Informatizarea arheologiei

INFORMATIZAREA ARHEOLOGIEI

Pentru a realiza aceasta statistica a pieselor din cupru am apelat la o baza de date, realizata in programul Acces, program care a corespuns obiectivelor pe care mi le - am propus sa le ating in aceasta lucrare.

Am urmarit prin aceasta baza de date sa usurez munca de cautare si clasificare a obiectelor din arama/cupru descoperite pe teritoriul nostru in perioada culturii Gumelnita, in functie de  criteriile esentiale care le definesc.

Lucrul cu bazele de date Acces faciliteaza stocarea informatiilor, indiferent de cantitatea acestora, dand in acelasi timp si posibilitatea de a fi modificate oricand. Ideal ar fi ca toate informatiile de acest gen sa fie stocate pe santierele arheologice in format digital, prin intermediul acestor baze de date, astfel nemaiexistand posibilitatea scurgerii de informatii si cum mentionam mai sus; s-ar renunta la cantitati imense si in acelasi timp inutile, de materiale, in care s-au inregistrat de-a lungul anilor informatiile rezultate in urma campaniilor arheologice.

Aceasta baza de date mi - a permis crearea unei fise tip la care am apelat ulterior pentru a inregistra piesele care ma interesau, in functie de principalele caracteristici care le definesc: provenienta, anul descoperirii, tipul sitului, categoria, cultura, faza, etapa, contextul descoperirii, varianta, tipul piesei. Pe baza acesteia am putut apoi clasifica piesele de cupru descoperite in cultura Gumelnita, le - am putut sorta in functie de criteriile inregistrate in baza de date. Programul este astfel creat incat sa usureze munca de cautare, indiferent de nivelul la care se realizeaza acesta.

La baza interpretarilor contextuale si statistice a pieselor de cupru gumelnitene, interpretari pe care le - am mentionat in paginile acestei lucrari, a stat un numar de 167 de piese descoperite in arealul culturii Gumelnita de pe teritoriul tarii noastre, piese descoperite in diverse contexte si constand intr - o diversitate de piese, incepand de la strapungatoare, (cea mai numeroasa categorie de piese), ace, dalti, carlige, inele, lame, topoare  si pana la cingatori, coliere si lingouri, (piese rar intalnite dar de o deosebita importanta).

Dupa inregistrarea pieselor, informatiile pot fi sortate sub forma unor tabele, ce permit: o privire de ansamblu asupra tuturor informatiilor stocate in baza de date, dar in acelasi timp pot ordona informatiile ascendent sau descendent; poate fi clasificata doar o parte din informatii, un singur tip de piesa sau mai multe tipuri, dupa unul sau mai multe criterii, apoi revenindu - se la informatia initiala.

Stocarea in format digital a datelor rezultate din cercetarea arheologica permite, alaturi de gestionarea informatiei existente, generarea de informatie noua, prin analiza multi - criteriala a diferitelor seturi de date. Analiza distributiei diferitelor piese din arama, (pe fiecare categorie in parte), va reflecta eventualele corelari intre tipurile considerate, respectiv asemanarile si diferentele dintre diferitele tipuri de piese.

Evolutia rapida a tehnologiei informatiei impune cu necesitate ca arhivele santierelor sa fie transpuse si in format digital, pentru a asigura atat un suport mai rezistent in timp, cat si schimbul rapid de date si actualizarea informatiei corespunzator cu nivelul actual al rezultatelor cercetarii, (A. Balasescu, C. Haita, D. Popovici, V. Radu, A. M. F. Tomescu, I. Tomescu 2002, p. 68-69)