Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » psihologie psihiatrie
SCALELE DE DEZVOLTARE GESELL ( GESELL DEVELOPMENTAL SCHEDULES)

SCALELE DE DEZVOLTARE GESELL ( GESELL DEVELOPMENTAL SCHEDULES)



SCALELE DE DEZVOLTARE GESELL ( GESELL DEVELOPMENTAL SCHEDULES)

Scurt istoric. Scalele de dezvoltare au fost elaborate de catre Arnold Gesell in 1925, de atunci si pana in prezent fiind supuse unor revizii succesive. Bateria a avut si continua sa aiba o larga utilizare, pe de-o parte fiind tradusa si adaptata in multe tari, iar pe de alta parte aflandu-se la originea multor instrumente psihodiagnostice similare care s-au inspirat din ea.

Obiective. Ca instrument de diagnoza Scalele de dezvoltare Gesell sunt folosite atat de catre psihologi, cat si de alti specialisti care lucreaza cu copiii, in scopul identificarii celor care prezinta deteriorari neurologice, dificultati psihologice si un risc semnificativ de retard mental (handicap intelectual).

Autorul nu si-a considerat niciodata proba drept un test de inteligenta, ci i-a atribut resurse mult mai largi, de apreciere a dezvoltarii, lucru ce rezulta din multiplele aspectele psiho-comportamentale evaluate. Varsta subiectilor ce pot fi investigati este de la nastere pana la 60 de luni (0-5 ani).




Continut. Bateria de teste Gesell permite parcurgerea reperelor considerate a fi cele mai importante in dezvoltarea copilului aflat la diverse varste cronologice.

Scalele ofera o procedura standardizata ce poate fi folosita in vederea observarii si evaluarii achizitiilor copiilor mici, privind dezvoltarea lor in urmatoarele arii:

aria de dezvoltare neuro-motorie si aria de dezvoltare senzoriala, care se unesc dupa varsta de 1 an intr-o arie comuna de dezvoltare senzorial-motrica; aceasta este considerata dupa implinirea varstei de 3 ani ca arie de dezvoltare a comportamentului adaptativ;

aria de dezvoltare a limbajului, considerata dupa 3 ani ca arie de dezvoltare gandire-limbaj;

aria de dezvoltare dezvoltare socio-afectiva, considerata dupa 3 ani ca arie de dezvoltare a comportamentului social.

Gesell a conceput evolutia psihica in copilarie ca pe o parcurgere de niveluri (pe care le-a reprezentat printr-un arbore). La nivelul 1 - biologicul si psihologicul nu se diferentiaza, acesta fiind un nivel psihomotor. La nivelul 2 – sunt evidente conduitele psihologice de sine statatoare (ex. – conduita mentala). La nivelul 3 – se structureaza conduitele ce exprima aptitudini.

Luna 1 (evaluarea se face imediat dupa implinirea primei luni)

a. Miscarile ochilor devin coordonate, copilul fixeaza cu privirea pentru scurt timp obiectele stralucitoare.

b. Tinut in brate ridica din cand in cand capul.

c. Culcat pe abdomen incearca in repetate randuri sa ridice capul, reusind sa-l sustina in intervale scurte.

d. Asezat pe abdomen, incearca prin indoirea picioarelor si cu ajutorul mainilor sa se tarasca.

e. Strange puternic degetul introdus in mana sa.

f. Fixeaza privirea pe fata parintelui.

g. Urmareste pentru intervale scurte, miscarea circulara a unui obiect stralucitor sau viu colorat (rosu).

h. Reactioneaza la zgomote puternice (sonerie).

i. Spre sfarsitul lunii emite sunete nearticulate, guturale.

j. Se opreste din plans cand se apropie parintele sau cand i se vorbeste bland.

Calcularea punctajului lunii 1 (se acorda un punct pentru fiecare item realizat cu succes):

Dezvoltare neuro-motorie: a, b,c, d, e – punctaj maxim = 5

Dezvoltare senzoriala: f, g, h – punctaj maxim = 3

Dezvoltare limbaj: i – punctaj maxim = 1

Dezvoltare socio-afectiva: j – punctaj maxim = 1

Luna a 2-a (evaluarea se face imediat dupa implinirea celei de-a 2-luni)

a. Culcat pe abdomen, ridica umerii si capul pentru 1minut – 1 minut si jumatate.

b. In pozitie sezand, tine timp mai indelungat capul drept.

c. Tinut de sub umeri (de sub axile), flecteaza membrele inferioare.

d. Poate mentine in mana un obiect sau o jucarie prinse prin surprindere, intamplator.

e. Urmareste cu ochii, intr-un spatiu de 180 grade, un obiect viu colorat care se deplaseaza in fata ochilor sai.

f. Urmareste cu privirea o persoana care se deplaseaza prin incapere.

g. Emite cateva sunete cu o melodie asemanatoare cu sunetele articulate, intr-un fel de joc sonor.

h. Se opreste sau se intoarce spre directia de unde i se vorbeste.

i. Se insenineaza la fata si schiteaza un suras la apropierea mamei sau a persoanelor care il ingrijesc.

Calcularea punctajului lunii 2 (1 punct pentru fiecare item reusit):

Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d – punctaj maxim = 4 puncte

Dezvoltare senzoriala: e, f – punctaj maxim = 2 puncte

Dezvoltare limbaj: g, h – punctaj maxim = 2 puncte

Dezvoltare socio-afectiva: i – punctaj maxim = 1 punct

Luna a 3-a (evaluarea se face imediat dupa implinirea celei de-a 3-a luni)

a. Mentine capul drept in pozitie asezata.

b. Asezat pe abdomen, isi ridica pieptul si capul, sprijinindu-se pe coate si antebrate.

c. Se intoarce singur de pe spate pe o parte.

d. Prinde o jucarie sonora si o scutura.

e. Isi “studiaza” mainile aducandu-le in fata ochilor si se joaca cu ele.

f. Duce obiectele la gura.

g. Poate urmari un obiect timp de 5-7 minute.

h. Se orienteaza bine, intorcand capul spre sursa de zgomot sau spre locul de unde i se vorbeste.

i. Apar primele vocalizari, sunete articulate sub forma unor silabe: ba-ba, pa-pa, ta-ta, la-la, ma-ma etc.

j. In prezenta parintilor apare o reactie de inviorare si raspunde prin suras la solicitare/stimulare afectiva.

k. In timpul preparativelor pentru supt isi manifesta nerabdarea.

Calcularea punctajului lunii 3 (1 punct pentru fiecare item reusit):

Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e, f – punctaj maxim = 6 puncte

Dezvoltare senzoriala: g, h – punctaj maxim = 2 puncte

Dezvoltare limbaj: i – punctaj maxim = 1 punct

Dezvoltare socio-afectiva: j, k – punctaj maxim = 2 puncte

ETAPA I-A DE DEZVOLTARE – calculare scor de etapa

Se aduna in cadrul fiecarei arii psihocomportamentale scorurile din lunile 1-2- 3, iar pentru copiii care au prezentat unele intarzieri se reparcurg itemii celor trei luni ale etapei, facandu-se eventuale corectii unor punctaje obtinute la luna.

Precizare – introducerea acestor calcule de etapa are in vedere evaluarea cat mai corecta a unor copii care, chiar daca au manifestat niste lipsuri in cadrul strict al unei luni, ei puteau sa le recupereze la nivel de etapa – de aceea se reia analiza.

Dezvoltarea neuro-motorie = 5 + 4 + 6 = 15 puncte

Dezvoltarea senzoriala = 3 + 2 + 2 = 7 puncte

Dezvoltarea limbajului = 1 + 2 + 1 = 4 puncte

Dezvoltarea socio-afectiva = 1 + 1 + 2 = 4 puncte

Luna a 4-a (evaluarea se face imediat dupa implinirea celei de-a 4-a luni )

a. Culcat pe spate, incearca sa-si ridice capul.

b. Culcat pe abdomen, tine picioarele intinse.

c. Se ridica in maini sprijinindu-se pe podurile palmelor.

d. Poate face “podul” sustinut.

e. Pipaie obiectele tari.

f. Apuca si scutura jucariile.

g. Urmareste cu interes obiectele mai mici care se misca sau stationeaza.

h. Intoarce imediat capul spre locul de unde este chemat.

i. Emite foarte multe silabe, intr-o structura sonora cu nuante afective.

j. Raspunde cu vocalize cand i se vorbeste.

k. Rade cu hohote.

l. Reactoneaza selectiv fata de persoanele necunoscute.

Calcularea punctajului lunii 4 ( 1 punct pentru fiecare item reusit):

Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e, f – punctaj maxim = 6 puncte

Dezvoltare senzoriala: g, h – punctaj maxim = 2 puncte

Dezvoltare limbaj: i, j, k – punctaj maxim = 3 puncte

Dezvoltare socio-afectiva = l – punctaj maxim 1 punct

Luna a 5-a (evaluarea se face imediat dupa implinirea celei de-a 5-a luni)

a. Sade usor sprijinit, tinandu-si coloana vertebrala usor curbata.

b. Tinut de sub axile, tine picioarele drepte, fara sa le flecteze.

c. Apuca cu siguranta, cu fiecare mana, cate un obiect si-l poate mentine in pozitia de apucare cate 20-30 sec.

d. Isi dezveleste singur fata daca cineva i-o acopera, inlaturand scutecul, batista.

e. Urmareste cu privirea un obiect care i-a scapat din mana.

f. Raspunde cu sunete cand i se vorbeste din fata.

g. Gangureste cand manuieste jucariile.

h. Gangureste inainte de a adormi.

i. Scoate tipete de bucurie in relatiile pozitive afective.

j. Intinde mana cand i se ofera o jucarie.

k. Are un comportament diferentiat fata de persoanele din jur – cunoscute sau necunoscute – si reactioneaza prin plans in prezenta persoanelor straine.

Calcularea punctajului lunii 5 (1 punct pentru fiecare item reusit):

Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d – punctaj maxim = 4 puncte

Dezvoltare senzoriala: e – punctaj maxim = 1 punct

Dezvoltare limbaj: f, g, h, i – punctaj maxim = 4 puncte

Dezvoltare socio-afectiva: j, k – punctaj maxim = 2 puncte

Luna a 6-a (evaluarea se face imediat dupa impliniree celei de-a 6-a luni)

a. Sta in sezut fara sa fie sustinut.

b. Se intoarce singur de pe burta pe spate.

c. Se ridica in picioare daca este sustinut de maini.

d. Sustinut din fata sau din spate, sta cateva minute in picioare.

e. Apuca obiectele cu o mana, din proprie initiativa si le ridica pe cele cazute, scapate.

f. Incearca sa se tarasca, sa se deplaseze de-a busilea.

g. Isi prinde picioarele cu mainile si se joaca cu ele.

h. Leaga primele silabe sub forma unor cuvinte: ma-ma, ta-ta, ba-ba etc.

i. Raspunde in mod obisnuit prin silabe cu modulatii afective, ca intr-un fel de dialog.

j. Manifesta o gama afectiva variata: plans prelungit, tipat scurt, suras, ras, manifestari de imbratisare.

k. Face diferentieri nete intre nuantele afective ale adultului – rade la ras / tace sau plange la cearta.

l. Este interesat de figura altor copii, privind-o cu atentie.

Calcularea punctajului lunii 6 (1 punct pentru fiecare item reusit):

Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e, f, g – punctaj maxim = 7 puncte

Dezvoltare senzoriala: nici un item – punctaj = 0 puncte

Dezvoltare limbaj: h, i – punctaj maxim = 2 puncte

Dezvoltare socio-afectiva: j, k, l – punctaj maxim = 3 puncte

Precizare – corespunzator unor varste cronologice pot sa nu apara repere semnificative noi fata de etapa anterioara (v. dezvoltarea senzoriala in luna a 6-a care nu are nici un reper), dupa cum nici numarul de repere nu este egal in aria celor patru aspecte investigate. Inegalitatea exprima tocmai ritmul propriu de dezvoltare al fiecarui aspect intr-o etapa de varsta cronologica sau alta.

ETAPA A II-A DE DEZVOLTARE - calculare scor de etapa.

Se aduna in cadrul fiecarei arii psihocomportamentale scorurile din lunile 4–5-6, iar pentru copiii care au prezentat unele intarzieri se reparcurg itemii celor trei luni ale etapei, facandu-se eventuale corectii ale unor punctaje obtinute la luna.

Dezvoltare neuro-motorie = 6 + 4 + 7 = 17 puncte

Dezvoltare senzoriala = 2 + 1 + 0 = 3 puncte

Dezvoltare limbaj = 3 + 4 + 2 = 9 puncte

Dezvoltare socio-afectiva = 1 + 2 + 3 = 6 puncte

Luna a 7-a (evaluarea se face imediat dupa implinirea celei de-a 7-a luni)

a. Sta multa vreme in sezut fara sa fie sprijinit.

b. Se rasuceste singur in pozitia “de-a busilea”.

c. Se ridica in genunchi, tinandu-se cu mainile de gratiile patului.

d. Muta o jucarie dintr-o mana in alta.

e. Ridica o cana / un vas mic din care a fost hranit.

f. Loveste un cub de altul (o jucarie de alta) si se bucura.

g. Isi duce piciorul la gura.

h. Sustinut de sub axile paseste bine.

i. Utilizeaza in relatiile cu ceilalti multe modulatii sonore, emisii sonore diferentiate.

j. Se joaca cu silabele (lalaizeaza) si indica cu ajutorul lor obiecte si fiinte.

k. Exprima faptul de a fi recunoscut o persoana, manifestandu-se mimico-gestual si vocalic (traduce vocalic faptul de recunoastere).

l. Este atras de propria sa imagine din oglinda – o priveste, o “prinde”, o “mangaie”.

Calcularea punctajului lunii 7 (1 punct pentru fiecare item reusit):

Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e, f, g, h – punctaj maxim = 8 puncte

Dezvoltare senzoriala: nici un item – punctaj = 0 puncte

Dezvoltare limbaj: i, j – punctaj maxim = 2 puncte

Dezvoltare socio-afectiva: k, l – punctaj maxim = 2 puncte

Luna a 8-a (evaluarea se face imediat dupa implinirea celei de-a 8-a luni)

a. Se ridica in picioare, sprijinindu-se de o bara sau de un scaun.

b. Din picioare, isi da drumul si se aseaza singur, iar din pozitia asezat se culca singur.

c. Sta in picioare sustinut doar de o mana.

d. Sustinut de ambele maini, face incercari de mers.

e. Incearca sa bata din palme.

f. Cauta lingurita cazuta in timpul hranirii sale.

g. Cauta cu privirea obiecte trebuitoare sau ascunse.

h. Articuleaza distinct “mama”, “tata” si le foloseste in prezenta parintilor, denumindu-i.



i. Isi insoteste toate actiunile cu vocalizari (interjectii vocalice).

j. Reactioneaza la comenzi vocale (“hai la…”, “sus”, “hopa”, “uite…papa, tata..”).

k. Simte nevoia unui tratament afectuos care ii face o placere vizibila; se intristeaza sau se supara cand este ignorat, contrariat, certat, speriat.

l. Se bucura lovind jucariile sau obiectele unele de altele.

m. Se joaca de-a “ascunsul” unor obiecte.

n. Manevreaza cu o oarecare atentie, concentrare, jucariile noi si sunatoare (parca le incearca pentru a vedea ce poate face cu ele, parca le asculta).

Calcularea punctajului lunii 8 (1 punct pentru fiecare item reusit):

Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e – punctaj maxim = 5 puncte

Dezvoltare senzoriala: f, g – punctaj maxim = 2 puncte

Dezvoltare limbaj: h, i, j – punctaj maxim = 3 puncte

Dezvoltare socio-afectiva: k, l, m, n – punctaj maxim = 4 puncte

Luna a 9-a (evaluarea se face imediat dupa implinirea celei de-a 9-a luni)

a. Sta singur in picioare tinandu-se cu o mana de ceva.

b. Incercari de mers, sprijinindu-se din proprie initiativa de diferite obiecte.

c. Sustinut de ambele maini paseste si acest lucru il bucura.

d. Poate merge cu ajutorul unui suport (dispozitiv special, scaunel).

e. Scoate cuburile dintr-o cutie.

f. Prinde un obiect mic doar intre degetul mare si aratator.

g. Aduna gramada, cu bratele, cuburi sau jucarii mici.

h. Cheama parintii prin cuvintele “mama”, “tata”.

i. Reactioneaza coect la indicatii verbale, intelegand ordinele simple.

j. Recunoaste cateva obiecte familiare, dupa denumire.

k. Lalaizeaza cu mare satisfactie timp indelungat.

l. Face “pa”, “multumesc”.

Calcularea punctajului lunii 9 (1 punct pentru fiecare item reusit):

Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d, e, f, g – punctaj maxim = 7 puncte

Dezvoltare senzoriala: nici un item – punctaj = 0 puncte

Dezvoltare limbaj: h, i, j, k – punctaj maxim = 4 puncte

Dezvoltare socio-afectiva: l – punctaj maxim = 1 punct

ETAPA A III-A DE DEZVOLTARE – calculare scor de etapa.

Se aduna in cadrul fiecarei arii psihocomportamentale scorurile din lunile 7-8-9, iar pentru copiii care au prezentat unele intarzieri se reparcurg itemii celor trei luni ale etapei, facandu-se eventuale corectii ale unor punctaje obtinute la luna.

Dezvoltare neuro-motorie = 8 + 5 + 7 = 20 puncte

Dezvoltare senzoriala = 0 + 2 + 0 = 2 puncte

Dezvoltare limbaj = 2 + 3 + 4 = 9 puncte

Dezvoltare socio-afectiva = 2 + 4 + 1 = 7 puncte

Luna a 10-a si a11-a (evaluarea se face imediat dupa implinirea celei de-a 11-a luni; ele se iau impreuna si se considera o etapa unitara de evolutie deoarece reperele semnificative pentru dezvoltare pot apare in ambele luni)

a. Se ridica si sta in picioare fara sprijin.

b. Poate merge cateva minute sustinut doar de o mana.

c. Imita actiuni simple demonstrate de adult – ex. aseaza un cub intr-o cutie.

d. Deschide si inchide o usita a unui dulapior.

e. Utilizeaza distinct 3-4 cuvinte bisilabice.

f. Ii face multa placere sa produca un sunet armonios – ex. sa apese o clapa de pian/triola, sa loveasca o placuta de xilofon/tambal.

g. Intelege ordine scurte de tipul anuntarii unui pericol sau interdictive, dupa cum intelege cand este chemat, sa se uite la ceva, sa vina undeva; deasemenea intelege mangaierea verbala.

h. Repeta silabe sau cuvinte la cererea parintelui.

i. La cerere, da jucaria sa altei persoane.

Calcularea punctajului lunilor 10/11( 1 punct pentru fiecare item reusit):

Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d – punctaj maxim = 4 puncte

Dezvoltare senzoriala: nici-un item – punctaj = 0 puncte

Dezvoltare limbaj: e, f, g, h – punctaj maxim = 4 puncte

Dezvoltare socio-afectiva: i – punctaj maxim = 1 punct

Luna a 12-a (1 an – evaluarea se face imediat dupa implinire)

a. Face primii pasi fara sa fie sutinut.

b. Incearca sa-si scoata ciorapul.

c. Sta pe vine fara sprijin.

d. Se apleaca fara sa-si indoaie picioarele, pentru a ridica un obiect.

e. Foloseste cateva cuvinte in plus, pe langa “mama” / “tata” si denumeste cu o silaba diferite fiinte si lucruri (chiar daca nu le stie numele, copilul a inteles ca ele au un nume, ca sunt denumite intr-un fel).

f. Executa ordinele de aducere a unui obiect sau jucarii.

g. Imita zgomotul linguritei in ceasca.

h. Pune la cererea adultului insotita de demonstratie, doua cuburi unul peste altul.

i. Arata la cerere partile importante ale capului/corpului – ochi, gura, par, mana, picior, cap.

j. Are multa tandrete si ii place sa fie mangaiat.

Calcularea punctajului lunii 12 (1 punct pentru fiecare item reusit):

Dezvoltare neuro-motorie: a, b, c, d – punctaj maxim = 4 puncte

Dezvoltare senzoriala: nici-un item – punctaj = 0 puncte

Dezvoltare limbaj: e, f, g – punctaj maxim = 3 puncte

Dezvoltare socio-afectiva: h, i, j – punctaj maxim = 3 puncte

ETAPA A IV-A DE DEZVOLTARE – calculare scor de etapa.

Se aduna in cadrul fiecarei arii psihocomportamentale scorurile din lunile 10/11 si 12 sau, pentru copiii care au prezentat unele intarzieri se reparcurg itemii celor trei luni ale etapei, facandu-se eventuale corectii ale unor punctaje obtinute la luna.

Dezvoltare neuro-motorie = 4 + 4 = 8 puncte

Dezvoltare senzoriala = 0 + 0 = 0 puncte

Dezvoltare limbaj = 4 + 3 = 7 puncte

Dezvoltare socio-afectiva = 1 + 3 = 4 puncte

EVALUARE DE ANSAMBLU SI INTERPRETARE – 1AN

La 1 an implinit copilul poate totaliza urmatoarele punctaje maxime(se aduna pe arii, toate punctajele din etapele anterioare) si urmatoarele abateri negative de la ele:

Dezvoltare neuro-motorie = 60 puncte / abatere in minus 2-4 puncte

Dezvoltare senzoriala = 12 puncte / abatere in minus 1-2 puncte

Dezvoltare limbaj = 29 puncte / abatere in minus 1-2 puncte

Dezvoltare socio-afectiva = 21 puncte / abatere in minus 1-2 puncte

In general, intrucat fiecare punct reprezinta o caracteristica esentiala a dezvoltarii, diferentele mai mari de 2-4 puncte in minus - in dezvoltarea neuro-motorie si de 1-2 puncte in minus - in dezvoltarea senzoriala, a limbajului si in dezvoltarea socio-afectiva, reprezinta intarzieri de care trebuie sa se tina seama.

Perioada 1 an – 1,3 ani (evaluarea se face imediat dupa implinirea a 1,3 ani )

a. Merge cu succes in spatiul obisnuit, fara a fi sustinut.

b. Urca de-a busilea cateva trepte dintr-o scara.

c. Isi tine cana/ paharul pentru a bea.

d. Se serveste de lingurita.

e. Poate baga sau scoate o pastila dintr-un tub.

f. Construieste la cererea mamei, un turn din doua cuburi.

g. Arata cu degetul pentru a localiza un obiect sau pentru a exprima ceea ce doreste.

h. Utilizeaza 4 - 8 cuvinte cu sens.

i. Intelege multe dintre cuvintele adultului.

j. Mazgaleste hartia cu energie cand i se cere sa scrie si dupa ce i s-a demonstrat.

k. Ii place sa fie asistat la culcare si la sculare.

Calcularea punctajului perioadei (1 punct pentru fiecare item reusit):

Dezvoltare senzorial-motrica: a, b, c, d, e, f – punctaj maxim = 6 puncte

Dezvoltare limbaj: g, h, i – punctaj maxim = 3 puncte

Dezvoltare socio-afectiva: j, k – punctaj maxim = 2 puncte

Perioada 1,3 ani – 1,6 ani (evaluarea se face imediat dupa implinirea a 1, 6 ani)

a. Urca scara in picioare, tinut de mana.

b. Se serveste de lingurita in mod curent.

c. Loveste mingea cu piciorul, prin imitare sau la o indicatie verbala.

d. Intoarce paginile unei carti.

e. Scoate fara greutate pastilele dintr-un tub.

f. Prin mimica sau printr-o silaba, isi atentioneaza mama in legatura cu nevoile fiziologice si se poate abtine pana este asezat pe oala.

g. Toate cuvintele utilizate - 10 / 15, sunt legate de un sens si exprima un sens.

h. Ii plac ilustratiile colorate.

i. Arata o imagine la cererea parintelui (“arata-mi pisica”).

j. Construieste un turn din trei cuburi, la cerere sau spontan.

k. Numeste unele imagini cu cuvinte stalcite, trunchiate.

l. Isi manifesta preferintele afective fata membrii familiei.

Calcularea punctajului perioadei (1 punct pentru fiecare item reusit):

Dezvoltare senzorial-motrica: a, b, c, d, e – punctaj maxim = 5 puncte

Dezvoltare limbaj: f, g – punctaj maxim = 2 puncte

Dezvoltare socio-afectiva: h, i, j, k, l – punctaj maxim = 5 puncte

ETAPA A V-A DE DEZVOLTARE – calculare scor de etapa.

Se aduna in cadrul fiecarei arii psihocomportamentale scorurile din perioada 1 - 1,3 ani cu cele din perioada 1,3 – 1,6 ani, iar pentru copiii care au prezentat unele intarzieri se reparcurg itemii celor sase luni ale etapei, facandu-se eventuale corectii ale unor punctaje obtinute la perioada.

Dezvoltare senzorial-motrica = 6 + 5 = 11puncte

Dezvoltare limbaj = 3 + 2 = 5 puncte

Dezvoltare socio-afectiva = 2 + 5 = 7 puncte

Perioada 1,6 ani – 1,9 ani (evaluarea se face imediat dupa implinirea a 1,9 ani)

a. Tinut de o mana coboara scara, tinandu-se si el de balustrada cu mana cealalta.

b. Indemnat, da un sut corect, bine tintit in minge, chiar daca nu puternic.

c. Intelege toate ordinele si indicatiile.

d. Face asociatii de doua cuvinte - substantiv cu verb - ex. “du bebe” (sa fie dus undeva).

e. Isi exprima verbal cererea de a fi hranit si o formuleaza in doua cuvinte – ex. “dai papa”.

f. Cere verbal sa fie dus la W.C.

g. Construieste un turn din 5 cuburi.

h. Insira cuburi de diferite dimensiuni pentru a reprezenta un tren.

i. La indicatia verbala a parintelui, poate plasa 3 cuburi/obiecte in trei locuri diferite – ex. pe masa, sub pat, langa scaun.

j. Arata la cererea parintelui, 5 parti din corpul propriu: ochi, gura, nas, mana, cap.

k. Manifesta reactii emotionale negative – gelozie, in prezenta altui copil.

Calcularea punctajului perioadei (1 punct pentru fiecare item reusit):

Dezvoltare senzorial-motrica: a, b – punctaj maxim = 2 puncte

Dezvoltare limbaj: c, d, e, f – punctaj maxim = 4 puncte

Dezvoltare socio-afectiva: g, h, i, j, k – punctaj maxim = 5 puncte

Perioada 1,9 ani – 2 ani (evaluarea se face imediat dupa implinirea a 2 ani)

a. Urca sau coboara scara singur, tinandu-se de balustrada sau de zid.

b. Da un sut eficient, puternic la minge, din proprie initiativa (sau cand i se cere).

c. Urmareste cu interes si incearca si el sa impatureasca o foaie de hartie.

d. In vorbire apar multe verbe si unele pronume – “tu”, “el” si accidental chiar “eu”.

e. Se numeste cu numele sau propriu, dar vorbeste despre sine la persoana a treia – “Mihai dai papa” (eu, Mihai, vreu sa-mi dai mancare).

f. Construieste propozitii formate din doua si trei cuvinte – substantiv, verb, adjectiv.

g. Foloseste in principal relatia verbala pentru a cere ceva, a obtine ceva, a atrage atentia asupra sa.

h. Poate repeta dupa adult, orice cuvant de 3 – 4 – 5 silabe.

i. Arata cel putin patru imagini atunci cand i se pronunta numele lor (“casa”, “pisica”….) si numeste cel putin doua.

j. Deseneaza o linie dupa model (dupa demonstratie).

k. Incearca sa faca ordine intre jucariile si obiectele sale si partial reuseste.

Calcularea punctajului perioadei (1 punct pentru fiecare item reusit):

Dezvoltare senzorial-motrica: a, b, c – punctaj maxim = 3 puncte

Dezvoltare limbaj: d, e, f, g, h, i – punctaj maxim = 6 puncte

Dezvoltare socio-afectiva: j, k – punctaj maxim = 2 puncte

ETAPA A VI-A DE DEZVOLTARE – calculare scor de etapa.

Se aduna in cadrul fiecarei arii psihocomportamentale scorurile din perioada 1,6 – 1,9 ani cu cele din perioada 1,9 – 2 ani, iar pentru copiii care au prezentat unele intarzieri se reparcurg itemii celor sase luni ale etapei, facandu-se eventuale corectii ale unor punctaje obtinute la perioada.



Dezvoltare senzorial-motrica = 2 + 3 = 5 puncte

Dezvoltare limbaj = 4 + 6 = 10 puncte

Dezvoltare socio-afectiva = 5 + 2 = 7 puncte

EVALUARE DE ANSAMBLU SI INTERPRETARE – 2 ANI

La 2 ani impliniti copilul poate totaliza urmatoarele punctaje maxime(se aduna pe arii, toate punctajele din etapele anterioare) si urmatoarele abateri negative de la ele:

Dezvoltare senzorial-motrica = 76 puncte / abatere in minus 5 puncte

Dezvoltare limbaj = 44 puncte / abatere in minus 3 puncte

Dezvoltare socio-afectiva = 35 puncte / abatere in minus 2 puncte

In general, intrucat fiecare punct reprezinta o caracteristica esentiala a dezvoltarii, diferentele mai mari de 5 puncte in minus - in dezvoltarea senzorial-motrica, de 3 puncte in minus – in dezvoltarea limbajului si de 2 puncte in minus - in sfera dezvoltarii socio-afective, reprezinta intarzieri de care trebuie sa se tina seama.

Perioada 2 ani – 2,6 ani (evaluarea se face imediat dupa impliniea a 2,6 ani)

a. Incearca si reuseste sa se tina pentru scurt timp, intr-un picior.

b. Duce un pahar cu apa fara sa-l verse.

c. Participa la imbracare si poate sa se incalte singur fara sa-si lege sireturile.

d. Isi stabileste controlul sfincterian complet, adica si pe timpul noptii.

e. In vorbire apar propozitii formate din 3-4 cuvinte.

f. Intrebuinteaza pronumele personal in mod frecvent.

g. Arata la cerere 7 imagini (“masina”, “copilul”, “patul”….) si denumeste 4-5.

h. Traseaza prin imitatie (dupa demonstratia adultului), o linie orizontala si una verticala.

i. Construieste un turn de 8 cuburi.

j. Construieste un pod dupa model.

Calcularea punctajului perioadei (1 punct pentru fiecare item reusit):

Dezvoltare senzorial-motrica: a, b, c, d – punctaj maxim = 4 puncte

Dezvoltare limbaj: e, f, g – punctaj maxim = 3 puncte

Dezvoltare socio-afectiva: h, i, j – punctaj maxim = 3 puncte

Perioada 2,6 ani - 3 ani (evaluarea se face imediat dupa implinirea a 3 ani)

a. Executa urmatoarele ordine: “pune jucaria pe masa”, “pune jucaria sub masa”, “pune jucaria dupa dulap”.

b. Repeta dupa adult: “tata”, “fata face nani”, “copil, paine, gradina”, “mi-e foame si plang”, “eu ma numesc….. si cainle este rau”, “ploua in gradina si Costel isi face lectiile.

c. Construieste din cuburi o poarta.

d. Construieste un turn cat mai inalt.

e. Construieste un pod din cuburi mai complicat, din mai multe piese, dupa un model facut de adult, model la construirea caruia el nu asista (i se arata gata facut).

f. Copiaza un cerc demonstrat de adult.

g. Compara doua linii care sunt vizibil inegale (“care este mai mare ?”; “dar mai mica?”).

Calcularea punctajului perioadei (se acorda punctaje diferentiate pentru itemii reusiti):

Dezvoltare senzorial-motrica: nici un item – punctaj = 0 puncte

Dezvoltare limbaj: a = 1 punct; b = 1 punct pentru fiecare din cele 6 enunturi repetate corect = 6 puncte; punctaj maxim = 1 + 6 = 7 puncte

Dezvoltare socio-afectiva: c, d, e, f, g – 1 punct pentru fiecare item corect – punctaj maxim = 5 puncte

ETAPA A VII-A DE DEZVOLTARE – calculare scor de etapa

Se aduna in cadrul fiecarei arii psihocomportamentale scorurile din perioada 2 – 2,6 ani cu cele din perioada 2,6 – 3 ani, iar pentru copiii care au prezentat unele intarzieri se reparcurg itemii celor sase luni ale etapei, ficandu-se eventuale corectii ale unor scoruri obtinute la perioada.

Dezvoltare senzorial-motrica = 4 + 0 = 4 puncte

Dezvoltare limbaj = 3 + 7 = 10 puncte

Dezvoltare socio-afectiva = 3 + 5 = 8 puncte

EVALUARE DE ANSAMBLU SI INTERPRETARE – 3ANI

La 3 ani impliniti copilul poate totaliza urmatoarele punctaje maxime (se aduna pe arii, toate punctajele din etapele anterioare) si urmatoarele abateri negative de la ele:

Dezvoltare senzorial-motrica = 80 puncte / abatere in minus 5 puncte

Dezvoltare limbaj = 54 puncte / abatere in minus 5 puncte

Dezvoltare socio-afectiva = 43 puncte / abatere in minus 2 puncte

In general, intrucat fiecare punct reprezinta o caracteristica esentiala a dezvoltarii, diferentele mai mari de 5 puncte in minus – in dezvoltarea senzorial-motrica si in dezvoltarea limbajului si de 2 puncte in minus - in dezvoltarea socio-afectiva, reprezinta intarzieri de care trebuie sa se tina seama.

Perioada 3 ani – 4 ani (evaluarea se face imediat dupa implinirea a 4 ani)

a. Poate sa se imbrace singur, asistat de mama si dirijat de ea in linii mari.

b. Se poate dezbraca fara ajutor.

c. Poate sa-si incheie singur nasturii la haina (nasturi mari) si la bluza/camasa (nasturi mici).

d. Serveste masa cu toata familia, folosindu-se de lingura, furculita si oarecum de cutit (stie sa-l manevreaza corect dar nu poate intotdeauna taia efectiv cu el).

e. Isi spala singur mainile.

f. Executa urmatoarele 5 ordine: “pune cubul alaturi de urs”; “pune ursul deasupra cubului”; “pune intr-o parte cubul si intr-alta ursul”; “treci pe langa mine fara sa te uiti la mine”; “du-te dincolo de pat si ascunde-te”.

g. Din coloanele de cifre care urmeaza si care ii sunt citite pe rand, retine si repeta minimum 3 cifre: 2, 6, 3 / 3, 2, 5, 7 / 3, 2, 5, 7, 1, 2 / 2, 8, 0, 5, 2, 4, 9, 8 / 6, 5, 3, 4, 9, 3, 7, 7, 4.

h. Stie ce inseamna si poate sa explice prin “cine/ce/cum face” urmatoarele verbe: zboara (“e cand pasarea da din aripi” sau “e cand avionul e sus pe cer” sau “e cand vrabia vine cu mancare la puiul ei”…), arde (“e cand iei foc daca umbli la aragaz” sau “e cand umbli cu chibritul si nu e voie” sau “e cand pui lemne in soba ca afara ninge”….), doarme (“e cand copilul sta in pat cu ochii inchisi” sau “e cind am invelit eu papusa si am culcat-o” sau “e cand e noapte si masina sta la garaj pana maine si nu merge”…..), inoata, taie, scurteaza, inteapa, musca, sufla, umbla, explodeaza, roseste (“e la fata” sau “e cand te cearta” sau “e cand se coace marul in pom”…..)

Precizare – nu intereseaza o explicatie stiintifica pentru ca copilul are concepte empirice; intereseaza o “explicatie” intuitiva dar corecta.

i. Descrie o imagine printr-o mica istorioara de 4-5 propozitii.

j. Se poate juca singur un timp indelungat.

k. Este afectuos - se manifesta ca atare fata de parinti - si solicita afectiune - sa fie alintat, sa povesteasca si sa fie ascultat, sa puna intrebari si sa primeasca explicatii.

Calcularea punctajului perioadei - v. etapa a VIII–a de dezvoltarea pentru ca cele doua coincid; scorul de perioada este acelasi cu scorul de etapa.

ETAPA A VIII-A DE DEZVOLTARE – calcularea scorului de etapa

Se acorda punctaje diferentiate pentru itemii reusiti.

Comportament adaptativ: a, b, c, d, e – 1 punct pentru fiecare item corect – punctaj maxim = 5 puncte

Gandire-limbaj: f – 1 punct pentru fiecare din cele 5 ordine executate corect = 5 puncte; g – 1 punct pentru fiecare din cele 4 repetari corecte = 4 puncte; 0,25 puncte pentru fiecare din cele 12 verbe explicate corect = 3 puncte; punctaj maxim = 12 puncte

Comportament social: j, k – 1 punct pentru fiecare item indeplinit – punctaj maxim = 2 puncte

EVALUARE DE ANSAMBLU SI INTERPRETARE – 4 ANI

La 4 ani impliniti copilul poate totaliza urmatoarele punctaje maxime (se aduna pe arii, toate punctajele din etapele anterioare) si urmatoarele abateri negative de la ele:

Comportament adaptativ = 85 puncte / abatere in minus 7 puncte

Gandire-limbaj = 66 puncte / abatere in minus 5 puncte

Comportament social = 45 puncte / abatere in minus 3 puncte

In general, intrucat fiecare punct reprezinta o caracteristica esentiala a dezvoltarii, diferentele mai mari de 7 puncte in minus – in dezvoltarea comportamentului adaptativ, de 5 puncte in minus - in dezvoltarea gandirii-limbajului si de 3 puncte in minus - in dezvoltarea comportamentului social, reprezinta intarzieri de care trebuie sa se tina seama.

Perioada 4 ani – 5 ani (evaluarea se face imediat dupa implinirea a 5 ani)

a. Se imbraca si se dezbraca cu foarte putin ajutor.

b. Merge la culcare fara sa fie dus (intelege si executa singur cerinta).

c. Foloseste fara ajutor W.C.-ul pentru a face pipi.

d. Isi face singur toaleta de dimineata – isi spala mainile si fata.

e. Folseste cu succes lingura, furculita si cutitul.

f. Poate spune pe dinafara o poezie de 4 versuri.

g. Poate povesti o scurta intamplare.

h. Isi poate aminti si descrie doua imagini (“cum era acolo…la piata, la mare, la circ….”).

i. Poate exprima verbal diferentele dintre “dimineata”, “amiaza”, “seara”.

j. Ii plac jocurile colective cu copii de varsta lui sau mai mari.

k. Poate viziona intr-un spatiu public, un film / un spectacol pentru copii.

l. Ii place sa fie “frumos” si “curat” imbracat si stie cum sa se fereasca de ceea ce este “murdar”.

m. Repeta urmatoarele silabe spuse de adult aproape concomitent cu acesta (ca un ecou): ra – ta – pa – na – da –vi - sa.

n. Stie sa se joace “de-a familia”, “de-a gradinita”, “de-a doctorul” (poate descrie personajele implicate, sesizeaza rolurile caracteristice fiecaruia – ce face fiecare, stabileste relatii intre ele).

o. Copiaza figuri indicate.

p. Isi cunoaste numele de familie (“numele mare”).

r. Isi cunoaste adresa – strada, numarul, orasul.

s. Poate face comparatie intre doua carti de greutati diferite si poate spune care este mai grea / care este mai usoara.

Calcularea punctajului perioadei - v. etapa a IX-a de dezvoltarea pentru ca cele doua coincid; scorul de perioada este acelasi cu scorul de etapa.

ETAPA A IX-A DE DEZVOLTARE – calcularea scorului de etapa

Se acorda 1 punct pentru fiecare item reusit.

Comportament adaptativ: a, b, c, d, e – punctaj maxim = 5 puncte

Gandire-limbaj: f, g, h, i – punctaj maxim = 4 puncte

Comportament social: j, k, l, m, n, o, p, r, s – punctaj maxim = 9 puncte

EVALUARE DE ANSAMBLU SI INTERPRETARE – 5 ANI

La 5 ani impliniti copilul poate totaliza urmatoarele punctaje maxime (se aduna pe arii, toate punctajele din etapele anterioare) si urmatoarele abateri negative de la ele:

Comportament adaptativ = 90 puncte / abatere in minus 5 puncte

Gandire-limbaj = 70 puncte / abatere in minus 5 puncte

Comportament social = 54 puncte / abatere in minus 3 puncte

In general, intrucat fiecare punct reprezinta o caracteristica esentiala a dezvoltarii, diferentele mai mari de 5 puncte in minus - in dezvoltarea comportamentului adaptativ si in dezvoltarea gandiri-limbajului si de 3 puncte in minus - in dezvoltarea comportamentului social, reprezinta intarzieri de care trebuie sa se tina seama.

* * *

In prima varianta, Scalele Gesell se incheie cu evaluarea copilului de 5 ani. Ulterior ele au fost completate si cu evaluarea dezvoltarii copilului de 6 ani.

* * *

Perioada 5 ani – 6 ani (evaluarea se face imediat dupa implinirea a 6 ani)

a. Se imbraca si se dezbraca singur.

b. Are formate deprinderile igienice necesare si utilizeaza singur W.C.-ul, pentru ambele tipuri de necesitati fiziologice (se poate sterge singur).

c. Face baie singur sau asistat, dar si in ultimul caz incearca sa se spele singur.

d. Mananca civilizat, frumos - cu tacamurile, fara sa plescaie, fara sa se murdareasca….

e. Poate sa participe uneori la un program schimbat, fiind capabil sa se sbtina de la somn si hrana.

f. Foloseste acordurile gramaticale - respecta cazul, numarul, genul substantivelor si timpul verbelor.

g. Poate invata cu usurinta o poezie de doua – trei strofe.

h. Recita artistic, cu gesturi si mimica adecvata.

i. Stie sa povesteasca o istorioara.

j. Deseneaza un romb.

k. Poate trasa linii drepte, oblice, curbe si cercuri.

l. Poate desena din imaginatie un om/copil cu toate partile corpului.

m. Poate sa sorteze la cerere, obiecte dupa marime sau apartenenta la un gen – jucarii, fructe, unelte….

n. Stie si indica cu usurinta care este mana dreapta si ochiul stang.

o. Cunoaste minimum 4 culori ( 4 - 8 culori).

p. Poate explica prin actiunea pe care ele o presupun, verbele: a spala, a manca, a dormi, a canta.

r. Se intereseaza cu regularitate de cauza diferitelor intamplari, situatii.

s. Este foarte interesat de tot ceea ce este nou pentru el – persoane, lucruri, evenimente.

t. Descopera cu usurinta greselile din desenele care infatiseaza obiecte, fiinte, situatii cunoscute lui.

u. Scrie sa scrie si sa citeasca cateva litere.

v. Are un anume sentiment al datoriei (“trebuie sa mananc ca sa ma fac mare”, “trebuie sa nu alerg ca sa nu racesc”, “trebuie sa merg la scoala ca sa invat”)



x. Isi exprima atitudinile fata de evenimente si oameni – placere, incantare, bucurie, tandrete, acord…../enervare, manie, frica, neplacere, refuz, dezacord, gelozie etc.

z. Are preferinte motivate pentru alti copii (“eu ma joc / eu nu ma joc cu….pentru ca..”).

y. Are preferinte motivate pentru grupuri de copii (“eu / noi nu ne jucam cu aia de la grupa mica…..cu aia de la scara 2 (a blocului)…..cu fetele….pentru ca….).

A. Face aprecieri ale faptelor pe criterii morale – este bine / este rau.

B. Face clasificari estetice – este frumos / este urat.

C. Manifesta rusine si ii place sa i se pastreze intimitatea actelor fiziologice, baii, intamplarilor penibile (faptul de a fi fost pedepsit).

D. Ii place sa participe la manifestari publice solemne.

E. Se comporta adesea ca un om mare (imita reactiile comoprtamentale ale adultului, cuvintele acestuia intr-o imprejurare sau alta).

F. Este politicos si utilizeaza formule verbale (salutul) si comportamente de acest tip (nu smulge lucrurile din mana altcuiva, nu intrerupe adultii cind vorbesc, este rezervat cu strainii).

G. Face spontan deosebirea, in functie de ce face fiecare, intre un copil cuminte si unul obraznic / rau.

H.Ii plac jocurile cu roluri, cu reguli, cat si cele in care el inventeaza.

I. Cunoaste profesia parintilor si stie in ce consta ea.

J. Doreste sa se faca ceva anume - numeste o meserie sau mai multe care ii plac.

K. Isi ingrijeste cu placere fratii mai mici.

L. Ia parte la treburile familiei.

M. Ii place sa faca servicii parintilor dar si persoanelor straine.

N. Nu reactioneaza zgomotos la pedepsele date “pe drept”.

O. Nu plange fara motiv si chiar cu motiv, se poate abtine in functie de imprejurari (il vad alti copii, ii este rusine, “este baiat mare”).

P. Poate suporta durerea fizica si admonestarile retinandu-si plansul (din ambitie, de rusine).

R. Respecta un program impus.

S. Poate renunta la joc in favoarea altor preocupari – pentru a merge undeva, pentru a face ceva, pentru a vedea ceva.

T. Poate desfasura o activitate continua timp de 30 – 40 minute.

U. Isi formeaza cu usurinta noi deprinderi si obiceiuri.

V. Ii plac cartile cu povesti, povestile.

X. Poate merge undeva (la paine, la ziar…), respectand regulile de circulatie.

Z. Ii place sa fie tratat cu incredere si sa i se incredinteze sarcini.

Y. Se intereseaza de evenimentele sociale (aniversari, sarbatori, nasterea unui copil, decesul unei persoane….).

Calcularea punctajului perioadei - v. etapa a X-a de dezvoltarea pentru ca cele doua coincid; scorul de perioada este acelasi cu scorul de etapa.

ETAPA A X-A DE DEZVOLTARE – calcularea scorului de etapa

Se acorda 1 punct pentru fiecare item reusit.

Comportament adaptativ: a, b, c, d, e – punctaj maxim = 5 puncte

Gandire-limbaj: f, g, h, i, j, k, l, m, n, o, p – punctaj maxim = 11puncte

Comportament social: r, s, t, u, v, x, z, y, A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, S, T, U, V, X, Z, Y – punctaj maxim = 32 puncte

EVALUARE DE ANSAMBLU SI INTERPRETARE – 6 ANI

La 6 ani impliniti copilul poate totaliza urmatoarele punctaje maxime (se aduna pe arii, toate punctajele din etapele anterioare) si urmatoarele abateri negative de la ele:

Comportament adaptativ = 95 puncte / abatere in minus 7 puncte

Gandire-limbaj = 81 puncte / abatere in minus 5 puncte

Comportament social = 86 puncte / abatere in minus 5 puncte

In general, intrucat fiecare punct reprezinta o caracteristica esentiala a dezvoltarii, diferentele mai mari de 7 puncte in minus – in dezvoltarea comportamentului adaptativ si de 5 puncte in minus – in dezvoltarea gandirii-limbajului si in dezvoltarea comportamentului social, reprezinta intarzieri de care trebuie sa se tina seama.

* * *

Desi testele lui Gesell au fost construite mai ales pentru a oferi descieri detaliate privind reperele mai importante ale dezvoltarii infantile autorul fiind convins ca dezvoltarea normala este un proces ce se desfasoara in mod secvential, o serie de autori – Knobloch, Stevens si Malone (1987) au propus utilizarea unei proceduri de calcul pentru obtinerea mai multor coeficienti de dezvoltare – DQ = development quotient.

Se poate calcula cite un coeficient de dezvoltare pentru fiecare din ariile de dezvoltare investigate si un coeficient global.

Formula de calcul este urmatoarea: DQ = varsta maturitatii x 100

varsta cronologica

Varsta cronologica se stabileste prin tansformarea anilor in luni .

Varsta maturitatii se bazeaza pe “imaginea clinica totala” data de reperele dezvoltarii pe care copilul le-a trecut sau la care a esuat, in cadrul fiecarei arii comportamentale. Desi autorii nu ofera criterii foarte precise, se pare ca varsta maturitatii pentru un copil este “varsta” dezvoltarii la care itemii sunt trecuti cu succes in marea lor majoritate.

Inmultirea cu 100 se face pentru a elimina zecimalele.

Unii specialisti au exprimat rezerve clare fata de calcularea DQ-ului pe baza Scalelor Gesell, considerand ca bateria trebuie utilizata in spiritul in care a fost conceputa. In opinia lor ea trebuie sa ramana un instrument de “vizualizare” a dezvoltarii si de reperare a eventualelor probleme - fapte ce ar permite elaborarea mijloacelor adecvate de interventie.

In plus, se afirma ca QD-ul (coeficientul de dezvoltare) mai trebuie deocamdata studiat si utilizat, cel putin o vreme, doar ca instrument de cercetare. Datele despre el, insuficient de edificatoare, nu-l crediteaza ca fiind un mijloc de predictie (J.R. Gregory, 1996).

Caracteristici psihometrice. La vremea elaborarii Scalelor de dezvoltare (1925) nu se punea problema fundamentarii lor statistice. Statistica abia incepea sa se contureze ca domeniu, iar aplicatiile sale in psihologie nici nu erau intrevazute.

Standardizarea Scalelor Gesell s-a realizat mult mai tarziu la Universitatea Yale. Cercetarile facute pentru verificarea calitatilor tehnice ale testului au dus la rezultate contradictorii in ceea ce priveste fidelitatea si validitatea.

Fidelitatea stabilita pe baza coeficientului de corelatie test-retest a fost de 0,73, ceea ce inseamna mai putin decat valoarea 0,90, considerata de multi autori ca fiind necesara pentru a lua decizii asupra subiectilor in sensul plasarii lor scolare (in scoli normale sau speciale) – J.C. Nunnally,1978; M. Lichtenstein, 1990; J. Salvia si S. Ysseldyke, 1991.

Validitatea predictiva pare si ea destul de scazuta, astfel ca desi testul are o foarte larga utilizare, se constata ca multi psihologi practicieni il utilizeaza cu destula precautie pentru a da verdicte de trimitere a copiilor in invatamantul special, doar pe baza sa – L.A. Shepard, M.E. Grane, 1993.

CONCLUZII

1. Datelor prezentate impun doua directii de analiza in functie de care se pot trage anumite concluzii –a) o analiza calitativa si b) o analiza cantitativa.

a) Analiza calitativa a datelor – releva urmatoarele aspecte:

- in perioada 0 – 1 an - etapele de dezvoltare: I (lunile 1, 2, 3), II (lunile 4, 5, 6), III (lunile 7, 8, 9), IV (lunile 10, 11, 12) – sunt 4 axe de dezvoltare a copilului: neuro-motorie, senzoriala, limbaj, socio-afectiva;

- in cursul primului an de viata va avea loc trecerea de la o dezvoltare neuro-motorie si una senzoriala, la o dezvoltare unitara senzorial-motrica; ea corespunde trecerii de la nivelul reflexelor neconditionate la organizarea treptata a unor actiuni senzorial-motrice coerente; acestea sunt posibile datorita elaborarii si diferentierii unor scheme de actiune integrate in ansambluri tot mai organizate, care ii permit copilului sa intevina tot mai mult in ambianta; schemele se modifica treptata, se extind, se asimileaza si se acomodeaza reciproc, formandu-se scheme globale mult mai adecvate ale obiectelor si evenimentelor;

- in perioada 1- 3 ani – etapele de dezvoltare: V (perioadele 1 – 1,3 ani si 1,3 – 1,6 ani), VI (perioadele 1,6 – 1,9 ani si 1,9 – 2 ani), VII (perioadele 2 – 2,6 ani si 2,6 – 3 ani) – sunt 3 axe de dezvoltare a copilului: senzorial-motrica, limbaj, socio-afectiva;

- aplicarea schemelor de actiune la situatii noi va deschide perspective nebanuite de realizare a actiunii – copilul inlatura obstacolele ce-i bareaza calea, se orienteaza mai obiectiv in ambianta, ajunge sa-si subordoneze mijloacele scopurilor si recurge la noi mijloace; acomodarea prevaleaza treptat asupra asimilarii si o comanda, iar comportamentul, tot mai orientat acum spre anumite scopuri, devine in perioada urmatoare un comportament adaptativ;

