Sanatate si boala psihica in perspectiva sihanalizei

SANATATE SI BOALA PSIHICA IN PERSPECTIVA SIHANALIZEI

Psihanaliza aduce o idee inovatoare: „Intre sanatate si boala psihica exista o deosebire graduala si una calitativa de natura”, idee la care Freud a ajuns pe baza practicii terapeutice. aceasta ideea sta la baza sistemului de discipline ale psihanalizei, prin trecerea de la psihoterapie si psihopatologia psihanalitica, la psihologia analitica, la meta-psihologie si la psihanaliza aplicata. Simtomul nevrotic de care Freud s-a ocupat in studiul isteriei are aceiasi structura cu visul (fenomen psihic a carei manifestare tine de starea de sanatate) si cu actul ratat (fenomen ce tine de starea de sanatate).

Altfel formulat, dupa ce Freud a constatat in practica ca inconstientul genereaza simptomele, a descoperit ulterior fiind generatorul viselor si al actelor ratate. Concluzia la care a juns Freud este ca toti oamenii au inconstient si ca produce fenomene asemanatoare nevroticilor si oamenilor sanatosi.

Ex.: Simtom nevrotic: actiune compulsiva a unei paciente care de mai multe ori pe zi trecea din camera ei in camera invecinata unde se aseza la masa din mijlocul camerie, chema femeia de servici dandu-i sau nu o insarcinare.

Care este sensul?

Din asociatiile pacientei reiese ca simptomul se leaga de trecut, de noaptea nuntii, cand sotul ei batran a trecut din camera sa in camera sotiei fara a reusi actul sexual. Dimineata pentru a salva aprentele, sotul varsa pe cearsaf ceara rosie. Sensul simbolic al acestui simtom e legat de conflictul existent in pacienta, care avea urmatoarele laturi:

- cerinta morala a fidelitatii;

- dorinta de a-si reface viata pe baza adevarului ca sotul e impotent.

In aceste caz interdictia are de castigat.

relatia psihanaliza – psihoterapiile scurte

Exista un raportul de complementaritate. Aceasta concurenta intre psihanaliza si psihoterapie e pseudoreala. In occident sedintele sunt platite de casele de asigurari (in Germania casele de asigurari platesc primii 2 ani de pahihanaliza).

relatia boala – sanatate

In relatia boala - sanatate, psihanaliza a introdus nou punct de vedere, care consta in ideea ca „intre boala si sanatate, diferenta e doar de grad si nu de natura”. Aceasta idee se poate reformula: „nu doar nevroticii au inconstient, care  este o dimensiune activa a personalitatii”.

Freud constata ca intre simptomul nevrotic si alte fenomene psihice recunoscute ca tinand de sanatate (Ex.:visul sau actul ratat) exista o identitate de structura. Toate au un continut manifest si unul latent (se exprima deformat prin intermediul continutului manifest).

Alt element comun intre vis si actul ratat, e faptul ca continutul latent este format in toate cazurile din elemente ce tin de dimensiunea naturala a omului si respinse de cultura.

Visul, al II-lea fenomen care tine de sanatate, are si el aceeasi structura cu simtomul nevrotic. Asemeni simptomului, visul are un continut manifest (ceea ce este constient sau poate fi constientizat – adica ce ne amintim dupa trezire) si unul latent care consta in esenta intr-o dorinta instinctuala interzisa cultural.

Visul (continut manifest) poate fi conceput ca un conflict intre

sistemul constient – preconstient al psihicului, concretizat in dorinta de a dormi

dorintele inconstiente ce tin de interzisul cultural, si a caror patrundere in constiinta ar perturba somnul.

Visul este compromis intre

dorintele inconstiente, care profitand de domolirea cenzurii, incearca sa patrunda in constiinta,

cenzura care se impotriveste accesului dorintelor inconstiente in planul constiintei.

Actele ratate reprezinta o formatiune de compromis intre o actiune constienta (cititul, scrisul, vorbitul etc) si o tendinta preconstienta sau inconstienta, care tine de obicei de de zona impulsurilor condamnate de educatia morala. Si aici avem un continut manifest si unul latent. Ex.: In insemnarile lunii septenmbrie , Freud descopara, cand le reciteste, data de 20 octombrie. E o greseala de scriere de tipul anticiparii. Solutia : era dorinta ca pacienta ce venea pe 20octombire , sa vina pe 20 septembrie, cand el era mai odihnit si mai liber.

Reactia istorica la aceasta idee a lui Freud a fost negativa si vehementa, desi in medicina conceptia psihanalizei despre relatia sanatate – boala fusese introdusa cu mult inainte. Cel ce a introdus aceasta conceptie a fost Claude Bernard. Reactia negativa fata de stergerea granitelor intre normalul si patologicul psihicului o intampina psihanaliza ori de cate ori intra intr-o noua culturta. Atitudinea ce era contestata: psihanaliza sterge sterge diferenta dintre normal si patologic. Aceasta acuzatie nu tine seama de faptul ca Freud, pe langa aceasta afirmare a identitatii de natura intre sanatate si boala, vorbeste si despree diferentele dintre sanatatea si boala psihica.

Psihopatologia vietii cotidiene e o „patologie care afecteaza doar trecator functiile psihicului, si nu neaparat fuctiile vitale, in timp ce nevrozele si psihozele afecteaza durabil functiile vitale (ex: cum ar fi testarea realitatii).:

La continuatorii psihanalizei, ideea lui Freud a stat la baza orcarei orientari  psihanalitice, fiind extinsa (Jung si Melanie Klein) de la nevroza la psihoze. In fiecare om exista nu numai elemente pentru o potentiala nevroza, ci si pentru o eventuala psihoza.

La Jung, psihoza este vazuta ca un rezultata al coplesirii eului de catre continutul inconstient colectiv. La aceasta concluzie a ajuns tratand pacienti psihotici, la care a constatat existenta unor continuturi psihice arhaice (arhetipurile). Dar aceste arhetipuri, pe care Jung le-a descoperit la psihotici, pot fi regasite si in produsele vietii psihice normale (ex: produsele majore ale culturii.). Conform lui Jung, toti oamenii au un inconstient primar si unul colectiv => toti oamenii sunt expusi riscului psihozei (Jung, fiind printre primii care vorbeste despre geneza psihozelor).

Melanie Klein considera ca orice om parcurge in istoria individuala stadii in care predomina procesele psihotice (stadii foarte timpurii). Un astfel de stadiu e pozitia schizoid – paranoida, care caracterizeaza primele luni de viata a oricarui individ. Particularitatile acestei faze, care pot fi intalnite la adultul psihotic sunt :

pulsiunile agresive puternice

obiectul e partial si scindat inobiect rau si bun (obiect=persoana cu care intra in relatie)

introiectia si proiectia reprezinta procese psihice dominante

angoasa foarte puternica e de natura persecutorie

CONCLUZIE : In psihanaliza, notiunea de sanatate siboala psihica sunt de fapt simple constructe mentale, un fel de „+ ” si„ ” (capetele unui continut), iar intre aceste extreme exista pozitii intermediare ce difera intre lele doar cantitativ printr-un „+” sau „

Semnificatia ideii lui Freud pentru teoria cunoasterii

Faptul ca intre sanatate si boala nu exista o deosebire calitativa (s-a reflecatat in evolutia limbajului psihiatric) ci de grad, poate fi utilizat si in conoasterea unor aspecte ale umanului care, in conditii obisnuite, se refuza cunoasterii. Altfel spus, patologicul e utilizat pentru cunoasterea unor fenomene umane complexe care, in absenta acestor perspective, nu ar putea fi intelese.

In „Psihopatologia vietii cotidiene”, Freud afirma ca fenomenele patologice sunt mai favorabile pentru cunoastere decat fenomenele normale, pentru ca dereglandu-se, mecanismul isi arata componentele . Ex. : Intelegerea fenomenului totemismului din perspectiva cunostintelor obtinute de Freud asupra fobiilor infantile (fobiile infantile = fobiile de animale.)

Ex. 1 : Micul Hans (5 ani) si fobia lui de cai. Fobia  s-a declansat fara nici un motiv aparent. Ii era teama sa nu fie muscat de cal sau sa nu intre calul la el in camera.

Solutia : Copilul deplaseaza asupra calului sentimente ostile pe care le traieste fata de tata in perioada oedipiana.

Ex. 2 : Un baiat de 9 ani care suferea de 4 ani de fobie fata de caine. Cand vedea un caine plangea si spunea „Draga caine, sa nu-mi faci nimic pentru ca voi fi cuminte”. A fi cuminte insemna sa nu mai cante la vioara, adica sa se masturbeze, lucru pa care tatal il interzicea.

Solutia : Copilul deplaseaza asupra cainelui sentimente ostile pe care le traieste fata de tata in perioada oedipiana.

Ex. 3 : Un baiat care se indentifca cu animalul fobogen (ce inspira teama). Aparitia fobiei: pe cand era la tara la 2,5 ani , copilul a vrut sa urineze in cotetul gainii, dar o gaina i-a ciupit penisul. Anul urmator si-a inchipuit ca el este o gaina ; caraia si cotcodacea in loc sa vorbeasca. Cand vorbea , vorbea doar despre gaini. Pe langa aceste inteles avea si o pronuntata ostilitate fata de pasarile din curte.

Solutia: in spatele ambivalentei fata de gaini se scundea ambivalenta fata de tata.

Totemismul : este o forma de religie primitiva care se distinge prin ambivalenta fata de totem. Animalul sau planta totemica simbolizeaza stramosii tribului respectiv. Mare parte a timpului, totemul e tabu; nu poate fi ucis, vandut sau ranit. Totusi, in anumite circumstante, aceste tabu poate fi incalcat. In sprijinul acestei idei, Freud invoca un obicei al populatiei australiene, numit pranzul totemic. Dupa Freud, acest obicei rememoreaza un fenomen preistoric, fondator al culturii umane si anume uciderea tatalui hoardei primitive. Forma primara de organizare a oamenilor erau hoardele, putin numeroase si dominate de un mascul autoritar, ce interzicea tinerilor masculi accesul la femeile grupului, pe acre le tinea pentru el. La un moment dat, tinerii masculi se asociaza pentru a-l ucide si a-l devora pe tatal tiranic. Dupa aceasta crima, fii refuza sa se bucure de rezultatul actului lor din supunere retrospectiva fata de tata, respectand regulile pe care acesta le impusese. Asa apar regulile morale, reglementarile juridice.

Prin urmare, si in religia totemica si in zoofobia infantila, gasim aceasta ambivalenta fata de tata (animalul totemic ce-l simbolizeaza). In concluzie, Freud spune ca la baza institutiilor culturale sta crima originara si ambivalenta fata de tatal originar.

Videcarea in psihanaliza

Daca psihanaliza relativizeaza notiunea de boala si simptom, atunci vindecarea are si ea un alt sens decat cel medical (disparitia simptomelor).

Daca nevroza e un semn al infantilismului, atunci vindecarea ei consta in inlocuirea infantilismului cu maturitatea prin asimilarea continuturilor psihice inconstiente, eul dobandeste autonomia ce-i permite sa indeplineasca cu succes rolul de comanda si control al psihicului

Indicatorii psihici ai unei personalitati mature, dupa Melanie Klein :

A.    Capacitatea de a accepta gratificatii pentru dorintele infantile;

B.     Capacitatea de a trai placerea intr-un mod neconflictual;

C.     Existenta unui echilibru intre viata interioara si adaptarea la realitate.