Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice




Acasa » referate » psihologie psihiatrie
SCOARTA CEREBRALA

SCOARTA CEREBRALA




SCOARTA CEREBRALA

Filogenetic, scoarta cerebrala este formatiunea cea mai noua. La om, ea reprezinta organul suprem al functiilor de comanda si control al organismului. Suprafata sa este de aproximativ 2000cm2 iar in structura sa interna are aproximativ 18 miliarde de neuroni. In afara neuronilor, in cortex intalnim nevroglie, fibre nervoase si vase sangvine.

Din punct de vedere al distributiei neuronilor in scoarta cerebrala intalnim trei regiuni: una slab stratificata (1-2 straturi) numita allocortex ( in hipocamp sau in cornul lui Ammon si in cortexul olfactiv) (allo = altul). Acest cortex, diferit de tipul obisnuit cu 6 straturi, corespunde structurilor vechi filogenetice. Altele doua sunt mult stratificate. Din care fac parte : izocortexul ( in care toate straturile sunt dezvoltate in mod egal). Izocortexul acopera cea mai mare parte a hemisferelor la om si corspunde cortexului de asociatie. Alta este ideocortexul caracterizat prin dezvoltarea intensa sau absenta stratului IV. El corespunde ariilor primare din clasificarea functionala. Cortexurile primare ( vizual, auditiv si somestezic) au o mare abundenta de celule glanulare in stratul IV. Numarul lor este atat de mare incat acestea au fost denumite koniocortex, (konios = praf)




Cortexul motor primar (aria IV), nu are celule granulare si nici stratul IV. Enorme celule piramidale ( celule Betz), pot fi gasite in stratul V. Cortexul idiotipic si izotipic apartin structurilor noi sau neocorticale filogenetice. Intre allo- si izocortex au fost individualizate si forme de trecere denumite periallocortex si proizocortex care formeaza o centura paralimbica cu 3 portiuni principale: girusul parahipocampic, circumvolutia cingulara si insula. In structura alocortexului avem un strat extern sau granular format din neuroni mici cu functie senzoriala si un strat piramidal cu neuroni mari si mijlocii cu functie motorie. In structura izocortexului intalnim 6 straturi principale:

Stratul zonal sau molecular este format cu precadere din nevroglie cu rol protector pentru straturile mai profunde si terminatii nervoase. Celulele nervoase au o pondere redusa, sunt de talie mica si au o dispozitie orizontala.

Stratul granular este extern, alcatuit din numeroase celule mici cu forme diferite: piramidala, stelata si rotunda. Dendritele merg ascendent in stratul molecular iar axonii se duc in jos pana la stratul IV. Acest strat este legat de prelucrarea si integrarea mesajelor senzoriale transmise de nucleii talamici specifici.

Stratul piramidal extern este format din neuroni piramidali mijlocii. Dendritele lor lungi ajung in stratul molecular, iar cele scurte raman in acelasi strat. Axonii patrund in substanta alba subcorticala servind pentru legarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale. Alti axoni ai stratului 3 ajung la segmentele inferioare ale nevraxului (trunchi, maduva).

Stratul granular intern este format in cea mai mare parte din celule ovoide mici cu dendrite scurte si bogat ramificate. Axonul lor se remifica puternic si se termina la dendritele propriului neuron sau la dendritele celulelor piramidale din acelasi strat sau din straturile vecine. El reprexinta cel de-al doilea sediu cortical al sensibilitatii, deoarece primeste fibre de la nucleii talamici nespecifici.

Stratul piramidal intern este format din neuroni piramidali giganti. Dendritele urca pana la stratul molecular iar axonii ajung la centrii motori subcorticali si medulari. Ei alcatuiesc caile piramidale prin care se transmit la scoarta mesaje de comanda pentru miscarile voluntare.

Stratul fuziform sau polimorf este format din celule fuziforme granulare si triunghiulare. Dendritele ajung la stratul molecular iar axonii trec in substanta alba a hemisferelor cerebrale.

