni paradoxale de evenimente: cele prezente inaintea celor trecute;

- Varsta Eului oniric nu variaza neaparat in concordanta cu scurgerea “fireasca” a timpului. Spre deosebire de Eul vigil, a carui evolutie este, in general legata de virsta biologica, Eul oniric isi poate modifica varsta mult mai repede (de la un vis la altul).

Bibliografie:

  1. Bohm, David, 1995 – Plenitudinea lumii si ordinea ei, Humanitas, traducere de H.-R. Patapievici si Sorin Paraoanu;
  2. Culianu, Ioan Petru, 2002 – Calatorii in lumea de dincolo, Polirom, Iasi;
  3. Scientific American, editia in limba romana, nr. 6, 2003, pag. 26-38, Univers Publishing;
  4. Scientific American, editia in limba romana, nr. 8, 2003, pag. 61-67, Univers Publishing;
  5. Williams, Strephon-Kaplan, 1990 – The Elements of Dreamwork, Element Books Limited, Shaftesbury, Dorset;
  6. Williams, Strephon-Kaplan – Dreamwork – A Comprehensive Guide To Working With Dreams, Journey Press, San Francisco, California.




Pentru descrierea conceptului de Realitate Implicita vezi cartea lui David Bohm – “Plenitudinea lumii si ordinea ei”, 1995, Humanitas (trad. de H.-R. Patapievici si Sorin Paraoanu).

In fizica cuantica este deja un fapt acceptat ca evenimentele posibile, alternative la o actiune deja intreprinsa nu au fost respinse de la intrarea in manifestare ci chiar se desfasoara in universuri paralele.

Alaturi de vise putem lua in considerare si alte stari modificate de constiinta: premonitiile, viziunile fragmentare diurne, insight-urile, starile meditative etc.

“Succesiune” este un termen potrivit pentru starea normala de constiinta, care are ultimul cuvint de spus in interpretarea viselor.

Sursa – Sursa Viselor este denumirea data de Strephon Kaplan Williams Sinelui jungian in procesul de explorare a viselor.

In conditii de normalitate, somnul paradoxal (REM) dureaza mult mai putin decat somnul lent (NREM) (cca. 20% din perioada totala de somn) si se desfasoara in reprize scurte, periodice la cca. 90 de min., de durata crescinda – de la cca 9 min. la cca 25 min. (apud. C. Arseni si L. Popoviciu, 1980)








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

TELENCEFALUL
Inteligenta emotionala - referat
REZOLVAREA CONFLICTELOR
MECANISMELE NEUROFIZIOLOGICE ALE GANDIRII
Chestionarele de personalitate construite de Eysenck
LUCRARE TERAPIE COGNITIV-COMPORTAMENTALA - 6 CAZURI
Dezvoltarea atasamentului
Dezvoltarea morala



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu