BOLTA

BOLTA

- efect gravitational ascendent

- efect de delimitare: inchidere perimetrala a spatiului (laterala), deschidere la capete

- efect de directionare: efect de directionare longitudinala

- efect ascendent amplificat

- boltile gotice (frant)

- bolti eliptice, parabolitice h > l/2

- bolta in plin cintru

-efect ascendent echilibrat

- renastere, romanic, baroc h = l/2

- Madeleine : Vezelay, Crystal Palace, sticla.

- bolta segmentata, plata

- efect ascendent diminuat, contracarat

- rococoul german

- hangarul Orly: Pierre Gineroi – beton aparent, nu f inalta

- sticla anuleaza efectul descendent h < l/2

BOLTA DE INTERSECTII

- imprumuta mult din proprietatile cilindrului, cupolei

- nu are efect de delimitae (4 deschideri)

- inventata de romani

- la o nava (de templu) : directionare transversala

Acoperis in 2 ape

-aceleasi proprietati ca si bolta

- Noua Zeelanda – Coliba Mani

- acoperisuri pe ferme ( lemn, metalic) - inventator romani

-ferme cu tirant sau cu grinzi inclinate

- la noi ( in Romania) sarpante pe scaune, capriori,popi, pane ( ex. Hala Traian – Bucuresti)

(Holul Ghiseelor – Terminii dei Roma)

Filarete – autor si arhitect al sec XV a scris Poveste despre Adam

Langier – originea arhitecturii clasice , sistemul trilitic

La greci

Acoperisul ft ascutit :

Zone ploioase, civilizatia lemnului

Sita, sindrila, tabla

Acoperisurile gotice, cladirile de cult

Arhitectura nobiliara rezidentiala

Acoperis nu foarte ascutit:

Efect ascendent echilibrat, dar nu la 90 de grade

Ex. San Francisco Assisi – frontoane clasice

EX. Panteon 108 grade ( pentagon regulat – prop de aur )

Ex. Biserica de la Pienza 108 grade

Ex. Templele grecesti 140 grade

Acoperis aproape plat:

Reactie foarte plata, mult diminunat

Ex. Bazinul mediteranean, Sud, in Alpii Tirolului – zapaa ca protectie termica

Ex. Zonele de campii, vant puternic , America

Ex. Casa Peeriei – FLW

Acoperis cu rupere de panta – efect de protectie, inchidere da masivitate si materialitate cladirii

Profil convex pe exterior:

Francois Mansart – mansarda

Louis le Vaul – adevaratul inventator al mansardei

Sec 17 in general , in special in Franta

Efect de masivitate

Profil concav spre exterior:

Zone de campie

Dobrogea, Dunarea,

Populatiile nomade cu corturi

Efect de acoperis foarte usor

Rococo secolul 18

Acoperis simplu inclinat:

Shed – adapost

Efect complex de nesimetrie si de dinamicitate in modernism

Pigmeii

Asimetrie – tensiune, echilibru dinamic , efect ascendent si descendent in acelasi timp. Efect de delimitare , cuplu complementar, deschidere, inchidere

Efect de directionare: longitudinala si in linia de cea mai mare panta

Ex. Marcel Breur , NY- MOMA, Zaha Hadid – Vitra Fire Station in Rhein

Folosita ca copertina facand tranzitia dintre interior si exterior

Ex: Gara Termini din Roma, Tribunele stadioanelor

Forma prismelor simple in postmodernism

Vernacular, popular, urban – arhitectura de autor , de specialist

Neovernaculara: lemn, sindrila = vernacular urban

Charles Moore – Casa Namei , Michael Graves,Robert Venturi

2 volume cu acoperire de o sing panta, efect de tensiune, in zona de munte

Acoperisul plat si plafonul:

Efect neutru, echilibrat (presiune de jos=presiunea de sus)

Nu trimite catre periferie, exterior

Sens de deschidere, exterior

Folosit in modernismul interbelic – puritatea geometrica,rigurozitate; functionalism, stil international

Mies van der Rohe: Dumnezeu e in detalii ; Pavilionul din Barcelona – plafonul unifomizeaza spatiile

Personalizarea planseului plat metode:

1.Tratarea suprafetei

2.Tratarea tranzitiei dintre plafon si pereti – efect gravitational

3.Metode de articulare a tranzitiei

1.Tratarea suprafetei:

- grinzi aparente ( directionale ) – joc de niveluri

- plafon casetat : vibrarie a luminii si formei exemplu: Mies van der Rohe – Galerie in Berlin

- traseu in plafon ( corpuri de iluminare)

- ex: Marcel Breuer – Whitney House – lumina

2.Tratarea articulatiei

-muchia inlocuita cu un colt rotunjit

Ex: in palfon se afla o fereastra – Albert Spaer

Planseu deschis efect ascendent

Surse de lumina

Efect de plutire ascendent

Sursa de lumina si planseu ridicat

Ex: Le Corbusier – Vila La Roche – supralumini laterale

Planseu extins

Pluteste, un efect ascendent

Plafonul deschis la culoare , mai simplu

Ex. Aldo von Eycks – Pavilionul de sculptura in aer liber

Ex. Teatrul Olimpic – Palladio , plafonul pictat

4.Planseu coborat

- descendent – efect de intimiatate

- culoare inchisa a plafonului si coborat

- ex: Tadao Ando – Koshimo House

- ex: Le Corbusier – Unite d habitation Marseille

4. Tratarea formei generale:

- un plafon foarte mare = efect neplacut

- ex: Fosele Ardetine din afara Romei, au fost ucii 343 de oameni de catre nazisti

- apasarea nu este atat de accentuata

C. Suprafete laterele – Peretii - inchiderea si compartmentarea spatiului

- zone laterale = presiune

- protectia laterala a unui spatiu

- 3 campuri de energie: 2 laterle + una centru

- 1+ 2= preluarea presiunii exteriorului

- interactiuni in functie de cum sunt tratate

- o forma dreptunghiulara , rectangulara , definit cu colturi

- forma mai clar definita, mai stabila

- nu e definita, cutia se deschide spre exterior ,este libera

- ex: FLW – spargerea cutiei = ferestre pe colt

A. Tipuri de efecte ale tripartiei verticale

1.efect de deschidere centrala

- rezistente structurala, efect psihologic,stabileste echilibru , deschidere centrala

- bosaje = zidarie din piatra cu rosturi de colt

2.efect de fanta

- ex: Mario Botta – Banca del Gotardo – Lugano

-ex: Le Corbusier – Curtea Suprema Chadingar

-ex : fanta vitrata ,ca o cascada de la lumina la Gara din Florenta

-ex : fatada cetatii fortificata – Lubech

- ex catedrale gotice si romanice ( catedrala – cladirea lui Dumnezeu)

3.Inchidere centrata

4.Inchidere totala

5. Deschidere totala

B.Directia inaltimii

- impactul legii gravitatiei

-tripartiei orizontale

1.regimul inferior face legatura cu solul sau cu pardoseala

2.registrul median sunt practicate majoritatea golurilor din fatada,da caracterul general al fatadei

3.proiectia acoperisului ( sau la interior legatura cu acoperisul

-simetric echilibrat,efect neutru

-efect ascendent, deoarce cele 3 registre sunt din ce in ce mai usoare( degradare la unitatea registrelor )

- efect descendent, rezulta 2 niveluri, apasare grea ( Louis Sullivan)

1.Efectul ascendent:

-ex: Palatul Medicii – Riccardi – Florenta

-ex: Palatele sec 17-18, baroc, clasic

-efect ascendent cand partea inferioara e mai grea, iar cea superioara din ce in ce mai usoara

-parterul cu goluri mici tratate cu materiale grele

-daca ferestrele nu sunt impartite rezulta efect descendent

-greutatea peretelui creste de sus in jos ,iar la ferestre invers

2.Efect descendent

- portic la parter

-golurile sunt din ce in ce mai mici de jos in sus, greutate mai mare

- Michelangelo – piata Capitoline – efect ascendent monumental, iar cladirile din lateral efect descendent

3.Fanta orizontala ( efecte de fanta )

- protectia interiorului

- ascendent

-descendent

-echilibru

Ex: FLW – Casele Preeriei – siguranta, echilibru ,efect ascendent

Raphael Mameo – Muzeul Wellesley –efect descendent

4.Efect de deschidere majora

-templul grec

- ex: intrarea de la universitatea din roma

Ex: Marcelo Piaccentini- arh oficial al lui Musolinni

5.Inchidere totala

6.Deschidere totala

C3.Tema adancimii

-reflecta relatiile dintre ext si interior

-compartimentare, inchidere

-Factori:

a) forma generala – perete plan , curb, verticla, inclinat – poate fi vazut ca un obstacol sau ca o expresie a echilibrului, de accea perioada clasica a preferat formele plane

- forma curba :

b) sistemul constructiv figurat aparent

c) golurile – pozitionare ,dimensionare, raport

d)articularea fatadei ( tratarea fatadei, a unor registre ,profile decorative, ornamente)

e) material, textura, culoare, reflexe de lumina

a)1.Problema Curburii

1.semn al interventiei umane asupra naturii

-fortele naturii, fluidele ( nivelul molecului ) rezutla forme curbe, neregulate

-forme regulate :la formele cristalinelor moleculare

- forma plana: echilibrul presiunilor – perioada clasica, predomina realitatea,platitudinea, expresia rationalitatii umane

2.Perioada barocului (baroce) – predomina linia curba – linia curba este linia vietii

- curbele sugereaza actiunea fortelor

-perioada elenistica romana ca si barocul sare in goticul tarziu