In unele zone predomina straturile granulare iar in altele celulele piramidale. Sub raport functional, straturile granulare integreaza informatiile venite de la periferie fapt datorita caruia aceste straturi sunt denumite senzorio-gnostice.

Straturile piramidale realizeaza operatii de integrare plurimodala a informatiei (zone asociative) si de integrare in programe de tip finalist a impulsurilor de comanda sau efectorii (zonele motorii).



Ariile corticale

Nu toata scoarta cerebrala are o structura asemanatoare. Exista variatii stratigrafice de la o zona la alta, variatii in grosimea paturilor celulare, variatii de volum si variatii numerice. Prin urmare exista zone cu intindere mai mare sau mai mica, deosebite din punct de vedere structural. Aceste zone au fost numite campuri corticale sau arii corticale. Brodman a descris peste 50 de arii iar Economo peste 100.

Dupa predominenta paturilor celulare din structura lor, unele arii au functie efectorie, iar altele receptorii. Celulele piramidale si fuziforme sunt celule efectorii iar celulele granulare primesc informatii de la periferie sau din straturile profunde ale scoartei cerebrale. Ele imprima un caracter receptor ariilor in care predomina.

Celulele din stratul I, II si chiar III care se gasesc in aproape intreaga scoarta sunt straturi de asociatie. De aceea, in special in scoarta creierului omenesc, functia de asociatie apartine intregului neocortex. Pe lobii hemisferici aceste arii sunt indicate prin numere de ordine.

In lobul frontal gasim ariile 4 si 6 situate pe circumvolutiile frontala ascendenta si precentrala. Axonii acestor celule formeaza in parte caile cerebrospinale (piramidale) care comanda musculatura striata.

In portiunea superioara a ariei 4, se gasesc neuronii care comanda muschii membrelor inferioare, in portiunea mijlocie a acesteia se gasesc neuronii care comanda miscarile trunchiului, iar in portiunea inferioara a sa se gasesc neuronii care comanda miscarile membrelor superioare si ale capului.

In circumvolutia frontala a treia (F3) stanga la dreptaci se garesc ariile 45 si 44 legate de coordonarea miscarilor in raport cu limbajul articulat.

In lobul parietal, pe versantul anterior al circumvolutiei postcentrale se gaseste aria 3 in care se termina aferentele pentru tact, termice si dureroase. Indaratul ariei 3 se gasesc ariile 1, 2, 5 si 7 legate de integrarea activitatilor senzitive complexe.

In lobul temporal, pe circumvolutiile transverse ale lui Heschl (aria auditiva primara) se gasesc ariile 41 si 42 iar pe circumvolutiunea temporala aria 22. Aceste arii sunt destinate receptarii auzului.

In lobul occipital pe ambele buze ale scizurii calcarine se gaseste campul 17 unde ajung si se proiecteaza fibrele plecate de la nivelul retinei. Tendinta de a limita prin granite precise ariile corticale este gresita. Ariile au intre ele zone de trecere. De asemenea, eronat s-a apreciat ca fiecare arie corticala are o functie caracteristica. Localizarile functionale din scoarta cerebrala nu respecta limitele citoarhitectonice ale unei arii. Scoarta cerebrala reprezinta o vasta suprafata de receptie sintezo-analizatoare pentru receptorii periferici dar si de comanda si de reglare a efectorilor.

Fiecare din aceste regiuni are o portiune periferica unde se realizeaza analiza si sinteza superioara si o portiune centrala unde analiza si sinteza sunt posibile numai in forma lor elementara. Partile periferice ale diferitelor regiuni se intrepatrund reciproc.







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




LUCRARE TERAPIE COGNITIV-COMPORTAMENTALA - 6 CAZURI
Raport de practica psihologie
SUPORTUL SOCIAL
Test pentru inteligenta emotionala Varianta pentru copii
Programul de interventie pe baza activitatilor ludice inclus in STRATEGIA DE RECUPERARE PSIHOPEDAGOGICA A COPIILOR CU DEFICIENTA MENTALA
CONSILIEREA COPILULUI
Abordarea comportamentalista - Julian Rotter – Teoria invatarii sociale
REZOLVAREA CONFLICTELOR




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu