AMENAJARI DE DRUMURI

1. DRUMURILE IN AMENAJAREA TERITORIULUI

Multe dintre aspectele constructiei moderne de drumuri au fost dezvoltate de catre romani, care erau ingineri priceputi. Ei au construit drumuri cu fundatii bune, suprafete netede si un drenaj eficient.

Retelele romane de drumuri erau planificate cu grija, iar pe traseele principale se aflau puncte de oprire bine situate - echivalentul punctelor de intretinere auto din din ziua de astazi. Insa odata cu caderea Imperiului Roman, a cazut mult intretinerea lor si treptat drumurile s-au deteriorat. Unele au disparut complet, iar din altele au ramas doar urme. Totusi multe dintre traseele folosite demult de romani formeaza baza sistemelor de drumuri moderne in cea mai mare parte a Europei (inclusiv in Romania).

In Marea Britanie stiinta constructiei drumurilor a inflorit la inceputul anilor 1800, sub influeata inginerilor scotieni Thomas Telford si John McAdam. Telford a supraveghiat constructia a peste 1.600 km de drumuri si aproximativ 1.200 de poduri. Pe langa constructia unor drumuri, McAdam a publicat carti despre construirea lor si a introdus o suprafata de drum cunoscuta sub numele de macadam gudronat.

Extinderea sistemelor de cai ferate a intrerupt dezvoltarea tehnicilor de constructie a drumurilor in Marea Britanie, dar interesul pentru drumuri a renascut la sfarsitul anilor 1800, odata cu aparitia automobilului. Pe masura ce numarul automobilelor crestea si s-a raspandit folosirea vehiculelor grele in comert, nevoia unei retele de drumuri complet noi a devenit evidenta. Ca rezultat, in anii 1950 a inceput constructia retelei de autostrazi din Marea Britanie.

2. REALIZAREA DRUMURILOR Si AUTOSTRAZILOR

Odata ce se constata necesitatea unui drum sau a unei autostrazi intre doua zone, trebuie stabilit traseul exact. Unde este posibil, autostrada sau drumul ar trebui sa evite centrele oraselor, suprafetele agricole fertile, regiunile de un pitoresc deosebit si zonele industriale. De obicei, inginerii proiectanti efectueaza o cercetare generala si planifica mai multe alternative pe o harta. Dupa stabilirea avantajelor si dezavantajelor fiecarui traseu, ei aleg unul si efectueaza o cercetare mai amanuntita. Planurile, numite schita de proiect, sunt apoi publicate. Oricine este afectat in mod defavorabil de constructia autostrazii sau drumului propus are dreptul sa obiecteze la proiect. In multe cazuri se efectueaza un sondaj cu privire la schita de proiect, care adesea are ca rezultat introducerea unei schimbari.

Dupa ce schita a fost schimbata, se pregatesc mai multe planuri de lucru. Pe langa constructia autostrazii (sau drumului), aceste proiecte acopera detalii privind jonctiunile, drumurile care intra si ies de pe autostrada (sau drum), podurile, pasajele inferioare si alte structuri. Organizarea intregului lucru implicat este atat de complexa, incat, inginerii folosesc programe de calculator pentru a o face posibila.

Lucrari de terasament.

In unele regiuni trebuie intai inlaturate obstacolele. Apoi, urmeaza una dintre cele mai grele sarcini - excavarea si mutarea unor cantitati enorme de pamant si pietre. In constructia primilor 88 km ai autostrazii - M ₁ - (Anglia), de exemplu, masa materialelor deplasate a fost de peste 16 milioane tone

Pentru a pastra drumul cat mai neted posibil, o parte din pamantul excavat, pentru a face loc autostrazii (sau drumului), este deplasat in locuri mai joase. Acolo este transformat in taluzuri pentru a ridica nivelul solului. Aceasta tehnica se numeste "debleu si rambleu". Stratul superior inlaturat de pe traseul autostrazii este folosit pentru a acoperi acostamente, pante si berme centrale, unde pot creste iarba si alte plante.

CONSTRUCTIE RUTIERA

DEBLEU SI RAMBLEU

pasaj superior

debleu

pavaj

rigole de drenaj

stratul superior

drenaj primar sant initial excavat si fo-

gard losit la acostamente si

rigola curent taluzuri.

de drenaj de apa apeduct taluz nivelul initial

parapet de constructie captusit pasaj inferior al solului

64 mm asfalt clindrat 38 mm asfalt clindrat

membrana de bitum 76 mm macadam gudronat dens Exemplu 1

180 mm beton slab

baza inferioara granulara 150 mm baza inferioara granulara

umplutura speciala

38 mm asfalt cilindrat 64 mm baza de asfalt cilindrat

200 mm macadam gudronat

Exemplu 2 150 mm baza inf. granulata

gudron cald baza inferioara granulara

baza inferioara 

parapet de protectie umplutura speciala

drum

O parte dintr-un drum modern complet (sus), cu unele caracteristici de constructie raspandite, si doua exemple de constructii moderne de pavaj (Exemplu 1 si 2).

Nu trebuie sa se permita strangerea apei pe autostrada, deoarece vehuculele ar putea derapa pe suprafata alunecoasa. De aceea drumului i se da un profil bombat, sau curbat, care face apa sa se scurga pe margini. Pentru colectarea acestei ape, inca din primele faze ale constructiei se face un sistem vast de rigole.

Drumul consta din trei parti principale:

baza inferioara a drumului;

baza drumului;

stratul de suprafata.

O suprafata anti­derapanta eficienta se obtine prin apli­carea unui amestec de bitum ti rasina epoxi pe drum, pen­tru a actiona ca liant. Apoi se intind dea-supra sa particu­le dintr-un material nu-mit bauxita calci­nata (arsa)