Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice




Acasa » tehnologie » constructii
NOTIUNI PRIVIND ZIDǍRIA SI ELEMENTELE DIN ZIDǍRIE

NOTIUNI PRIVIND ZIDǍRIA SI ELEMENTELE DIN ZIDǍRIE




NOTIUNI PRIVIND ZIDǍRIA SI ELEMENTELE DIN ZIDǍRIE

Zidaria - material de constructii

Zidaria este un material de constructie neomogen, alcatuit din elemente rigide numite blocuri si materiale sau elemente de legatura

Blocurile pot fi din piatra naturala, piatra artificiala arsa (caramida, blocuri ceramice) sau piatra artificiala nearsa (beton, argila etc.), iar materialele de legatura sunt mortarele de diferite tipuri, agrafe metalice, adezivi sintetici

Raspandirea zidariilor ca material de constructie se datoreaza urmatoarelor avantaje:

  1. are o buna rezistenta la actiunea factorilor atmosferici si corosivi;

b. se realizeaza din materiale locale (piatra, caramida, nisip, var etc.);




c. are o comportare avantajoasa la variatii de temperatura si de umiditate;

d. prezinta proprietati satisfacatoare sub aspectul capacitatii de izolare termica si acustica;

e. se poate adapta la forme variate in plan, prezentand totodata posibilitati largi de a fi tratata arhitectural;

f. se executa relativ simplu, folosind mana de lucru cu calificare mijlocie.

Zidariile prezinta si anumite dezavantaje, cum ar fi:

  1. au greutate proprie mare si rezistente mecanice reduse, ceea ce conduce la realizarea unor elemente masive, comparativ cu cele realizate din otel, beton sau lemn;
  2. reprezinta un sistem constructiv care pana in prezent are un grad redus de mecanizare;
  3. consum ridicat de manopera
  4. adeziunea redusa a mortarului cu pietrele de zidarie conduce la o rezistenta mecanica redusa la sarcini dinamice;

Dupa natura materialelor utilizate se deosebesc:

*     zidarii din pamant;

*     zidarii din blocuri de piatra naturala bruta sau cioplita;

*     zidarii din caramizi sau blocuri de piatra artificiala arsa sau nearsa.

*     zidarie mixta, din doua sau mai multe straturi verticale din materiale diferite (beton cu caramida, piatra cu beton etc.).

Dupa rolul in constructie

l     zidaria portanta sau de rezistenta cu rolul de a sustine, pe langa greutatea proprie si incarcari date de alte elemente de constructie: pereti portanti, stalpi, arce, cale etc.;

l     zidaria autoportanta, care sustine si transmite numai greutatea sa proprie: pereti autoportanti, cosuri de fum etc.

l     zidaria neportanta sau purtata, sustinuta de alte elemente de constructie (plansee, grinzi etc.): pereti despartitori, pereti exteriori de umplutura, placaje din zidarii etc.

Tipuri de alcatuire a peretilor structurali din zidarie :

  1. zidarie simpla/nearmata (ZNA)
  2. zidarie confinata (ZC) – zidarie prevazuta cu elemente pentru confinare de beton armat pe directie verticala (stalpisori) si orizontala (centuri)
  3. zidarie confinata si armata in rosturile orizontale (ZC+AR) – zidarie confinata la care in rosturile orizontale sunt prevazute armaturi din otel sau din alte materiale in scopul cresterii rezistentei la forta taietoare si a ductilitatii peretelui
  4. zidarie cu inima armata (ZIA)- perete alcatuit din doua ziduri paralele avand spatiul dintre ele umplut cu beton armat sau cu mortar-beton (grout) armat cu sau fara legaturi intre straturi
  5. panouri de zidarie de umplutura asociate cu cadre (ZUC)
  6. pereti nestructurali din zidarie

Dupa modul de executie

l     zidarii cu rosturi, realizate din blocuri;

l     zidarii fara rosturi, turnate la fata locului, din beton sau argila.

Dupa modul de alcatuire

l     zidarii simple, cu blocuri de un singur tip;

l     zidarii mixte, alcatuite din doua sau mai multe tipuri de blocuri;

l     zidarii armate avand inglobate armaturi de rezistenta sub diferite forme;

l     zidarii complexe, care inglobeaza si stalpisori (samburi) de beton armat.