- in cursul celui de-al doilea an de viata se trece spre inteligenta sistematica, odata cu stocarea unor reprezentari si dobandirea unor semne (imagini, cuvinte) ce pot simboliza obiecte; de-a lungul celui de-al treilea an de viata incepe o puternica expansiune a simbolicii figurative (a reprezentarii) in stransa legatura cu dezvoltarea comunicarii verbale; reprezentarea, prin gradul sau de schematizare si generalitate, este un punct de plecare si un suport intuitiv al gandirii (prefigurarea acesteia); ca urmare, legatura tot mai stransa dintre reprezentare si limbaj va constitui suportul axei gandire-limbaj, care va functiona de acum inainte ca o arie unitara de dezvoltare a copilului;

- comportamentul socio-afectiv centrat pe sine (autocentrism) incepe treptat sa se descentreze si sa se orienteze spre altii (alocentrism) – initial spre parinti dar treptat si spre alte persoane, marindu-se treptat sfera interesului si nevoii de contact social a copilului; astfel se creeaza premisele conturarii in perioada urmatoare a comportamentului social;

- in perioada 3 – 6 ani – etapele de dezvoltare: VIII (3 – 4 ani), IX (4 – 5 ani), X (5 – 6 ani) - sunt 3 axe de dezvoltare a copilului: comportament adaptativ, gandire-limbaj, comportament social;

- in cadrul comportamentului social al copilului, un aspect impresionant il reprezinta aparitia si manifestarea unor elemente de comportament prosocial constand in ajutarea, sprijinirea, servirea altor persoane fara asteptarea vreunei recompense; aceste fapte aduc dovezi in sprijinul teoriei ca ajutorarea interpersonala corespunde naturii umane, ea nefiind doar o achizitie tarzie, un produs cultural generat de o indelungata invatare sociala; se demonstreaza, o data in plus, ca relatiile interumane pozitive prevaleaza in raport cu comportamentele agresive, generatoare de conflicte;

- privitor tot la comporamentul social, merita facuta o mentiune asupra trebuintei “de altii”, trebuinta care se manifestata explicit foarte de timpuriu si care se amplifica si devine tot mai intensa de-a lungul dezvoltarii fiintei umane.

b) Analiza cantitativa a datelor – releva urmatoarele aspecte:

- de-a lungul primilor 6 ani de viata axa dominanta de dezvoltare este cea <<neuro-motorie / senzorial-motrica / adaptativa>> ;

- a doua ca ritm de progres si amploare a achizitiilor este axa de dezvoltare constituita de <<limbaj / gandire-limbaj>> situatie valabila pana la implinirea varstei de 5 ani;

- dupa implinirea varstei de 5 ani, pe parcursul celui de-al 6-lea an de viata, axa de dezvoltarea <<socio-afectiva / comportament social>> isi accelereaza ritmul si se plaseaza ca pondere a achizitiilor inaintea axei <<gandire-limbaj>>.

Pe parcursul prezentarii bateriei de teste s-a atras atentia asupra situatiilor in care punctajul unei etape nu este indeplinit, constatandu-se unele ramaneri in urma in dezvoltarea copilului. S-a indicat de fiecare data refacerea secventei anterioare o luna, trei luni, 6 luni.

De data aceasta este vorba de o recomandare ce decurge din practica examinarii – este bine pentru orice copil si cu atat mai mult pentru copilul foarte mic, sa inceapa examenul psihologic cu etapa dinainte, sau daca timpul nu permite acest lucru, macar cu cativa itemi din etapa anterioara pentru familiarizarea cu psihologul si cu incaperea, ca si pentru adaptarea si intrarea in sarcina. Parcurgerea itemilor din etapa anterioara se face de sus in jos, adica de la ultimii itemi (care se refera la achizitii mai complexe) spre cei de inceput (corespunzatori unor achizitii mai simple).

Exista o serie de itemi neindepliniti de unii copii, fara ca acest lucru sa semnifice probleme in dezvoltare. Sunt frecvente situatiile in care conduite de auto-ajutor – a se hrani singur, a se spala singur, a utiliza singur W.C.-ul….- nu sunt constituite chiar mult dupa varsta la care ele trebuiau sa functioneze. Aceasta de datoreaza adultilor din jurul copilului, care considerand ca-l ajuta nu-si dau seama ca-i intarzie autonomizarea, ca-i amana formarea unor abilitati si ca-i incetinesc ritmul firesc de confruntare cu viata. Si aceasta cu atat mai mult cu cat, este vorba de comportamente din aria initial neuro-motorie dar care devine in final aria comportamentelor adaptative.

In aceste situatii:

parintii trebuie avertizati asupra unor consecinte negative ale atitudinii lor, consecinte care in timp se vor vedea si cu privire la alte aspecte – “acum nu mananca singur…..mai tarziu nu-si va face lectiile singur….nu va gandi si actiona fara sa fie impins de la spate…….”;

se va explica parintilor ce inseamna un ajutor adevarat; este vorba de un ajutor care sustine copilul in directia tendintelor sale firesti - de autonomizare, de cistigare treptata a independentei, de exprimare personala; toate interventiile care contrariaza, amana sau chiar blocheaza tendintele naturale, constituie un fals ajutor si o sursa de probleme viitoare atat pentru copil cat si pentru parintele care nu a stiut sa-l creasca;

constituie o strategie buna indemnarea acestor parinti sa reflecteze daca prin ceea ce fac au in vedere “ajutarea” copilului sau mai degraba se ajuta pe ei insisi – “sigur…..copilul hranit de mama mananca mai repede, nu-si murdareste hainele, nu face mizerie pe jos, dar…….”.

In cadrul examinarii psihologice – a oricarei examinari psihologice, indiferent de instrumentul folosit – dincolo de inregistrarea “seaca” a unor raspunsuri si de contabilizarea unor punctaje, se va obseva cu atentie tonusul general copilului, dispozitia sa afectiva de ansamblu si relatiile dintre el si parinti / persoanele de ingrijire.

Copilul este prin excelenta o fiinta hedonica (care cauta placerea), ludica (inclinata spre joc), afectiva (dominata de traire, de afect) si actionala (gata mereu sa faca ceva). In mod normal el sugereaza fericire, veselie, dispozitie spre amuzament, energie si dinamism, curiozitate, pofta de viata. Abaterile de la aceste norme trebuie sa ridice semne de intrebare psihologului, chiar in ciuda unor rezultate bune la test.

5. Scalele de dezvoltare Gesell, ca si orice alt instrument de psihodiagnoza bine stapanit, ofera sugestii pentru interviu, consiliere si psihoterapie. Itemii unui asemenea instrument constituie o sursa de inspiratie in purtarea unui dialog evaluativ, in sfatuirea unui parinte aflat in impas in fata problemelor pe care le are copilul sau, ca si in lucrul propriu-zis cu copilul in cadrul unor sedinte de recuperare. Itemii scalelor pot fi folositi:

fie ca atare, dar in noi contexte;

fie reformulati in spiritul sensului general pe care ei il au;

fie prin sugerarea unor intrebari complet noi, dar din aceiasi categorie de semnificatie.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Scopul expertizei medico-legale psihiatrice si obiectivele ei
Personalitatea copilului cu deficiente
Comportamentul duplicitar
MODULUL APLICATIV - ELEVI CU HANDICAP MENTAL
Surse ale stresului ocupational
SANATATEA MINTALA
Raport de practica psihologie
GANDIREA CA PROCES PSIHIC CENTRAL




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu