Respingerea parinteasca perceputa in copilarie si rolul ei in dezvoltarea tulburarilor depresive la varsta adulta

RESPINGEREA PARINTEASCA PERCEPUTA IN COPILARIE SI ROLUL EI IN DEZVOLTAREA TULBURARILOR DEPRESIVE LA VARSTA ADULTA

Summary

Parental rejection perceived in the childhood and its role in the

development of depressive disturbances in the adulthood

In this article the parental rejection perceived in the childhood by the depressive patients is studied. 21 patients with diagnosis of affective disturbances (chapters F.30-F.39 from ICD-10) were included in experimental group. The correlation between parental rejection perceived in the childhood and development of pathological symptoms in adulthood was estimated, using comparison of Hamilton scale score and scores of PAQ and PARQ questionnaires. The role of hostile/aggressive parenting as etiological factor in the development of depressive disturbances in the adulthood is estimated.

Rezumat

In articol sunt prezentate rezultatele studiului consecintelor fenomenului respingerii parintesti, percepute in copilarie de pacientii cu tulburarilor depresive. A fost studiat lotul de 21 pacienti care conform clasificarii ICD - 10 au cifrul F.30 - F.39. Estimarea corelatiei intre respingerea parinteasca perceputa in copilarie si dezvoltarea simptoamelor patologice la adulti sa efectuat prin comparare scorului obtinut prin completarea scalei Hamilton si scalelor chestionarelor PARQ si PAQ. Rolul stilului ostil/agresiv in educatie este apreciat ca un factor etiologic in dezvoltarea tulburarilor depresive in varsta adulta.

Actualitatea

Depresia, caracterizata prin tristete si scaderea interesului in activitatile altadata aducatoare de bucurie, este azi a 4 cauza majora a cheltuielilor si handicapului la nivel mondial. Cu circa 340 milioane de suferinzi in intreaga lume, ocupa locul I la femei si locul II la barbati (15-44 ani) in ce priveste costurile si handicapul. In anul 2020 depresia va trece de pe locul 4 pe locul 2 (pentru toate varstele) dupa afectiunile cardiovasculare, avertizeaza Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS).

Depresia este o manifestare a dezadaptarii individului legata cel mai des de viata lui sociala. Pentru evaluarea socializarii persoanei adulte, dereglarilor comportamentale, chiar si psihice asociate cu influenta familiara si atitudinea parintilor fata de copiii lor sunt elaborate mai multe teorii. Una dintre ele este Teoria acceptarii-respingerii parintesti (TARP) formulate de Ronald P. Rohner

Teoria acceptarii-respingerii parintesti (TARP)- este o teorie de socializare care incearca sa explice si sa prognozeze consecintele majore ale acceptarii si respingerii parintesti pentru dezvoltarea comportamentului, functiilor cognitive si emotiilor a copiilor precum si pentru functionarea personalitatii adulte pretutindeni. Mai mult ca atat, aceasta teorie incearca sa explice de ce unii copii trec mai bine ca altii efectul distrugator al respingerii parintesti si refuzului lor emotional. In adaugare TARP tot asa incearca sa prognozeze antecedentele majore psihologice, antecedentele majore ale mediului exterior si ale sistemelor de sustinere a acceptarii-respingerii parintesti. De asemenea acesta teoria sa refera la relatie acceptare-respingere parinteasca si comportamentul expresiv in societate.

Conceptual, acceptarea si respingerea parinteasca formeaza dimensiunile caldurii sufletesti in procesul educatiei. Caldura parinteasca reprezinta o dimensiune bipolara , unde respingerea sau absenta acesteia, precum si atasarea sufleteasca a parintilor se afla in opozitie cu acceptarea. Orice persoana sa plaseaza intr-un moment oarecare pe una din aceste laturi. Perindarile de acest tip sunt continue si rezulta din experienta proprie a fiecaruia dintre noi, ce vine din copilarie, prin pasiunea pe care am primit-o fiecare de la parinti.

Parintii acceptatori sunt definiti in TARP ca cei care arata iubirea si pasiunea fata de copii in mod fizic si/sau verbal. Parintii respingatori sunt definiti in TARP ca cei care se comporta cu antipatie si ignoranta fata de copiii sai. In mai multe cazuri ei percep copii drept o povara si deseori ii compara in mod nefavorabil cu altii. Respingerea se manifesta in 2 forme principale - in forma de ostilitate parinteasca si agresivitate, pe de o parte, si in forma de indiferenta si neglijenta parinteasca pe de alta.

Conform Teoriei acceptarii-respingerii parintesti atitudinea parinteasca este implicata in dezvoltarea a trei tipuri de afectiuni mintale: (1) depresia si afectivitatea depresata, (2) probleme comportamentale, si (3) abuzul de substante psihoactive (droguri si alcool).

A fost gasit ca respingerea parinteasca este consecvent asociata si cu depresie de nivel clinic si subclinic in grupele etnice majore in SUA, incluzand Afro-americani (Crook, Raskin, & Eliot, 1981), Asia-americani (Greenberger & Chen, 1996), Europo-americani (Belsky & Pensky, 1988; Jacobson, Fasman, & DiMascio, 1975; Whitbeck, Conger, & Kao, 1993; Whitbeck, Hoyt, Miller, & Kao, 1992), Spanio-americani (Dumka, Roosa, & Jackson, 1997). Aceiasi legatura a fost gasita in mai multe tari, incluzand Australia (Parker, 1983; Parker, Kiloh, & Hayward, 1987), China (Chen, Rubin, & Li, 1995), Egipt (Fattah, 1996; Hassab-Allah, 1996; Salama, 1990), Germania (Richter, 1994), Ungaria (Richter, 1994), Italia (Richter, 1994), Suedia (Perris et al., 1986; Richter, 1994), si Turcia (Erkman, 1992). Mai mult, un numar de studii longitudinale arata ca respinjerea parinteasca perceputa in copilarie, tinde sa preceda dezvoltarea simptoamelor depresive in adolescenta si la adulti. (Chen, Rubin & Li, 1995; Ge, Best, Conger, & Simons, 1996; Ge, Lorenz, Conger, Elder, & Simons, 1994; Lefkowitz & Tesiny, 1984; Peterson, Sarigiani, & Kennedy, 1991; Robertson & Simonsons, 1989).

Scopul studiului

Estimarea corelatiei intre respingerea parinteasca perceputa in copilarie si dezvoltarea simptoamelor patologice la adulti

Materiale si metode

Grupul experimental alcatuit din 21 de pacientii cuprinsi in studiu au fost diagnosticati conform clasificarii ICD - 10 si inglobeaza toate formele ce intra in cifrul F.30 - F.39. Studiul sa efectuat in incinta Catedrei Psihiatrie, Narcologie si Psihologie Medicala si a IMSP SCP al RM si implica pacientii spitalizati.

In realizarea acestui studiu era folosita metoda chestionarelor.

Chestionarul PARQ (parental acceptance-rejection questionnaire) - un chestionar folosit pentru evaluarea acceptarii si respingerii parentale: reflecta perceperea atitudini parintelui (mamei sau persoanei ce a avut grija in copilarie) la varsta ce corespunde varstei aproximativ de 8 ani a respondentului - asa cum este ea perceputa de respondent. Acest inventar are 6 scale de evaluare:

Warmth/Affection Scale - scala apreciaza caldura/atasarea si pasiunea perceputa in copilarie

Hostility/Aggression Scale - evalueaza ostilitate parinteasca si agresivitate fata de copil in mod fizic si/sau verbal

Indifference/Neglect Scale - demonstreaza indiferenta si neglijenta parinteasca

Rejection/Undifferentiated Scale - prin ea se evalueaza comportamentul antipatic si ignorant a parintilor respingatori fata de copiii sai.

PARQ Control Scale - evalueaza nivelul controlului parintesc asupra actiunilor a copiilor

Total PARQ Score - poate fi folosit pentru compararea paternurilor educationali a diferitor grupe etnice, culturali si nationali in studii cross-culturale si internationale

Chestionarul s-a indeplinit de respondentii din grupul experimental la momentul plecarii din stationar.

Chestionarul PAQ - un chestionar pentru estimarea unor aspecte a personalitatii respondentului. Acest chestionar are 8 scale de evaluare

Hostility/aggression Scale - apreciaza nivelul de agresivitate a subiectului

Dependency Scale- pentru estimarea nivelului de dependenta fata de alte persoane

Negative Self-esteem Score - evalueaza stima subiectului fata de proprie persoana

Negative Self-adequacy Score - ajuta la analiza autoaprecierii subiectului in relatie cu problemele cotidiene, arata cum isi aprecieaza el capacitatile sale si competenta de a avea succes

Unresponsiveness Score - estimarea nivelul respunsurilor emotionale subiectului fata de alte persone

Instability Score - apreciaza nivelul de instabilitate emotionala, chiar si la evenimente stresante minore

Negative World View Score - evalueaza nivelul de viziune negativa asupra proprie vieti

Total PAQ Score - scorul total folosit pentru analiza statistica in compararea viziunelor si atitudinelor in diferite grupe etnice, culturali si nationali in studii cross-culturale si internationale

Chestionarul era folosit la momentul plecarii din stationar

Scala Hamilton - testul clinic-estimarea simptomaticii patologice. Scala detaseaza urmatoarele aspecte: despartirea depresiva, sentimentul de vinovatie, idei sau tentative autolitice, tipuri de insomnii, echivalente somatice ale anxietatii, simptome gastrointestinale, simptome genitale, idei hipocondriace, scaderea in greutate, indicatorul individual de adaptabilitate. Scorul obtinut prin completarea scalei permite calcularea unui indice global de depresie, care poate oferi informatii utile, atat pentru aspectele cantitative ale depresiei (gravitatea depresiei), cat si cele adaptative. Era folosit in timpul internarii si externarii din stationar

Rezultatele

Rezultatele obtinute au fost prelucrate folosind sistemul statistic analitic "SPSS 11.5 pentru Winows". Corelatia intre nivelul simptomaticii depresive la momentul internarii pacientului la IMSP SCP al RM si scalele chestionarului PARQ a fost estimata dupa metodele lui Spearman si Pearson. Datele analizei sunt ilustrate in Tabelele 1 si 2.

Tabelul 1. Corelatie intre scorul obtinut prin completarea scalei Hamilton si scalele chestionarului PARQ (dupa Spearman si Pearson)

p<0,005

p<0,001

Tabelul 2. Corelatie intre scorul obtinut prin completarea scalei Hamilton si scalele chestionarului PAQ (dupa Spearman si Pearson)

p<0,005

p<0,001

Discutie

In tabelul 1 vedem corelatie destul de inalta intre scorul dupa scala Hamilton si Hostility/Aggression Score, anume 0,794 si 0,739 (dupa Spearman si Pearson, corespunzator). Corelatia aceasta insemna ca aproape 80% pacienti ce au avut la momentul internarii simptomatica evidenta depresiva au fost tratati in copilarie in mod ostil si agresiv. Corelatie de 0 si 0 intre Indifference/Neglect Score si scorul dupa scala Hamilton arata ca mai mult de 50% pacienti au perceput atitudinea parinteasca ca indiferenta. Nivelul corelatiei intre Total PARQ Score si scala Hamilton 0 si 0 confirma ca pacientii depresivi isi percepeau pe sine respinsi de parinti.

Din tabelul 2 putem sa vedem ca pacientii tratati de depresie au o corelatie evidenta (0,455 si 0,461) intre Negative Self-adequacy Score si scorul dupa scala Hamilton ce arata atitudinea lor negativa fata de competenta lor in viata cotidiana, chiar si inainte de externare din stationar. Aproape jumatatea din ei n-au incredere in propriile forte. Corelatie de nivel intre Instability Score scorul dupa scala Hamilton ( ,353 si 0 arata, ca si dupa cura de tratament pacientii raman emotional vulnerabili.

Datele obtinute coincid cu aspectele teoretice Teoriei acceptarii-respingerii parintesti lui Ronald P. Rohner si ilustreaza un rol deosebit de important a modului de educatie pentru aparitia manifestarilor patologice la adulti.

Concluzii

Studiul se afla la etapa initiala si pentru concluzii precise, sigur este nevoie de marire a numaralui de participanti. Dar si la momentul actual se poate de concluzionat urmatoarele:

Nivelul inalt de ostilitate/agresivitate si indiferenta perceputa in copilarie de pacient depresiv coreleaza direct cu aparitie simptomaticii psihopatologice la varsta adulta.

Respingerea parinteasca perceputa in copilarie are un rol dramatic in dezvoltarea tulburarilor depresive in varsta adulta.

Bibliografie

Rohner, R. P., & Khaleque, A. (Eds.) (2005). Handbook for the Study of Parental Acceptance and Rejection (4^th ed.). Storrs. CT: Rohner Research Publications.

Cournoyer, D. E. & Malcolm, B. (2004). Evaluating Claims for Universals. Cross- Cultural Research, 38, 319-342 (evaluates the universality of PARTheory concepts).

Khaleque, A. (2004). Intimate adult relationships, quality of life, and psychological adjustment. Social Indicators Research, 69, 351-360.

Jacob, Th. J., Sheri L. (1997). 'Parent-Child Interaction Among Depressed Fathers and Mothers Impact on Child Functioning,' Journal of Family Psychology, 11, 4, 391-409.

Amato, P. R., & Fowler, F. (2002). Parenting practices, child adjustment, and family diversity. Journal of Marriage and the family, 64, 703-716.

Leckman, J. F. & Herman, A. E. (2002) Maternal behavior and developmental psychopathology. Biological Psychiatry , 27 -43.

Veneziano, R. A. (2003). The importance of paternal warmth. Cross-Cultural Research, 37, 265-281.