Dupa pozitia in constructie

l     exterioare sau interioare, in elevatie sau in elementele infrastructurii.

Tipuri de mortare :

Conform conceptiei pot fi :

1. mortar performant pentru zidarie – mortar a carui compozitie si metoda de obtinere este aleasa de producator in vederea obtinerii caracteristicilor specificate (concept de performanta)

mortar de reteta pentru zidarie – mortar produs conform proportiilor predeterminate, ale carui caracteristici rezultate sunt in functie de proportiile stabilite ale constituentilor (concept de reteta)

Conform caracteristicilor si utilizarii :

  1. mortar pentru zidarie pentru utilizare generala (G) – mortar pentru zidarie fara caracteristici speciale
  2. mortar pentru zidarie pentru straturi subtiri (T) – mortar performant pentru zidarie cu dimensiunea maxima a agregatelor mai mica sau egala cu o valoare indicata
  3. mortar usor pentru zidarie (L) – mortar performant pentru zidarie cu densitatea in stare uscata mai mica sau egala cu o valoare indicata
  4. mortar-beton (grout) – amestec de ciment, nisip, pietris monogranular (de dimensiunea unui bob de mazare) si apa.

Peretii din zidarie pot fi :

  1. pereti structurali – destinati sa reziste fortelor verticale si orizontale care actioneaza, in principal, in planul sau ;
  2. pereti de rigidizare (de contravantuire) – dispusi perpendicular pe alti pereti, cu care conlucreaza la preluarea fortelor verticale si orizontale si contribuie la asigurarea stabilitatii
  3. pereti nestructurali – care nu fac parte din structura de rezistenta a constructiei
  4. pereti de umplutura – care nu fac parte din structura de rezistenta a constructiei dar care, in anumite conditii contribuie la rigidizarea laterala a constructiei si la disiparea energiei seismice

Elemente pentru zidarie

Blocuri (pietre de zidarie)

Blocurile trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii tehnice:

l     forma blocurilor sa permita punerea in opera si un mod de lucru cat mai avantajos in cadrul elementului;

l     dimensiunile blocurilor fabricate sa fie modulate in sistemul decimetric sau octometric;

l     sa prezinte rezistenta mare la inghet-dezghet;

l     sa reziste la foc si la agenti agresivi ;

l     sa prezinte rezistenta corespunzatoare la compresiune.

Dupa densitatea medie aparenta

l     foarte grele - clasa C3 cu ρ = 1500…1800 kg/m3;

l     grele - clasa C2 cu ρ = 1300…1500 kg/m3;

l     usoare - clasa C1 cu ρ = 1000…1300 kg/m3;

l     foarte usoare - clasa C0 cu ρ < 1000 kg/m3.

Dupa marca (rezistenta la compresiune standard)

l     de rezistenta mare R > 100 daN/cm2

l     de rezistenta medie R = 50100 daN/cm2

l     de rezistenta redusa R = 4…50 daN/cm2

Marcile curent folosite sunt : 50, 75, 100, 125, 150 daN/cm2

Dupa format si legaturi

l     caramizi si blocuri de piatra, cu inaltimea de cel mult 15 cm;

l     blocuri mici, cu h = 1825 cm;

l     blocuri mari, h ≥ 50 cm;

l     panouri mari, cu h ≥ h etaj

Dupa materialul din care se confectioneaza

l     din piatra artificiala arsa (argila, diatomit);

l     din piatra artificiala nearsa (produse silico-calcare, betoane cu agregate usoare, beton celular) ;

l     din piatra naturala (bruta, cioplita, lucrata).

Dupa greutatea pe bucata, care determina modul de manipulare pentru punerea in opera:

l     max. 6,5 daN/buc - se manipuleaza cu o mana;

l     7…25 daN/buc - se manipuleaza cu doua maini;



l     25…50 daN/buc - se pun in opera de doi oameni ;

l     peste 50 daN/buc - se pun in opera cu dispozitive de mica mecanizare.

Tipuri de elemente (blocuri) pentru zidarie :

  1. elemente ceramice pentru zidarie

caramizi ceramice pline

- elemente HD – din argila arsa cu densitate aparenta, in stare uscata, mare >1000 kg/m3, utilizate pentru zidarii neprotejate si protejate ;

caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale 

- elemente HD - din argila arsa cu densitate aparenta, in stare uscata, mare > 1000 kg/m3, utilizate pentru zidarii neprotejate si protejate ;

- elemente LD - din argila arsa cu densitate aparenta, in stare uscata, mica 1000 kg/m3, utilizate pentru zidarii protejate ;

  1. elemente pentru zidarie din silico-calcar
  2. elemente pentru zidarie din beton (cu agregate obisnuite sau usoare)
  3. elemente pentru zidarie din beton celular autoclavizat
  4. elemente pentru zidarie din piatra artificiala
  5. elemente pentru zidarie din piatra cioplita

Gruparea elementelor (blocurilor) pentru zidarie

1. Gruparea in functie de nivelul de incredere al proprietatilor mecanice

- element pentru zidarie clasa I – pentru care probabilitatea de a nu atinge rezistenta la compresiune declarata este

- element pentru zidarie clasa II–care nu indeplineste nivelul de incredere al elementelor pentru zidarie clasa I

2. Gruparea in functie de caracteristicile geometrice

o    Grupa 1

n     Caramizi ceramice pline

n     Caramizi ceramice cu goluri rotunde de uscare

n     Blocuri cu goluri din beton usor cu volumul golurilor

n     Blocuri pline din beton celular autoclavizat

o    Grupa 2

n     Caramizi ceramice pline cu goluri dreptunghiulare de uscare

n     Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale

n     Blocuri cu goluri din beton usor cu volumul golurilor cuprins intre 25%-50%

n     Blocuri cu goluri din beton obisnuit cu volumul golurilor cuprins intre 25%-50%

3. Gruparea in functie de profilatia exterioara a elementului

n     element cu toate fetele plane

n     elemente cu locas de mortar

n     elemente cu locas de mortar si amprente suplimentare pentru mortar

n     elemente cu profilatie nut si feder

Blocuri din piatra naturala

Dupa natura lor, pietrele pot fi:

l     eruptive (granit, sienit, bazalt etc.) care se caracterizeaza prin rezistenta mare si deci o prelucrare mai dificila;

l     metamorfice, care se caracterizeaza printr-o anumita sistuozitate;

l     sedimentare, din categoria carora fac parte diferitele tipuri de calcare (calcarul compact, calcarul cochilifer etc.).

Dupa gradul de prelucrare

l     piatra bruta, sub forma de bolovani, blocuri compacte sau lespezi, care este utilizata la ziduri de sprijin, fundatii si pereti de subsol,

l     piatra cu un anumit grad de prelucrare, care poate fi sub forma de piatra cioplita sau prelucrata mai atent pe una sau mai multe fete (moloane, piatra de talie).

Blocuri din piatra artificiala

Piatra artificiala arsa

Densitatea aparenta a corpurilor ceramice folosite pentru zidarii este cuprinsa intre 1,11,9 Kg/cm3. Caramizile pline se inscriu in clasa C3, iar caramizile si blocurile ceramice cu goluri verticale si orizontale se inscriu in clasele C0 , C1 , C2 functie de procentul de goluri, dupa cum urmeaza :

l     sortimentele cu cca 15% goluri  C2

l     sortimentele cu cca 30% goluri  C1

l     sortimentele cu 40% goluri  C0

Rezistenta la compresiune a acestor materiale se inscrie in limitele a 50 daN/cm2 sau 100 daN/cm2.

Piatra artificiala nearsa

l     Blocurile mici din beton cu agregate usoare se produc in variantele pline si cu goluri, cu observatia ca produsele care au un volum al alveolelor sub 15% se considera pline. In general agregatele se pot realiza din materiale usoare sub forma de scorie vulcanica, zgura granulata, granulit, deseuri ceramice etc. Dupa rezistenta la compresiune, blocurile mici de beton se pot incadra in urmatoarele categorii: 35 ; 50 ; 75 ; 100 daN/cm2 . Sortimentele frecvent utilizate au dimensiunile 290 x 240 x 188; 365 x 240 x 138; 365 x 240 x 188; 440 x 140 x 138; 440 x 290 x 138.

l     Blocuri mici din b.c.a. au structura poroasa, omogena care a fost obtinuta prin tratament termic la temperatura si presiune ridicate. Functie de natura agregatului se fabrica blocuri pe baza de nisip (GBN) sau pe baza de cenusa (GBC).

  1. MORTARE

Mortarele sunt amestecuri plastice, bine omogenizate de liant, agregat (nisip) si apa, cu sau fara adaosuri (plastifianti, acceleratori sau intarzietori de priza, coloranti etc.), care se intaresc dupa un anumit timp si capata rezistenta.

Marcile curente de mortar pentru zidarii sunt: 4; 10; 25; 50; 100 daN/cm, corespunzator liantilor: argila, var simplu, var cu ciment, ciment cu var, ciment simplu.

In compozitia mortarelor materialele se introduc in anumite proportii exprimate in volume, in greutate sau in procente.

Raportul dintre volumul liantului, volumul adaosului si volumul nisipului, considerand liantul drept unitate, reprezinta dozajul unui mortar (1:m:n).

Dupa natura liantului de baza si a adaosului mortarele pot fi:

l     mortare pe baza de var: var simplu, var-ciment, var ipsos;

l     mortare pe baza de ciment : ciment simplu, ciment cu var, ciment cu argila;

l     mortare pe baza de ipsos: ipsos curat, ipsos-var.

Mortarele preparate cu un singur liant se numesc mortare simple, iar celelalte sunt compuse sau mixte.

Mortarele pentru zidarie pentru utilizare generala (G) se impart in functie de :

o    metoda de definire a compozitiei lor :

n     mortar performant pentru zidarie (mortar pentru zidarie proiectat)

n     mortar de reteta pentru zidarie (mortar pentru zidarie cu compozitie prescrisa)

o    modul de realizare :

n     mortar industrial pentru zidarie (uscat sau proaspat)

n     mortar semifabricat industrial pentru zidarie (predozat sau preamestecat)

n     mortar preparat la santier pentru zidarie

Mortarele pentru zidarie se clasifica dupa rezistenta medie la compresiune exprimata prin litera M urmata de rezistenta unitara la compresiune in N/mm2.

Mortarele pentru zidarie cu compozitia prescrisa pot fi descrise adaugand si proportia componentilor prescrisi in volum in ordinea = ciment :var :nisip

Mortarele pentru zidarie trebuie sa aiba rezistenta unitara medie la compresiune fm 1 N/mm2.

4. BETON



La structurile din zidarie betonul poate fi utilizat la :

n     elemente de confinare a zidariei (stalpisori, centuri

Clasa minima a betonului utilizat va fi C12/15

n     stratul median al zidariei cu inima armata (ZIA)

Se foloseste mortar – beton (grout) cu rezistenta caracteristica la compresiune fmbk 12 N/mm2 sau beton clasa C12/15

n     plansee, scari, rigle de cuplare la pereti cu goluri, pereti de subsol si fundatii

Clasele minime de beton folosit vor fi :

n     beton simplu C4/5

n     beton slab armat C8/10

n     beton armat monolit C12/15

5. PRINCIPII GENERALE DE ALCATUIRE A ZIDARIILOR

Blocurile se aseaza unul langa altul formand randuri suprapuse. Dispunerea blocurilor pe randuri se poate face pe cant - longitudinal sau transversal pe lat - longitudinal (lunguri) sau transversal (curmezisuri) si mixt (dupa ambele directii).

Spatiile dintre blocuri se numesc rosturi si se umplu cu mortar pentru legatura. Rosturile pot fi: orizontale si verticale. Un sir orizontal de blocuri impreuna cu rostul aferent se numeste asiza.

Principiile de baza pentru alcatuirea unei zidarii sunt :

o    Rosturile orizontale trebuie sa fie plane si orizontale pentru a se asigura transmiterea uniforma a incarcarilor verticale la blocuri;

o    Rosturile verticale sa fie alternante (decalate) de la o asiza la alta, astfel incat unui rost vertical dintr-un rand sa-i corespunda un plin din randul urmator. In acest fel se evita formarea unor sectiuni slabite in zidarie.

La executia zidariei se cer respectate, de asemenea, urmatoarele reguli:

o    blocurile sa aiba fetele perpendiculare pe directia fortei, precum si o suprafata de rezemare maxima;

o    forma blocurilor trebuie astfel aleasa incat sa nu conduca la eforturi suplimentare in zidarie;

o    rosturile verticale transversale sa fie cat mai umplute cu mortar, pentru a nu se diminua capacitatea de izolare termica a zidariei;

o    grosimea optima a rosturilor verticale este de 10 mm iar a celor orizontale de cca.12 mm;

o    la colturi, ramificatii si incrucisari trebuie asigurata o buna legatura a zidariei prin tesere.

6. Proprietati mecanice ale zidariilor

Zidaria este un material neomogen in care, datorita diverselor solicitari mecanice, iau nastere eforturi complexe in blocuri si in mortar. Atat piatra de zidarie cat si mortarul sunt materiale care lucreaza favorabil la compresiune, dar se comporta defavorabil la intindere. Din aceasta cauza solicitarea la care zidaria rezista in bune conditii este compresiunea (centrica sau excentrica cu mica excentricitate).

Comportarea zidariei supusa la compresiune

Blocurile de zidarie si mortarul sunt supuse, chiar si in cazul unei solicitari globale de compresiune centrica, la eforturi de compresiune locala, incovoiere, forfecare si intindere.

Aceasta stare de eforturi se explica prin:

o    neuniformitatea formei si pozitiei blocurilor si a stratului de mortar; blocul ajunge astfel sa rezeme in unele portiuni discontinuu si sa se incarce neuniform;

o    deformatiile diferite ale blocurilor si ale mortarului (in special cel din rosturile orizontale); deformatiile transversale ale mortarului sunt mai mari decat ale blocurilor si, fiind impiedicate de frecarea si adeziunea cu piatra de zidarie, conduc la aparitia eforturilor de compresiune in mortar si de intindere in blocuri.

Rezistenta zidariei la compresiune

Rezistenta de rupere a zidariei la compresiune centrica este influentata direct de urmatorii factori:

l     caracteristicile fizico-mecanice ale blocurilor: rezistenta, inaltime, forma si planeitatea fetelor, prezenta unor fisuri, aspectul suprafetei etc.;

l     caracteristicile mortarului: rezistenta si plasticitatea, grosimea stratului de mortar, uniformitatea, prezenta unor granule mai mari etc.;

l     alti factori: sistemul legaturilor, calitatea executiei, varsta zidariei, durata de incarcare, actiunea factorilor climatici etc.

Rezistenta unitara caracteristica la compresiune fk a zidariei realizata cu mortar pentru utilizare generala (G) pentru incarcari normale pe planul rosturilor orizontale se calculeaza in functie de rezistentele unitare la compresiune ale elementelor pentru zidarie si a mortarului cu relatia :

fk = K fb0,70 fb0,30

K – constanta care depinde de tipul elementului pentru zidarie si tipul mortarului ;

fb – rezistenta la compresiune standardizata a elementului pentru zidarie, pe directia normala pe rosturi orizontale in N/mm2 ;

fm - rezistenta la compresiune a mortarului in N/mm2 .

Rezistenta zidariei la intindere

Zidaria lucreaza defavorabil la solicitarile de intindere, incovoiere si forfecare, evitandu-se in general utilizarea ei in astfel de cazuri. Intinderea are loc in sectiuni nelegate (continue), cand efortul de intindere actioneaza perpendicular pe asize sau in sectiuni legate (tesute), cand forta de intindere este paralela cu rosturile orizontale

Ruperea zidariei in sectiuni nelegate este posibila prin desprinderea blocurilor de stratul de mortar, prin ruperea stratului de mortar sau prin ruperea blocurilor. In mod obisnuit, ruperea are loc prin stratul de mortar sau prin desprinderea blocurilor.

Rezistenta zidariei la intindere este determinata in mare masura de aderenta dintre blocuri si mortar, care depinde la randul ei de: marca, compozitia, lucrabilitatea si varsta mortarului, precum si de starea suprafetelor blocurilor (netede sau rugoase).

Ruperea zidariei in sectiuni legate poate avea loc in zig-zag, in trepte sau prin sectiuni verticale care trec prin mortar si prin blocuri, functie de aderenta tangentiala intre mortar si blocuri si de rezistenta la intindere a blocurilor.

Rezistenta zidariei la forfecare

Ca si in cazul solicitarii de intindere, ruperea poate avea loc prin sectiuni nelegate sau legate, dupa cum forta taietoare actioneaza paralel cu asizele, respectiv perpendicular pe asize.

Rezistenta zidariei la strivire

Solicitarea de strivire (compresiune locala) are loc atunci cand numai o parte a sectiunii unui element este supusa la eforturi de compresiune.

Deoarece in acest caz zonele invecinate nesolicitate (sau slab solicitate) impiedica deformatiile transversale ale portiunii comprimate, zidaria lucreaza mai favorabil, iar rezistenta sa la strivire Rnstr este mai mare decat rezistenta la compresiune Rnz.

Rezistenta la strivire este cu atat mai mare cu cat raportul dintre aria totala (conventionala) a elementului (Ac) si suprafata strivita (Astr) este mai mare.

7.Deformatiile zidariilor - Modulul de elasticitate

l     Deformatia totala a unei probe comprimate se datoreaza in cea mai mare masura deformatiei rosturilor orizontale. Desi 85% din volumul zidariei este ocupat de caramizi, deformatia zidariei este in proportie de 90% rezultatul deformatiei mortarului, deformatiile blocurilor contribuind cu numai 10%.

l     Curbele caracteristice celor doua materiale arata o comportare aproape elastica (liniara) pentru blocul de zidarie si o comportare elasto-plastica pentru mortar, aceasta din urma caracteristica imprimandu-se si zidariei.

8. Flambajul elementelor din zidarie

l     In cazul zidariei coeficientul de flambaj φ are semnificatia unul coeficient de reducere a rezistentei datorita flambajului.

l     coeficientul de flambaj se calculeaza pe baza unui coeficient de flambaj φ0 corespunzator unui material elastic al carui modul de elasticitate ar fi E0 cu relatia:

La stabilirea lungimii de flambaj se tine seama de inaltimea reala a elementului si de modul de rezemare (rigiditatea legaturii capatului superior):

l     capat superior fix ℓf = H;

l     capat superior deplasabil ℓf = 1,5·H - Ia constructii cu o singura deschidere si ℓf = 1,25·H - la constructii cu mai multe deschideri;

l     capat superior liber ℓf = 2H, H fiind distanta dintre reazeme (plansee sau grinzi).

9. Alcatuirea peretilor din zidarie

Modalitatile de alcatuire a peretilor din zidarie sunt conditionate de urmatorii factori:

pozitia in cadrul constructiei;

rolul in cadrul constructiei;

materialul de baza;

structura zidariei.

In functie de acesti 4 factori, principiile de alcatuire a peretilor din zidarie pot fi urmatoarele

Peretii portanti exteriori pot fi realizati din:

l     caramida plina presata;

l     caramida cu goluri verticale (GVP);



l     blocuri din beton cu agregate usoare;

l     blocuri din BCA.

Peretii despartitori neportanti au rol de compartimentare

Se rigidizeaza de peretii portanti prin tesere sau prin ancoraje, realizate din bare de otel beton Φ6, asezate in rosturile orizontale ale zidariei, la 60 cm inaltime. Peretii despartitori cu grosimea de 7,5 cm se executa cu mortar marca M 50 minimum, iar cei de 12,5 cm, cu mortar marca cel putin M 25.

Peretii interiori de umplutura sunt acei pereti care se realizeaza dependent de o structura de rezistenta din beton armat avand rolul de compartimentare si, eventual, de realizare a unor zonari antifoc sau cu rol de izolare fonica. Se realizeaza din urmatoarele materiale:

l     caramizi sau blocuri ceramice

l     blocuri din beton cu agregate usoare

l     blocuri si placi din BCA

l     blocuri si placi din ipsos

l     caramizi si piese presate din sticla.

Peretii portanti interiori se realizeaza din :

l     caramida plina presata

l     caramida cu goluri verticale (GVP)

l     blocuri din beton cu agregate usoare

l     blocuri din BCA

Peretii portanti interiori trebuie sa aiba grosimea minima de o caramida sau un bloc (25 cm), in cazul in care necesitatile de rezistenta si stabilitate precum si cerintele de izolare fonica nu impun prevederea unei grosimi mai mari. Grosimea acestor pereti mai este determinata din conditiile impuse de prevenirea incendiilor sau de efectele exploziilor, in functie de sarcina termica, de categoria de pericol de incendiu si de rolul de compartimentare (perete antifoc sau pereti pentru intarzierea propagarii incendiului).

Peretii de subsoluri, atunci cand nu pot fi realizati din beton, se realizeaza din zidarie mixta beton si caramida plina. Peretii din zidarie mixta pot fi portanti sau neportanti. De asemenea ei pot fi prevazuti cu izolatie hidrofuga impotriva apelor de infiltratie, protectia hidroizolatiei realizandu-se cu zidarie de protectie din caramida plina in grosime de 7,5 cm. Marca caramizii se prevede 100 cu mortar M 50.

Peretii exteriori in trei straturi Pot fi alcatuiti din acelasi material pentru zidarie (caramida) sau pot avea o structura mixta (caramida + BCA, caramida + blocuri de beton cu agregate usoare). Peretii in trei straturi pot fi executati cu strat de aer la mijloc sau cu izolatie termica.

Peretii exteriori de umplutura se realizeaza, atunci cand, din diverse motive, nu este posibila folosirea prefabricatelor din beton sau BCA (panouri orizontale sau verticale, rame, etc.) Acesti pereti sunt realizati din aproape toate materialele pentru zidarie si au, in general, structuri complexe, din cauza necesitatii iluminatului natural si a cailor de acces spre interior.

10. Alcatuirea zidariilor

Structura zidariei

l     ZIDARIE SIMPLA, alcatuita din caramizi sau blocuri asezate in randuri orizontale, cu rosturi orizontale si verticale (alternate).

l     ZIDARIE ARMATA, in masa caruia este inglobata o armatura de otel care trebuie sa reziste impreuna cu zidaria la diferite solicitari.

l     ZIDARIE COMPLEXA, alcatuita din zidarie intarita cu elemente din beton armat monolit (stalpisori) - executate concomitent, astfel incat aceste doua elemente sa conlucreze sub actiunea eforturilor ce apar in zidarie.

l     ZIDARIE MIXTA, alcatuita din zidarie si beton simplu, folosita la realizarea peretilor exteriori ai subsolului atunci cand conditiile functionale nu permit executarea acestor pereti din beton.

l     ZIDARIE in TREI STRATURI, alcatuita din doi pereti de zidarie din acelasi material, sau din materiale diferite, cu strat de aer sau izolatie termica la mijloc, in scopul Izolarii termice sau fonice

Modul de asezare a caramizilor

l     pe muchie (cant) in care caz latul caramizii este asezat pe inaltime;

l     pe lat, in care caz latul caramizii este asezat orizontal, fie in lungul fie in curmezisul zidariei;

Modul de executie a rosturilor

l     rosturi pline, care sunt umplu­te cu mortar cel putin pana la fata zidariei. Ele se pot prelucra netede si se numesc rosturi drepte sau rosturi la fata sau proeminente caz in care se numesc rosturi iesite;

l     rosturi goale, care sunt umplute cu mortar pana la fata zidului. Exista rosturi concave, tesite, dublu tesite, intrate sau dublu tesite iesite.

Grosimea zidariei

l     1/4 caramida - zidarie pe cant (pe muchie);

l     1/2 caramida - un singur rand de caramizi asezate in lung;

l     1 caramida - doua randuri de caramizi in lung si unul in lat ;

l     1/2 caramizi - un rand de caramizi asezate in lung si un rand de caramizi in lat;

l     caramizi - doua randuri de caramizi asezate in lat sau doua randuri de caramizi asezate in lung si un rand de caramizi asezate in lat.

Zidaria din caramizi sau blocuri ceramice, simpla, se alcatuieste din caramizi intregi, sau fractiuni de caramizi necesare realizarii tesirii la legaturi , ramificatii, colturi, etc. Rosturile verticale se tes pentru ca suprapunerea sa se faca la colturi pe minimum 1/4 caramida in lungul zidului si de 1/2 caramida pe grosimea acestuia. Teserea se face in mod obligatoriu la fiecare rand. Grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar cea a rosturilor verticale de 10 mm.

Zidarie armata are inglobata, in masa ei, armatura, sub forma de bare de otel beton sau plase sudate. Armaturile se prevad la colturi, ramificatii, intersectii de ziduri, sub ferestre, la plinurile dintre ferestre care nu sunt legate cu peretii de rigidizare, la o distanta de 0,60 m pe verticala, lungimea pe orizontala este de 1 m.

Zidarie complexa este prevazuta la diverse intervale cu stalpisori si centuri din beton armat. Pozitiile principale ale elementelor din beton armat sunt la colturi, la goluri de usi, intersectii, ramificatii, in plinurile inguste. Dimensiunea minima va fi de 25 cm, iar stalpisorii vor fi legati de zidarie cu bare de otel beton sau plase sudate (eventual strepi),

Zidarie mixta este alcatuita din caramizi si beton turnat simplu. Pentru realizarea legaturii caramizile se asaza astfel :

l     la fiecare al patrulea rand, cate o caramida este asezata transversal, din metru in metru;

l     a fiecare metru inaltime, cate un rand intreg de caramizi se asaza transversal;

l     zidaria constituie cofraj pentru turnarea betonului.

Zidarii din blocuri de beton cu agregate usoare

Din blocurile mici de beton cu agregate usoare se pot executa zidarii avand grosimi de 25 cm.

Alcatuirea zidariei este asemanatoare cu cea a zidariei de caramida realizandu-se insa numai de grosimea unui singur bloc. Tesirea este obligatorie la fiecare rand, decalarea fiind de 1/3 sau 1/2 bloc. in scopul realizarii tesirii, se folosesc fractiuni de blocuri obtinute prin taiere pe santier.

Zidarie din blocuri si placi din BCA

Din blocuri mici si placi din BCA, se pot realiza zidarii cu grosimi intre 7,5 - 30 cm. Alcatuirea zidariei este asemanatoare zidariei de caramida, executandu-se o legatura obligatorie la fiecare rand, cu decalaje ale rosturilor de ½ -1/4 bloc. Fractiunile de blocuri sau placi se obtin pe santier prin taiere la dimensiunile necesare (cu fierastraul sau cu discul abraziv), zidaria din aceste materiale trebuie sa alba soclul de beton sau din caramida de cel putin 30 cm de la nivelul trotuarului. Zidaria se leaga de stalpi cu mustati din otel beton Φ 6, sau cu alte sisteme, din 50 in 50 cm pe verticala.

Zidaria din blocuri si placi de ipsos se executa din blocuri si placi care se imbina in lamba si uluc, prin lipire cu pasta de ipsos. In cazul in care sunt necesare fractiuni de placi, acestea se realizeaza prin taiere cu fierastraul sau cu ajutorul unei unelte electrice de taiat cu disc abraziv. Teserea rosturilor se va face obligatoriu la fiecare rand atat la peretii simpli , cat si la cei dubli. Grosimea rosturilor verticale si orizontale nu va depasi 1 mm. La colturi, ramificatii si intersectii se taie lambele pe portiunea respectiva. Fixarea la tavane se face ori prin impanare, in cazul planseelor rigide, ori prin prevederea de santuri sau profile metalice din tabla indoita la rece, la planseele elastice. La partea de jos, peretii din blocuri si placi de ipsos se aseaza pe o folie de polietilena.

Zidaria din caramizi (cu goluri) si piese presate din sticla, de diferite tipuri, este alcatuita din caramizi (piese) intregi, venite din fabrica, nefiind admisa spargerea lor. De aceea dimensiunile golului trebuie sa fie stabilite in functie de modulul de caramida (piesa) din sticla. Rosturile nu se tes, ca la alte tipuri de zidarii, ci se alcatuiesc in continuare. Pentru a se asigura rezistenta zidariei aceasta are prevazuta in rosturile orizontale si, in unele cazuri, si in cele verticale armatura din bare de otel beton. La contactul cu structura, se prevad de obicei profile metalice fixate de structura.







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Proiect Tehnician in constructii si lucrari publice - Documentatia tehnico – economica de executie a unei zidarii simple si profilul longitudinal al u
Bornele kilometrice si hectometrice
Oteluri pentru armaturi
VENTILAREA NATURALǍ
Imbracaminti din beton de ciment rutier
BOLTA
Indicatoare de circulatie
CONDITII CLIMATICE DE CALCUL




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu